2,894 matches
-
Creație a vânătorilor de ierbivore gregare din jumătatea septentrională a Europei, gravettianul oferă numeroase indicii pentru a sconta o creștere în importanța socială a bărbaților și o adâncire a profilului domestic al activităților feminine; contextele ceremoniale sugerate de siturile de agregare, cum sunt cele morave (Gamble 1999) indică funcționarea unor extinse alianțe de schimb, implicând prezumtiv circulația exogamică a tinerilor. Că principalul obiect al acestora îl reprezentau tinerele femei ține de elaborarea și specializarea tehnicilor de vânătoare: acestea solicitau o educație
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Softwarele instalat asigură următoarele funcțiuni: stocarea datelor în bază de date de tip My SQL sincronizarea dispozitivelor din teren de la stația master (punctul central) prin GPS transferul automat al datelor la punctul central la intervale de timp selectabile de utilizator agregarea datelor conform analiză armonice cu bare grafice- valori absolute, respectiv rezultate raportate la limitele din EN 50160 Rapoartele prezentate de sistem se referă la: A. Parametrii tehnici de calitate Numărul de întreruperi tranzitorii Numărul de întreruperi scurte Numărul de întreruperi
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
moleculăgram de NaCl cântărește 58,5g. Numărul lui Avogadro reprezintă numărul de particule, atomi sau molecule, pe care le conține un atom-gram sau o moleculă-gram. Acesta este o constantă, având aceeași valoare, indiferent de natura substanței și starea ei de agregare, respectiv N = 6,022 · 1023 particule. Este dificil de apreciat cât de mare este acest număr de particule. Dacă am considera că întreaga populație a României (aprox.20 milioane de oameni) ar petrece 12 ore pe zi, 365 de zile
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
catastrofale: de exemplu la centralele nucleare). De asemenea, neputându-se respecta cantitățile calculate stoechiometric, sintezele compușilor nu ar mai duce la rezultatele așteptate. 2.Considerații teoretice Metodele de purificare depind de natura substanțelor și în primul rând de starea de agregare. Principalele metode folosite pentru purificarea substanțelor sunt: recristalizarea, distilarea și cromatografia. Alte metode întrebuințate mai rar sunt: electroforeza (deplasarea într-un câmp electric a unei substanțe dizolvate, care are sarcini electrice pozitive sau negative), separarea magnetică (se aplică când una
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
centrifugarea etc. Componenta din soluție care se află în proporția cea mai mare se numește solvent sau dizolvant, iar componenta sau componentele care se află în proporții mai mici se numesc solut sau dizolvat sau solvat. Funcție de starea lor de agregare, soluțiile pot fi soluții lichide, gazoase sau solide. Funcție de stările de agregare a solutului și a solventului fiecare din cele trei tipuri de soluții se clasifică în câte trei subcategorii conform tabelului de mai jos: Starea de agragare a soluției
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
mare se numește solvent sau dizolvant, iar componenta sau componentele care se află în proporții mai mici se numesc solut sau dizolvat sau solvat. Funcție de starea lor de agregare, soluțiile pot fi soluții lichide, gazoase sau solide. Funcție de stările de agregare a solutului și a solventului fiecare din cele trei tipuri de soluții se clasifică în câte trei subcategorii conform tabelului de mai jos: Starea de agragare a soluției Starea de agregare a solutului și respectiv solventului Exemple Solidă-lichidă Clorură de
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
fi soluții lichide, gazoase sau solide. Funcție de stările de agregare a solutului și a solventului fiecare din cele trei tipuri de soluții se clasifică în câte trei subcategorii conform tabelului de mai jos: Starea de agragare a soluției Starea de agregare a solutului și respectiv solventului Exemple Solidă-lichidă Clorură de sodiu în apă Lichidă-lichidă Etanol în apă Lichidă Gazoasă-lichidă Dioxid de carbon în apă Solidă-gazoasă Fumul Lichidă-gazoasă Ceața Gazoasă Gazoasă-gazoasă Aerul Solidă-solidă Aliajele Lichidă-solidă Substanțele solide umede Solidă Gazoasă-solidă Gazele adsorbite
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
