3,907 matches
-
această zi, ca urmare a ultimului apel făcut de Obștea târgoveților, Secția III de pe lângă Înalta Curte de Casație a dat următoarea hotărâre: „(...) exproprierea Țarinei este definitivă, iar textele legii agrare aplicate în speță sunt constituționale”. Totuși, anumite paragrafe din legea agrară, ce ofereau primăriilor urbane posibilitatea extinderii intravilanului în scopuri edilitar-urbanistice, au determinat pe reprezentanții Consilieratului județean să retrocedeze orașului o suprafață de 226 hectare din țarină (1924), din care 30 de hectare au fost destinate înființării cartierului C.F.R.-„Al. Constantinescu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
balcanice, exagerând greșelile sale în mod intenționat, din rațiuni de partid și din necesități propangandistice. Dar nu rechizitoriul guvernului conservator ne interesează în această scrisoare-program, ci planul de reformare. Șeful liberal scotea în evidență necesitatea de a se desăvârși reforma agrară prin intervenția statului, cu drept de expropriere, în scopul sporirii proprietății țărănești și constituirea unui singur colegiu electoral. Mai erau necesare: creșterea numărului mijloacelor de instruire și educație, dezvoltarea bunei stări morale, fizice și economice a claselor muncitoare, întărirea organizării
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
efectuate la Paris și cu ocazia călătoriilor în țările Europei Occidentale, Ion I. C. Brătianu avusese de timpuriu revelația cauzelor înapoierii României, devenind conștient că modernizarea era frânată de lipsa unor reforme de structură, precum votul universal și o largă reformă agrară. Reformele fuseseră preconizate mai devreme, dar măsurile legislative întreprinse de liberali după răscoala din 1907, dacă n-au eșuat total, au fost marcate de aversiunea conservatorilor. Chiar unele legi adoptate de guvernul liberal au fost modificate în sens restrictiv prin
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
-i-se drept colaboratori pe C.C. Arion, D. Nenițescu și Constantin Argheloianu. Comitetul Executiv al Partidului Conservator a adoptat programul politic în ședința din 14 decembrie 1914. Se declara că Partidul Conservator era dispus să analizeze orice propunere în legătură cu reforma agrară, însă fără atingerea dreptului de proprietate. Se recunoștea existența unei acute probleme țărănești, dar se considera o utopie împroprietărirea țăranilor, principalele motive fiind imposibilitatea împroprietăririi tuturor capilor de familie și scăderea producției totale prin fărâmițarea marii proprietăți. În viziunea conservatorilor
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
Democrat credea necesară revizuirea legii electorale prin extinderea ponderii active a corpului electoral, întărirea Senatului și reprezentarea proporțională. Propunând două colegii, el demonstra că fuziunea celor trei colegii era inadmisibilă pentru că elitele ar fi fost dominate de masa alegătorilor. Reforma agrară era privită din nevoia dezvoltării micii proprietăți, dar nu se admitea exproprierea, considerată o confiscare. Se admitea distribuirea de pământ prin plata imediată și la valoarea reală a despăgubirii, ceea ce era o imposibilitate. Socialiștii, deși nu aveau reprezentanți în Parlament
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
de o voință unică din cauza neînțelegerilor dintre membrii săi, guvernul Titu Maiorescu era în prag de demisie. În opoziție, Ion I.C. Brătianu reușise fortificarea partidului său, în intenția anunțată încă în programul electoral din 1911, de a se aplica reformele agrară și electorală. I.2. Dezbaterea și aprobarea de către Parlament a reformelor liberale Confruntarea principalelor partide politice asupra revizuirii Constituției, mai reținută în toamna lui 1913, a devenit aprigă după venirea la putere a liberalilor la 4 ianuarie 1914. Componența guvernului
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
evoluție față de care prevederile Constituției nu mai corespundeau tuturor nevoilor sale social-politice. Din acest motiv, nici obiectivele politicii externe ale guvernului liberal nu puteau fi atinse fără o rezolvare corespunzătoare a principalelor probleme interne. În continuare, se argumenta necesitatea reformei agrare. În declarație se specifica că se impune mărirea numărului de proprietari mici iar soluția în acest sens constă în intervenția statului care „în anumite condițiuni și în schimbul unei drepte și prealabile despăgubiri să se poată expropria marea proprietate.” Liberalii erau
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
spre dezbatere secțiunilor pentru a se pronunța dacă este îndreptățita cererea de revizuire. La 25 februarie 1914 a fost format Comitetul de delegați ai secțiunilor care a găsit justificată propunerea de revizuire a Constituției, specificând că în afară de articolele privind reforma agrară și electorală se impunea modificarea și a altor articole care deveniseră inutile. În ședința Corpurilor Legiuitoare din 27 februarie 1914 s-a dat citire declarației Comitetului de delegați ai secțiunilor asupra propunerii de revizuire a Constituției. Declarația a fost însoțită
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
