3,869 matches
-
De fapt, cercetările pe această linie avansează destul de rapid: s-a descoperit rolul feromonilor, se pare că există un centru în creier specializat în iubire, talia și configurația corporală a femeilor și bărbaților sunt puse în legătură cu potențialul de reproducere etc. Afinitățile elective se grupează totuși la scară statistică, așa cum am văzut, după unele linii de forță, în primul rând potrivit criteriilor de homogamie socioculturală. Pe fundalul acestora, și uneori în consens strict cu ele, operează și alți factori de natură psihologică
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
situația de excitabilitate, activare, tensiune nervoasă, provocatoare de frică, oboseală, sau alte împrejurări, dacă oamenii (mai ales tineri) au în preajma lor persoane atractive, au tendința să interpreteze această stare (de arousal) ca efect al îndrăgostirii. Într-un studiu ce privea afinitățile interpersonale, o femeie atractivă și un bărbat atractiv au intervievat două loturi de bărbați: unii care au trecut un pod lung, suspendat deasupra unei prăpăstii, și alții care au traversat un pod solid, aflat la doar câțiva metri de pământ
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
se atașa repede și intens de cel (cea) ce le iese în cale la „capătul podului”. 5.3.2. Atractivitatea fizicătc " 5.3.2. Atractivitatea fizică" Felul în care arată fizic semenii noștri nu este fără importanță în relațiile de afinitate în general, cu atât mai mult în dragoste și căsătorie. Experimentele cu întâlniri pe „neve” (blind date) - cei ce urmează să se întâlnească nu se cunosc în prealabil - au evidențiat, de exemplu, că la „bobocii” de la Universitatea din Minnesota atractivitatea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de accentuată factură modernă. Materialul de inspirație e transfigurat cu mijloace făurite în atelierele lui Arghezi, Blaga, Pillat, Voiculescu, Maniu, Vinea și ale poeților străini din care R. a tradus: Machado, Seferis, Saint-John Perse, Kavafis și alții. Cele mai substanțiale afinități par a fi cele cu Adrian Maniu și Ion Pillat. De primul îl apropie pe R., mai ales după 1960, opțiunea pentru versul liber și, în general, lipsa de preocupare pentru fluența muzicală. Ce îl deosebește de Maniu e faptul
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
Banea, Cuiburi de lumină de Valeriu Cârdu (versurile acestuia fiind apreciate ca „pline de vervă și avânt legionar”). Semnificativă este și abordarea unor subiecte legate de literatura italiană și de relațiile culturale româno-italiene, revista profesând constant cultul latinității și având afinități mai mult cu fascismul mussolinian decât cu nazismul hitlerist. Apar medalioane consacrate lui Gabriele D’Annunzio și Luigi Pirandello, este semnalată traducerea versurilor lui Octavian Goga în limba italiană și se reproduc extrase din conferința Sentimentul național în literatura italiană
ROMANIA EROICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289312_a_290641]
-
război mondial până la zi, începând cu poeții generației războiului și terminând cu promoția ’70, selecția ascultând în genere de criteriul valoric. Remarcabile sunt de pe acum câteva aspecte ce îi vor caracteriza toate scrierile: aspirația spre sinteză și spre identificarea de afinități și filiații (în cazul de față, relații de continuitate cu lirica interbelică și familii de spirite - poeți ai realului, poeți ai „expresiei”, telurici sau uranici, ironici și alexandrini etc.), ca și înțelegerea criticii în simbioză fertilă cu istoria literară. Comentariul
RUJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
cel al lui Gh. Asachi: structură prin excelență clasică, elev al lui Canova la Roma, autor de fabule și satire, va fi atras și de Ossian, Thomas Gray sau Adam Mickiewicz, iar dramele sale istorice vădesc - îndeosebi în privința personajelor negative - afinități cu narațiunile romantice (Malaspina din Petru Rareș, spre exemplu, seamănă destul de bine cu Campo-Basso din Quentin Durward al lui Walter Scott). Uneori titlul însuși trimite fără echivoc la modelul romantic: un poem se cheamă Elegie scrisă pe ținterimea unui sat
ROMANTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289353_a_290682]
-
preferă să-și petreacă timpul liber În natură, cum de altfel există și mulți europeni care preferă comfortul recreerii urbane. Totuși, oricine petrece suficient timp atât În America, cât și În Europa știe foarte bine că europenii au o mare afinitate pentru ieșirile la țară. Aproape toate persoanele, din mediul profesonal și de afaceri, pe care le cunosc În Europa au o mică casa de vacanță la țară - o dasa care de obicei aparține familiei de generații. În timp ce persoanele din clasa
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
deja (pretenția nejustificată de măsurare a socialului, întrebări ipotetice), de mai mică importanță, trebuie relevate două foarte importante: 1) Se impută sociometriei că are ca obiect o realitate foarte perisabilă și, prin urmare, fără prea mare relevanță predicțională. În domeniul afinităților, al simpatiilor și antipatiilor, cu deosebire la copii și adolescenți, suntem pe terenul „nisipurilor mișcătoare”. Într-un interval de timp relativ scurt, configurația preferințelor se schimbă uneori radical. Există mult adevăr în această afirmație, contraargumentul tare fiind însă că, pe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
