3,174 matches
-
care mărginesc câte o localitate (multe nesemnificative), majoritatea lor pierzându-se în masa bazinului hidrografic amintit, motiv care ne-a determinat doar să le semnalăm: Pâncești, Crăiasca, Fătăciune, Bujorăni, Trestiana, Hobana, Bârzota, Buda, Fundătura, Găureanca, Hăușei ș.a. După ce colectează acești afluenți, râul Bârladului devine la rândul său un afluent pentru Siret, iar prin intermediul bazinului foarte ramificat ajunge să dreneze toată zona Podișului Central Moldovenesc. Inițial, prin cursul său spre sud-est, Bârladul dă impresia că se îndreaptă spre Prut, însă el strânge
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lor pierzându-se în masa bazinului hidrografic amintit, motiv care ne-a determinat doar să le semnalăm: Pâncești, Crăiasca, Fătăciune, Bujorăni, Trestiana, Hobana, Bârzota, Buda, Fundătura, Găureanca, Hăușei ș.a. După ce colectează acești afluenți, râul Bârladului devine la rândul său un afluent pentru Siret, iar prin intermediul bazinului foarte ramificat ajunge să dreneze toată zona Podișului Central Moldovenesc. Inițial, prin cursul său spre sud-est, Bârladul dă impresia că se îndreaptă spre Prut, însă el strânge afluenți precum Șacovățul, Stavnicul, Racova, Vasluiețul, Crasna (ultimii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
râul Bârladului devine la rândul său un afluent pentru Siret, iar prin intermediul bazinului foarte ramificat ajunge să dreneze toată zona Podișului Central Moldovenesc. Inițial, prin cursul său spre sud-est, Bârladul dă impresia că se îndreaptă spre Prut, însă el strânge afluenți precum Șacovățul, Stavnicul, Racova, Vasluiețul, Crasna (ultimii trei acoperă zona mlăștinoasă din sudul orașului Vaslui) și se arcuiește, schimbându-și direcția spre sud-vest (probabil datorită zonei coborâte a Siretului inferior), astfel încât ia forma unui semn de întrebare, de dimensiuni mari
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sudul orașului Vaslui) și se arcuiește, schimbându-și direcția spre sud-vest (probabil datorită zonei coborâte a Siretului inferior), astfel încât ia forma unui semn de întrebare, de dimensiuni mari. În momentul în care își schimbă direcția, Bârladul taie pe stânga câțiva afluenți ai Prutului, iar din dreapta adună alți afluenți precum Simila, Tutova, Zeletinul și Berheciul. Afluent de parte stângă, Bârladul are un regim de stepă, cu creșteri periodice reduse ale nivelului de apă, care, în timpul secetelor, are doar o șuviță subțire de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
-și direcția spre sud-vest (probabil datorită zonei coborâte a Siretului inferior), astfel încât ia forma unui semn de întrebare, de dimensiuni mari. În momentul în care își schimbă direcția, Bârladul taie pe stânga câțiva afluenți ai Prutului, iar din dreapta adună alți afluenți precum Simila, Tutova, Zeletinul și Berheciul. Afluent de parte stângă, Bârladul are un regim de stepă, cu creșteri periodice reduse ale nivelului de apă, care, în timpul secetelor, are doar o șuviță subțire de apă tulbure. Densitatea rețelei hidrografice prezintă variații
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
coborâte a Siretului inferior), astfel încât ia forma unui semn de întrebare, de dimensiuni mari. În momentul în care își schimbă direcția, Bârladul taie pe stânga câțiva afluenți ai Prutului, iar din dreapta adună alți afluenți precum Simila, Tutova, Zeletinul și Berheciul. Afluent de parte stângă, Bârladul are un regim de stepă, cu creșteri periodice reduse ale nivelului de apă, care, în timpul secetelor, are doar o șuviță subțire de apă tulbure. Densitatea rețelei hidrografice prezintă variații, între 0,30-0,60/0,70 km2
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