impunea o lămurire a situației, față de toți, față de adversari, și față chiar de partizanii reformelor.” În ciuda faptului că propunerea a venit din inițiativă parlamentară, „guvernul e dator să spună care sunt părerile sale în legăătură cu aceste reforme.” În ceea ce privește reforma agrară „ Dacă nu i se poate da țăranului tot ce trebuie, atunci să-i dea indispensabilul și indispensabilul este islazul. Astăzi, țăranul este speculat mai ales cu ocazia învoielilor, căci în multe locuri locuitori nu au, mai ales primăvara, islaz, pentru
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
minorităților. Ce vrea Partidul Conservator? Să spunem cum se vor face alegerile? De ce culoare vor fi buletinele de vot? Care va fi anume forma de reprezentare a minorităților? Dar aceasta este atribuția Camerei Constituante. La fel și în cazul reformei agrare. Amănuntele sunt de atribuția Constituantei. Totuși, s-a declarat că va fi un minumorum intangibil, că de aici înainte se va expropria după o scară progresivă, că justiția va fi aceea care în ultimă instanță va determina cuantumul despăgubirii.” Alte
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
mai imperios ca oricând necesitatea dezvoltării a tot ce s-a putut îmbunătăți până astăzi din starea economică, socială și politică, moștenită din trecut și să îndreptăm tot ce a rămas până acum încă neîmbunătățit.” Alți liberali susțineau necesitatea reformei agrare din dorința evitării conflictelor sociale. Astfel, N. Basilescu, profesor universitar de drept, considera reformele niște ”supape de siguranță împotriva eventualelor explozii sociale”. Se poate afirma că opoziția conservatoare a pus accentul pe obiecțiile de formă, precum cele amintite. Inițial, conservatorii
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
a pus accentul pe obiecțiile de formă, precum cele amintite. Inițial, conservatorii s-au opus ambelor reforme, dar treptat au cedat. Ei recunoșteau existența unei disproporții între marea și mica proprietate, propunând soluții pentru atenuarea acesteia. Dar dacă în problema agrară au manifestat totuși un anumit mod de înțelegere, în sensul unei cedări treptate, în aceea a modificării sistemului electoral au adoptat o atitudine intransigentă. Al. Marghiloman declara că partidul său înțelege și acceptă orice îmbunătățire a corpului electoral, dar niciodată
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
căzut de acord cu acceptarea principiului exproprierii, dar „ca garanție pentru viitor, abandonarea colegiului unic” Convorbirea dintre șeful liberal și Al. Marghiloman a avut loc la 14 aprilie 1914. În urma acesteia, Al. Marghiloman consemna: „În rezumat: nici o înțelegere posibilă; legea agrară a trecut pe planul al doilea; colegiul unic este marele cal de bătaie” În prealabil, Al. Marghiloman prezentase propunerile Partidului Conservator cu privire la reforma agrară în ședința partidului din 12 martie 1914. În linii generale, liderul conservator dezvolta prevederile programatice din
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
loc la 14 aprilie 1914. În urma acesteia, Al. Marghiloman consemna: „În rezumat: nici o înțelegere posibilă; legea agrară a trecut pe planul al doilea; colegiul unic este marele cal de bătaie” În prealabil, Al. Marghiloman prezentase propunerile Partidului Conservator cu privire la reforma agrară în ședința partidului din 12 martie 1914. În linii generale, liderul conservator dezvolta prevederile programatice din decembrie 1913. Conservatorii propuneau atenuarea disproporției dintre marea și mica proprietate prin împărțirea la țărani a proprietăților statului și a celor de mână moartă
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
ce se mai compară producția proprietății mici cu cea a propeității mari? Numai când ar fi condiții egale s-ar putea face această comparație.” Un alt argument adus de conservatori împotriva exproprierii este lipsa mijloacelor financiare pentru despăgubire, căci reforma agrară așa cum era preconizată de liberali, implica o operațiune financiară colosală. Legat de expropriere, conservatorul G. Știrbey își manifesta îngrijorarea față de lipsa amănuntelor din partea guvernului liberal în ceea ce priveșze acest aspect: „ce se înțelege prin expropriere? Se va da statului dreptul
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
Fleva și P. Gh. Bujor, care se pronunțaseră de la început pentru revizuirea Constituției. Conservatorii-democrați au întâmpinat propunerile liberale cu precauție, dar și cu o oarecare înțelegere. Punctul de vedere al lui Take Ionescu se afla undeva la jumătate. În ce privește reforma agrară, conservatorii-democrați au susținut, în linii generale, punctele de vedere ale guvernului; ei se pronunțau pentru expropriere, dar în schimbul unei despăgubiri imediate și reale, adică la valoarea de piață a pământului, căci altfel ar fi fost vorba de confiscare: „Exproprierea să
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
aleși lideri ai țăranilor să poată să aibă adâncă și sinceră credință în nevoia lărgirii colegiilor electorale, în nevoia chemării la viață a păturii țărănești și a îmbunătățirii soarte economice și politice a acestei pături.” N. Iorga vedea în reforma agrară doar o repunere în dreptul său a vechiului proprietar de pământ. El nu a formulat în Parlament soluții concrete, rezervându-se pentru viitoarea Constituantă. Totuși, în linii generale, poziția lui fața de reforme poate fi reconstruită pe baza articolelor publicate în