printre ortacii din minele de cărbuni sunt exemple de acest fel. Caracteristici generale ale mediului fizic cum ar fi lumina, temperatura, zgomotul, echipamentul tehnic, dispunerea birourilor, a scaunelor etc. afectează considerabil nu numai productivitatea în sine, ci și dimensiunea relațională, afinitățile și conflictele. „Atmosfera fizică” influențează și „atmosfera psihosocială”. De reținut însă că și în cazul factorilor fizici și „obiectivi” contează cum sunt ei percepuți și interpretați. E o constatare de bun-simț, și confirmată investigațional, că cei cu un salariu mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
două mesaje persuasive auzite unul după celălalt, la care audiența trebuie să răspundă după un timp anume, apare efectul de întâietate, dar, dacă mesajele se succedă cuprinzând o anumită perioadă între ele, efectul recentivității primează. Mesajele pot varia și în funcție de afinitatea și relevanța subiectului în raport cu receptorul sau în funcție de stilul și tipul de adresare folosite. Receptorii mesajelor diferă între ei prin receptivitatea față de sursă sau mesaj, prin abilitate și interes etc. Iată de ce trebuie avute în vedere atât particularitățile emițătorului (care, probabil
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ele însele obiecte ale receptării estetice. La acest nivel, percepția senzorială este înlocuită de „transpoziția eului”, adică de „atitudinea care constă în a proiecta stările de conștiință subiective asupra unui obiect exterior și a le atribui acestuia”, o manifestare a afinității spiritului pentru spirit, grație căreia există înțelegere, comunicare, societate, cultură. Este un termen mai aplicat, menit să înnoiască conceptul de „intropatie”, „baza psihologică a oricărei contemplări a frumosului”, ambele fiind componente ale imaginativului, care conduc la „activitatea constructivă a fantasiei
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
profund al neîmplinirii rămâne nedeterminat, în egală măsură putând fi vorba de un sentiment neîmpărtășit, de un accident fatal (întâlnirea Tinei cu cinicul scriitor Adam Adam) sau de un contratimp ori de o neînțelegere. Dacă Sandu Arbore are astfel unele afinități cu Sandu, personajul lui Anton Holban, Tina o anticipează destul de mult pe Otilia lui G. Călinescu. Romanul se resimte însă din cauza precipitării autorului, a neaprofundării analizei, ceea ce ar explica și schimbarea registrului de la o carte la alta. O metamorfoză aduce
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
Titu Maiorescu, Cezar Bolliac, Nicolae Bălcescu, Ion Heliade-Rădulescu, Vasile Pârvan, N. Iorga, Tudor Arghezi, stabilind un model polemic eminescian înrudit cu cel maiorescian, prin armătura logică și erudită. Volumul Apărarea și ilustrarea criticii (1996) reunește studii și comentarii în virtutea unor afinități „selective”. Preocupată îndeosebi de discursul critic la ora postmodernismului, eseista adună aici și cronici despre scriitori români (incluzând diaspora) și străini. În Interpretarea fără frontiere comentează metode și cărți ale unor autori care, deși meditează asupra fenomenului literar, transgresează în
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
arhitectură, el s-a străduit să dea textului o soliditate de edificiu în care toate componentele structurante converg spre asigurarea unității totului. Piesa înscrie și un moment semnificativ în evoluția dramei psihologice românești. Debitoare naturalismului prin supralicitarea eredității, dar având afinități și cu teatrul ibsenian, Patima roșie este sincronă cu o direcție principală a teatrului european și, în anumite aspecte, anticipează formule viitoare. S. o subintitulează „comedie tragică”, denominație ce preludează „farsa tragică”, cultivată ulterior. Tehnica lui e una clasică, în
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
felurite obiecte vechi, dărăpănate, acoperite de praf - spațiu de coșmar. În infernul casei părintești Zoe pare un înger captiv, demonizat. Cei doi monștri întâlniți de Ana, unul masculin, altul feminin, sunt fratele și mama Zoei. Liantul întregii materii romanești este afinitatea misterioasă care sudează sufletele fetelor. Toată lumea o consiliază, de la început, pe Ana să se despartă de Zoe, dar ea nu își poate concepe altfel existența. Iubită cu fervoare de un depravat inteligent, personaj de tip matein care năzuiește să se
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
a fost apocrisarul călugărilor palestinieni care a participat, la Constantinopol, la discuția cu monofiziții din 532-533 și la sinodul din 536 (cf. p. 000); potrivit lui Richard, florilegiul severian criticat în al doilea apendice al tratatului Contra monofiziților (cf. infra) prezintă afinități notabile cu autorii prestigioși invocați de severieni cu ocazia conferinței din 532. Unele indicii l-au determinat pe M. Richard să pună activitatea acestui autor (fără să conteste că acesta, așa cum arată numele său, a locuit un timp și la