moleculăgram de NaCl cântărește 58,5g. Numărul lui Avogadro reprezintă numărul de particule, atomi sau molecule, pe care le conține un atom-gram sau o moleculă-gram. Acesta este o constantă, având aceeași valoare, indiferent de natura substanței și starea ei de agregare, respectiv N = 6,022 · 1023 particule. Este dificil de apreciat cât de mare este acest număr de particule. Dacă am considera că întreaga populație a României (aprox.20 milioane de oameni) ar petrece 12 ore pe zi, 365 de zile
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
catastrofale: de exemplu la centralele nucleare). De asemenea, neputându-se respecta cantitățile calculate stoechiometric, sintezele compușilor nu ar mai duce la rezultatele așteptate. 2.Considerații teoretice Metodele de purificare depind de natura substanțelor și în primul rând de starea de agregare. Principalele metode folosite pentru purificarea substanțelor sunt: recristalizarea, distilarea și cromatografia. Alte metode întrebuințate mai rar sunt: electroforeza (deplasarea într-un câmp electric a unei substanțe dizolvate, care are sarcini electrice pozitive sau negative), separarea magnetică (se aplică când una
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
centrifugarea etc. Componenta din soluție care se află în proporția cea mai mare se numește solvent sau dizolvant, iar componenta sau componentele care se află în proporții mai mici se numesc solut sau dizolvat sau solvat. Funcție de starea lor de agregare, soluțiile pot fi soluții lichide, gazoase sau solide. Funcție de stările de agregare a solutului și a solventului fiecare din cele trei tipuri de soluții se clasifică în câte trei subcategorii conform tabelului de mai jos: Starea de agragare a soluției
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
mare se numește solvent sau dizolvant, iar componenta sau componentele care se află în proporții mai mici se numesc solut sau dizolvat sau solvat. Funcție de starea lor de agregare, soluțiile pot fi soluții lichide, gazoase sau solide. Funcție de stările de agregare a solutului și a solventului fiecare din cele trei tipuri de soluții se clasifică în câte trei subcategorii conform tabelului de mai jos: Starea de agragare a soluției Starea de agregare a solutului și respectiv solventului Exemple Solidă-lichidă Clorură de
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
fi soluții lichide, gazoase sau solide. Funcție de stările de agregare a solutului și a solventului fiecare din cele trei tipuri de soluții se clasifică în câte trei subcategorii conform tabelului de mai jos: Starea de agragare a soluției Starea de agregare a solutului și respectiv solventului Exemple Solidă-lichidă Clorură de sodiu în apă Lichidă-lichidă Etanol în apă Lichidă Gazoasă-lichidă Dioxid de carbon în apă Solidă-gazoasă Fumul Lichidă-gazoasă Ceața Gazoasă Gazoasă-gazoasă Aerul Solidă-solidă Aliajele Lichidă-solidă Substanțele solide umede Solidă Gazoasă-solidă Gazele adsorbite
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
Rm) este direct proporțională cu polarizabilitatea electronică medie a moleculei (α), care măsoară deformabilitatea învelișului electronic și tăria cu care sunt legați electronii în interiorul moleculei. Tăria acestor legături nu este influențată de interacțiunile intermoleculare (ce sunt dependente de starea de agregare a substanței), deci refracția moleculară (Rm) va avea aceeași valoare în toate stările de agregare. De obicei, se folosește refracția specifică, rs, ce se referă la un gram de substanță: Se observă că : Refracția moleculară (Rm) cât și refracția specifică
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
electronic și tăria cu care sunt legați electronii în interiorul moleculei. Tăria acestor legături nu este influențată de interacțiunile intermoleculare (ce sunt dependente de starea de agregare a substanței), deci refracția moleculară (Rm) va avea aceeași valoare în toate stările de agregare. De obicei, se folosește refracția specifică, rs, ce se referă la un gram de substanță: Se observă că : Refracția moleculară (Rm) cât și refracția specifică (rs) au un caracter aditiv, atât la amestecuri cât și în interiorul combinațiilor chimice, când: unde
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
calculează și conform relațiilor (144) și (145), obținând pHcalculat. Observații: pH-ul determinat experimental trebuie sa fie egal cu pH-ul teoretic. SISTEME DISPERSE ETEROGENE Sistemul dispers eterogen este un sistem fizico chimic alcătuit din două faze cu stări de agregare identice sau diferite, dintre care una este divizată sub formă de particule de dimensiuni mai mari sau mai mici în cealaltă care constituie mediul de dispersie. Dimensiunile unităților cinetice (particulelor) ale sistemelor disperse sunt cuprinse între 10-9 și 10-3 m.