m3/s (la izvoare) - 7m3/s (la vărsare), cu mult inferior și Prutului (76 m3/s). La capacitatea de 44.550 km2 a Bazinului Siretului, Bârladul contribuie cu o parte redusă, de doar 7220 km2, fiind după Bistrița, unul dintre afluenții importanți de pe latura stângă a acestuia. Varietatea debitului a determinat în timp formarea digurilor, a barajelor, canalelor ori construirea de bazine de acumulare, precum cele de la Căzănești (180 ha; vol.-5,9 mil. m3) pe râul Durduc, Solești (420 ha
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
depuneri din paleozoic, mezozoic și mai rar neozoic. Roca mamă, aparținând sarmațianului de mijloc și superior, este alcătuită din gresii, marne argiloase și nisipuri. Ultimele formațiuni geologice din cuaternar, formate din pietrișuri, lut sau loess, formează lunca Bârladului și a afluenților săi, precum și primele terase. Orografia terenului include lunci, terase, platouri și dealuri, separate de văi largi, dar adânci, cu diferențe de nivel, ce ating și 200m. Referitor la peisajul arboricol, acesta nu a suferit modificări față de prezent, poate doar s-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
făgetelor întâlnim soluri brune podzolice, în subetajul gorunelor găsim soluri brune și mediu podzolice, dar și brun-roșcate. Pe mici porțiuni s-au format uneori cernoziomuri degradate, iar pe luncile râurilor se găsesc aluviuni aduse de ape. Lunca Bârladului și a afluenților lui a fost acoperită de păduri de stejar, frasin, salcie, plop, ulm, ale căror trunchiuri carbonizate încă se mai zăresc în albia râului Bârlad, la circa 3-4 m sub aluviuni. Datorită acestor depuneri, lunca s-a ridicat în ultimii 600-700
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din mamiferele sălbatice menționate, precum bourul (Bos primigenius), cerbul (Cervus elaphus), căpriorul (Capreolus capreolus), porcul mistreț (Sus scrofa), lupul (Canis lupus) și vulpea (Vulpes vulpes). Vertebratele acvatice sunt reprezentate prin mai multe specii de pești, ce viețuiau în râul și afluenții Bârladului, iar din categoria gasteropode (melci) și lamelibranhiate (scoici) au fost găsite fragmente de la melcul de livadă (Helix) și scoica de râu (Unio). În final, datele arheologice coroborate cu cele paleobotanice, paleofaunistice, paleoclimatice și de paleohabitat, permit conturarea unei imagini
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
noi puncte arheologice, pe teritoriul județului Vaslui, pe care le-a publicat în diverse articole, iar ulterior le-a strâns într-un repertoriu, util specialiștilor. Din cele peste 2.400 de așezări, semnalate pe teritoriul văilor râului Bârlad și a afluenților acestuia, jumătate au fost preluate de la predecesori (C. Cihodaru, R. Vulpe, M. Petrescu-Dîmbovița, M. Dinu, Em. Bold, N. Zaharia, Em. Zaharia) și apoi verificate pe teren. Din totalul lor, 523 de situri sunt încadrate cronologic perioadei asupra căreia ne-am
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de existența numeroaselor situri din spațiul component bazinului, a cărui dimensiune considerabilă este dată de întinderea și ramificațiile râului Bârlad, care izvorăște din localitatea Valea Ursului (jud. Neamț) și se varsă în râul Siret, în dreptul localității Nămoloasa (jud. Galați). Datorită afluenților săi, bazinul se extinde pe teritoriul a șase județe, într-o proporție mai mare (cazul județelor Vaslui, Galați, Iași și Bacău) sau mai mică (județele Neamț și Vrancea). În perioada 1950-1970, au fost identificate situri arheologice din secolele VI-XI
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
situri medievale timpurii, iar în câteva dintre ele au fost efectuate săpături sistematice (Oncești - Bacău; Gârbovăț - Galați), care au confirmat existența unor așezări deschise, fără elemente de fortificație. De altfel, pentru stațiunile din intervalul veacurilor VI-XI, situate pe văile afluenților râului Bârlad, nu avem argumente în privința utilizării unor metode de întărire, fapt explicat probabil printr-o coabitare pașnică cu grupurile de migratori sau poate prin relieful zonal, de podiș, marcat de văi și dealuri, improprii unui sistem de apărare natural