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
operelor lui Nilus nu a fost însă terminată și este complicată de textele lui Nilus transmise în alte limbi, în special în siriacă, în care s-au păstrat culegeri de maxime și o versiune a Discursului despre asceză care prezintă afinități, dar și diferențe sensibile, în raport cu textele grecești. Operele cîtor autori au ajuns să fie reunite în corpusul lui Nilus? Bibliografie. Ediția textelor în PG 79. Ediții critice există doar pentru Narrationes referitoare la Nilus Sinaitul, sub îngrijirea F. Conca, Nilus
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cristologia calcedoniană și messalianismul, cu care îl bănuia că simpatizează; tratatele Despre unirea ipostatică (11) și Despre botez (4) ar reprezenta răspunsurile lui Marcu la cele două acuzații. în schimb, O. Hesse, în numeroase studii publicate începînd cu 1967, subliniază afinitățile dintre Marcu și Macarie-Simion și e tentat să deducă de aici o apropiere cronologică, situîndu-l pe Marcu la începutul secolului al V-lea. A. Grillmeier (1980) propune la rîndul său ca tratatul 11 să fie considerat un atac împotriva lui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
e menționat și un eveniment petrecut la un an după această dată; ca urmare, compunerea operei e plasată de obicei către 447-450. Bartelink a studiat textul ca pe un exemplu ce aparține genului literar al biografiei călugărului și a subliniat afinitățile lui cu Viața lui Antonie scrisă de Atanasie, care i-a servit probabil drept model lui Calinic. Autorul intenționează, firește, să compună o operă educativă și urmărește cu precizie cronologică viața lui Ipatie, comentînd minunile și în special lupta cu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
soră cu integrarea europeană" (EZ 2319, 2000, 8). în asemenea cazuri, probabilul model idiomatic se estompează, textul putînd fi interpretat prin sensul mai general metaforic al relației de rudenie. Dicționarele cuprind destule atestări ale sensului figurat pentru soră: "ceea ce are afinități, trăsături comune, ceea ce se aseamănă, se înrudește cu altceva" (DLR); acest uz poate fi ilustrat de citatul "psihologia se înrudește cu psihiatria, soră cu neurologia, verișoară cu neurochirurgia" (arhiva Internet a "României literare", 1996). În stilul colocvial al presei contemporane
Rudenii și vecinătăți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17163_a_18488]
-
optzeci în poezia română, rezumă astfel: "A-ți afirma individualitatea și a te deschide către realitate pornind de la această individualitate presupune a avea opinie, a ieși din rînd. Această deschidere către realitate, către componenta socială a ei reprezintă punctul de afinitate al poeziei Marianei Marin cu poeții germani din România. Pentru Mariana Marin România comunistă a începutului de deceniu optzeci e spațiul unei realități torturante. De aceea poezia autoarei e, subtil sau direct, protestatară. A scrie poezie protestatară la începutul anilor
Integrala poeziei Marianei Marin by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14997_a_16322]
-
indispun, nici extravaganțele formale, „scamatoriile” ori „scrântelile” moderniste (futurismul ș. a.) nu-l dau gata și K. nu pregetă să le încondeieze acid. Firea lui meridională, robustă în fond, nu suportă o artă ce poartă amprenta maladivității, chiar dacă lirica proprie prezintă afinități cu decadentismul în vogă la început de secol. Neașteptat de puține sunt traducerile pe care le dă la iveală - din Paul Bourget, Charles Baudelaire, François Coppée, Armand Gossier, Francis Jammes, E. Pailleron, Henri de Régnier. Se adaugă două piese de
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
onirismului românesc, fundamentat și ilustrat încă din anii ’60 ai secolului trecut de Leonid Dimov și Dumitru Țepeneag. Așadar, ca poet oniric, el creează în chip lucid, dar după legile visului. Produce o imagerie elaborată - organizată în narațiuni -, care prezintă afinități mai degrabă cu suprarealismul pictural (Magritte, De Chirico, Salvador Dalí, Victor Brauner) decât cu cel literar. Procedând așa, acționează în descendență dimoviană, lucru remarcat în numeroase rânduri de critică. Versurile lui S., mai ales cele din cărțile apărute la sfârșitul
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
omoloagă celei din farsa în care e inserată. În alte texte autorul se înfățișează ca un dramaturg neoionescian, izbutind să nu fie strivit de ponderea uriașă a „modelului”, întrucât și acum asemănarea nu provine din deficit de originalitate, ci din afinitate structurală, asumată cu multă cutezanță. Și prozatorul S. se situează într-un raport de continuitate cu poetul, cele două modalități de scriitură fiind consubstanțiale. Proza poematică din Cartea mirajelor, cum se intitulează un ciclu din volumul Textele de la Montsalvat (1997
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]