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
tendinței de separare prin sedimentare. După structura unităților cinetice (particulelor) ale sistemelor disperse și după modul de interacțiune cu mediul de dispersie, sistemele disperse se împart în 3 clase (tabelul 24). Principalele metode de obținere ale sistemelor disperse sunt: * condensarea (agregarea) micromoleculelor; * dispersarea sistemelor grosier disperse. Metodele de obținere se subîmpart, după procedeul utilizat, în metode fizice și chimice. Stabilitatea sistemelor disperse se poate mări în prezența coloizilor de asociație sau a compușilor macromoleculari care exercită o acțiune protectoare prin absorbția
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
contrar, când dispare stratul dublu electric protector; prin aceasta, se distruge bariera de tip electrostatic care împiedică contopirea mai multor unități cinetice în agregate cu masă mare, ușor de sedimentat în câmpul gravitațional; solul devine instabil, particulele formate prin coagulare (agregare) separându-se din sistem. Efectul coagulant al fiecărui electrolit se caracterizează prin concentrația critică de coagulare (C.C.C.) sau prag de coagulare (ck). Concentrația minimă de electrolit, exprimată de obicei în milimoli sau miliechivalenți la litru de sistem dispers, care provoacă
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
transportînd astfel îngele la organe. Numai atomul de fier cu valența II are această proprietate, atomul de fier cu valența III nu are această proprietate. Hematita din care se face remediul homeopat Sfîntul Nectarie, este cea mai cunoscută stare de agregare a fierului cu valenta III(Fe2O3) Terapia genetică și urmările ei Genele sunt componente ale celulei ce nu pot fi schimbate în timp. Terapia genetică este de fapt un nonsens deoarece nu se pot modifica acest bagaj genetic moștenit. Această
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
scăzut în zone atelectatice; c. administrarea excesiva de fluide intraoperatorie favorizează acumularea acestora la nivelul plămânului dependent(edem interstițială cu scăderea suplimentara a C.R.F. 109 d. transfuzia masivă intra-operatorie poate determina leziuni pulmonare prin anticorpi anti leucocitari ce determină agregare celulară cu microtromboze vasculare și modificări de permeabilitate membranară ce afectează predominant plămânul dependent; e. reexpansionarea rapidă a plămânului colabat favorizează apariția edemului interstițial la acest nivel. Durerea postoperatorie în intervențiile toraco abdominale are intensitate crescută și poate contribui la
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
a deschide calea modernului, via moderna. Aceștia sunt antitradiționaliștii, cei care, de multe ori inconștient și neintenționat, dezorganizează algoritmii sociali, culturali și mentali, degajînd terenul pentru a-și întinde propriul năvod. Tradiția și modernitatea sunt așadar două tendințe opuse, de agregare și dezagregare, care generează două faze complementare de manifestare. Deși sunt descrise de obicei ca fiind succesive, ele acționează întotdeauna simultan, dar în proporții diferite. I.4. Meditațiile cartesiene -o metafizică de “criză” Situația filosofiei contemporane se poate rezuma la
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
locuri (centre) de cheltuieli a datelor și informațiilor care stau la baza calculării costurilor”. Calculația costurilor poate fi definită ca un proces de operații matematice prin care se colectează, se selectează, se stochează și prelucrează informațiile privind costurile rezultate prin agregarea elementelor de cheltuieli în scopul determinării costului unitar pe baza unei metodologii prestabilite. Dintre principiile cărora se supune calculația costurilor, cele mai importante sunt următoarele: 1. Delimitarea în timp a cheltuielilor de producție; Acest principiu presupune excluderea din costuri a
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
subdiviziunea de bază, fiind considerate centre de responsabilitate; c) Baze de calculație se pot constitui și în cadrul secțiilor, dacă liniile tehnologice sau instalațiile complexe de fabricație au ca obiect producția unui semifabricat sau produs individualizat de celelalte prin stare de agregare, proprietăți calitative, grad de finisare, etc. și determină cheltuieli de fabricație diferite ca mărime; d) întreruperile procesului de producție, însoțite de depozitarea producției fabricate, trebuie utilizate ca segmente diferite ale fazelor de calculație; e) Se impune crearea unor faze de
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
a cardiopatiei ischemice, risc care este mai mare la femei decât la bărbați [4, 21], și care se datorează creșterii secreției de catecolamine, cu apariția disfuncției ventriculare stângi reversibile și manifestări clinice severe [4]. Statusul socioeconomic Statusul social reprezintă o agregare a factorilor financiari, ocupaționali și educaționali. Există o relație inversă clară între statusul socioeconomic și apariția bolilor cardiovasculare, subiecții cu situație precară având riscul cel mai înalt de apariție a evenimentelor cardiovasculare [8]. În relația aceasta, o variabilă importantă este
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
mare parte dintre subiecții fumători nu recunosc efectele acestui obicei, inclusiv riscurile pe care el le aduce [27]. Fumatul deține un rol important în aterogeneză (prin mecanisme directe și indirecte), inducând spasm coronarian, alterarea mecanismelor coagulării, creșterea oxidării LDL colesterolului, agregare plachetară, creșterea nivelului fibrinogenului, alterarea funcției endoteliale și a profilului lipidic (scăderea HDL-colesterolului) [22]. În general, fumatul este mai frecvent la sexul masculin [28] (spre exemplu, în Italia - prevalența fumatului la bărbați 31%, la femei 20%), dar din păcate cu
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
3. Florin MITU, Clementina COJOCARU Sindromul metabolic este o problematică actuală, care suscită interesul clinicienilor și al cercetătorilor prin complexitatea mecanismelor fiziopatologice subiacente dar și prin reflectarea acestora într-o patologie diversă, cardiovasculară, metabolică, digestivă, respiratorie, endocrinologică și chiar neoplazică. Agregarea factorilor de risc cardiometabolic la același pacient a fost descrisă pentru prima dată de Reaven (1988), ulterior fiind elaborate multiple seturi de criterii diagnostice. În prezent, pentru diagnosticul de sindrom metabolic este necesară prezența a minimum trei dintre cele cinci
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]