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Majoritatea așezărilor erau plasate pe văile din apropierea bazinului hidrografic al Bârladului, deoarece apa este un element vital pentru existența și ocupațiile locuitorilor. Respectivul areal geografic prezintă trăsăturile unor depresiuni colinare, care au un pronunțat caracter de stepă. Astfel, Bârladul cu afluenții săi (Șacovățul, Rebricea, Vasluiețul, Crasna, Jarovățul, Racova, Simila, Tutova, Iezerul, Zeletinul, Berheciul ș.a.) străbat șesuri și văi aflate în vecinătatea unor dealuri nisipoase, instabile. Totodată, prezența apei din abundență, terenurile bune pentru agricultură și păstorit, de pe terasele văilor și șesurilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
s-au constituit în microregiuni mai intens locuite, cum este cazul celor din bazinul superior, mijlociu sau inferior al Bârladului, unde au apărut grupuri de așezări, aflate la distanță mică unele de altele (Anexa 2, harta I - microzona formată în preajma afluenților Gârbovăț, Șacovăț, Velna și Stavnic sau cea din apropierea cursurilor Zeletin și Berheci, fără a exclude siturile învecinate, aflate de-o parte și de alta a râului Bârlad). Dacă plecăm de la toate informațiile de ordin istoric, arheologic, numismatic, lingvistic, raportate la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
înlăturarea pericolului extern, membrii acestora reveneau în fostele vetre (Dodești, Gura Idrici-Vaslui, Dagâța-Iași). Urmele arheologice indică locuirea acestor vetre din vechime (Preistorie, Antichitate, Ev Mediu) și până în prezent, pe văi, terase, în depresiuni sau microregiuni ale râului Bârlad, mărginite de afluenți precum Rebricea, Crasna, Berheci, Stemnic și Zeletin. Astfel de dovezi există în majoritatea stațiunilor amintite, la Gura Idrici, Dodești, Negrești, Tanacu și Oncești. 1.2. Tipuri de așezări și de locuințe În Bazinul Bârladului, tipul de așezare (siliște/seliște) se
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fiind descoperit întâmplător în sudul Moldovei. Ulterior, s-a clarificat problema apartenenței acestor monede (nr. inv. între 120-135), care făceau parte dintr-un grup mai mare, din colecția unui preot ce a funcționat la Corod - Galați, localitate situată pe un afluent al Bârladului. Însă, prezența unui miliaresion și a unui lot de 15 folles, prea mulți pentru spațiul gălățean actual (unde s-au găsit doar patru folles, din perioada X-XI, unul la Șendreni, doi la Galați și unul la Smulți), a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Idrici, Dodești, Bârlad-Prodana, Dănești, Gara-Banca, Simila-Zorleni, Gârbovăț-Ghidigeni. Din păduri, în afara animalelor pe care le vânau, locuitorii bazinului luau lemnul de construcții și pentru foc, ori culegeau plante ori ciuperci comestibile. După poziționarea așezărilor pe terasele și văile Bârladului (inclusiv a afluenților săi), deducem că băștinașii includeau printre îndeletnicirile de bază practicarea pescuitului. În ciuda numeroaselor informații medievale scrise cu privire la abundența peștelui în zonă, pentru perioada în discuție s-a găsit doar un singur cârlig de undiță (Dodești). Pe lângă certitudinea pescuitului (Gara-Banca) și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