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
proprietar de pământ. El nu a formulat în Parlament soluții concrete, rezervându-se pentru viitoarea Constituantă. Totuși, în linii generale, poziția lui fața de reforme poate fi reconstruită pe baza articolelor publicate în paginile revistei ”Neamul Românesc”. El accepta reforma agrară, însă numai sub rezerva ca despăgubirile să fie plătite odată cu instituirea unui impozit progresiv pe averi, indiferent de natura lor, astfel ca și cei avuți să suporte ”rigorile” răscumpărării. N. Iorga se pronunța pentru votul universal și pentru o reprezentare
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
aceleași rezultate ca și astăzi. Dintre toate partidele, Partidul Social-Democrat a adoptat poziția cea mai înaintată. Socialiștii nu aveau reprezentanți în Parlament. Punctul lor de vedere a fost exprimat în organul lor de presă „România Muncitoare”. În viziunea socialiștilor, problema agrară se putea rezolva prin exproprierea totală. În schimb, socialiștii se pronunțau clar împotriva colegiului unic. Efectele negative ale impunerii colegiului unic erau evidențiate de C. Dobrogeanu Gherea încă din decembrie 1913, într-un interviu acordat ziarului „România Muncitoare.” Acesta considera
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
4 iunie 1914 șeful Partidului Conservator) i-a convocat pe fruntașii conservatori, pentru a stabili tactica partidului. În timpul acestor discuții Constantin Argetoianu și N. Filipescu s-au erijat în apărătorii celor care nu admiteau nici o concesie, cel puțin față de reforma agrară, căci „sufragiul universal nu mai reprezenta demult un principiu revoluționar și fusese introdus în mai toate țările Europei, fără să provoace nici o catastrofă". Spre deosebire de poziția acestora, gruparea conservatoare în frunte cu Al. Marghiloman considera că trebuie să se ajungă la
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
principiu revoluționar și fusese introdus în mai toate țările Europei, fără să provoace nici o catastrofă". Spre deosebire de poziția acestora, gruparea conservatoare în frunte cu Al. Marghiloman considera că trebuie să se ajungă la o înțelegere cu liberalii, mai ales în problema agrară, întrucât conservatorii, prin numărul lor, nu erau în măsură să împiedice adoptarea reformelor. Intransigenți trebuiau să fie mai ales în problema electorală pentru că, afirma Al. Marghiloman, votul universal reprezenta un pericol mai mare decât reforma agrară, care trebuia să efectueze
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
mai ales în problema agrară, întrucât conservatorii, prin numărul lor, nu erau în măsură să împiedice adoptarea reformelor. Intransigenți trebuiau să fie mai ales în problema electorală pentru că, afirma Al. Marghiloman, votul universal reprezenta un pericol mai mare decât reforma agrară, care trebuia să efectueze o expropriere odată pentru totdeauna, pe când o Cameră bazată pe sufragiul universal ar proceda ”desigur la o serie de expropieri”. Sesiunea extraordinară a Constituantei a început la 5 iunie 1914. Discuțiile în jurul celor două reforme au
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
în sprijinul parlamentarilor la revizuirea Constituției. Conservatorii încercau să devieze discuțiile prin atacuri îndreptate împotriva guvernului referitoare la alte probleme decât revizuirea. Ei veneau cu acuzații referitoare la ingerințele din campania electorală. Al. Marghiloman a abandonat principiul intransigenței asupra reformei agrare, afirmând că acum se iviseră condiții în vederea desfășurării unor discuții favorabile soluțiilor liberale. În schimb, nu admitea nici o discuție referitoare la colegiul unic. Prin glasul lui C.C. Arion, Partidul Conservator condiționa discutarea rezolvării problemei țărănești de organizarea vânzărilor voluntare de
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
punea pe seama prelungirii în timp inalienabilității lotului împroprietăriților reformei din 1864 și a inexistenței unei industrii capabilă să absoarbă brațele de muncă disponibile din mediul rural, unde pământul devenise insuficient. Tot la Senat, I. N. Lahovari remarcase că în ceea ce privește reforma agrară, între opoziție și majoritatea parlamentară, existau unele puncte comune: necesitatea menținerii marii proprietăți, atenuarea disproporției dintre proprietatea mare și cea mică și, legat de aceasta, mărirea proprietății țărănești. Liberalii nu aveau intenția de a proceda la o împroprietărire generală a
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
și inul. Câmpul tot era În floare. După primul război, comuna avea pășunea ei. Mai greu a fost până atunci, când pășunile au aparținut sașilor din Reghin care cereau taxe mari gălăuțenilor pentru avea unde pășuna vitele. Acum, după Reforma Agrară a lui Ferdinand, pășunea devenea proprietate comunală și oamenii nu mai trebuiau să-și pășuneze vitele pe fânețele lor. Numărul cornutelor din comună creștea depășind mia. În Tăuleț era herghelia de cai păzită de Coruțu. În Făget pășunau boii comunei
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]