alte locuri fertile ori din cauza triburilor slave, însă, s-au constatat și reveniri la vechile vetre a unui procentaj neprecizabil din populația autohtonă. Ulterior, în condițiile strângerii mai multor grupuri de locuitori, în unele microzone, situate pe văile Bârladului și afluenților săi, s-a produs o creștere demografică semnificativă pentru secolele VIII-XI, dar modestă în raport cu restul teritoriului Moldovei. Indicele demografic al ultimului interval amintit a oscilat din cauza factorilor pozitivi sau negativi (ambient politic liniștit, frământări militare), interni (condiții fizico-geografice propice unui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de apă, terenuri agrare și pământuri împădurite) erau întâlnite în zonele de podiș, fapt susținut și de Bazinul Bârladului, acoperit în mare de Podișul Bârladului sau de o parte a Podișul Central Moldovenesc. Conform acestor idei, văile și terasele anumitor afluenți ai râului Bârlad au constituit locuri de stabiliment pentru multe comunități, fapt ce a determinat unele „aglomerări umane”, care au produs treptat creșteri demografice, în condițiile unui climat politic liniștit, precum cel din secolele VIII-IX (retragerea mai multor enclave slave
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pe văile din apropierea bazinului hidrografic amintit deoarece apa rămâne un element de comuniune om-natură, fiind indispensabil vieții și pentru desfășurarea ocupațiile umane. Respectivul areal geografic prezintă trăsăturile unor depresiuni colinare, care au un pronunțat caracter de stepă. Astfel, Bârladul cu afluenții săi străbat șesuri și văi aflate în vecinătatea unor dealuri nisipoase, instabile. Totodată, abundența apei, terenurile bune pentru agricultură și păstorit, de pe terasele văilor și șesurilor, au asigurat condiții optime pentru o intensă locuire și au facilitat posibilitatea comunicării, a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Pogonești și Ivești, pe valea Tutovei; Curteni, Pâhna-Oltenești, Oltenești și Crețești, pe valea Lohanului; Oșești, Albești, Bălești, Fâstâci-Cozmești, Delești (jud. Vaslui), pe valea Stemnicului și multe altele, majoritatea în județele Vaslui, Bacău și Iași. Aceste văi, care au preluat numele afluentului datorită vecinătății, au strâns în cuprinsul lor multe așezări, viitoare sate, unele compacte, luând aspectul unor microregiuni caracterizate de coabitarea pașnică a localnicilor, chiar și în condițiile pătrunderii triburilor migratoare. În ansamblu, pe lângă aceste microregiuni umane, formate din 3-4 până la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
foarte apropiate și posibil bazate, în timp, pe relații de rudenie), se pot observa, prin intermediul hărților, acele zone mai intens ori mai slab locuite: Harta I (Anexa 2): descoperirile din secolele V/VI-VII grupul numeros de așezări de pe văile afluenților Gârbovăț, Șacovăț, Velna și Stavnic, față de câteva stațiuni răsfirate din jurul afluenților Vaslui, Lohan și Crasna. grupul situat de-o parte și de alta a cursului mijlociu al Bârladului, împreună cu văile Idricii, Bogdana și Bogdănița, ce devansează puținele așezări din apropierea pârâurilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
se pot observa, prin intermediul hărților, acele zone mai intens ori mai slab locuite: Harta I (Anexa 2): descoperirile din secolele V/VI-VII grupul numeros de așezări de pe văile afluenților Gârbovăț, Șacovăț, Velna și Stavnic, față de câteva stațiuni răsfirate din jurul afluenților Vaslui, Lohan și Crasna. grupul situat de-o parte și de alta a cursului mijlociu al Bârladului, împreună cu văile Idricii, Bogdana și Bogdănița, ce devansează puținele așezări din apropierea pârâurilor Zorleni, Jarovăț și Corozel, ultimul fiind lipsit total de prezența siturilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
comparativ cu cele existente pe văile Tutovei, Iezerului sau Racovei. Harta II (Anexa 2): descoperirile din secolele VIII-IX siturile din zona de mijloc a râului Bârlad, completate cu cele de pe văile Bogdana și Bogdănița, mai multe decât stațiunile aflate în preajma afluenților Gârbovăț, Șacovăț, Velna și Stavnic. numeroasele situri de pe văile Idricii, Zorleniului și Bârladului (cursul de mijloc), față de rarele așezări situate pe văile Vasluiului, Lohanului și Crasnei. Harta III (Anexa 2): descoperirile din secolele X-XI impresionantele complexe de pe văile afluenților Bârladului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]