5,707 matches
-
Puterea inerției este irezistibilă, e hăul care înghite omul, factorul care îl depersonalizează și îl transformă într-un naufragiat, într-un obiect rătăcit în niciunde. Linia de plutire prezintă radiografia provincialismului ca mentalitate și fenomen social: închistare, incultură, dublată de agresivitate, interes meschin față de treburile altuia. Provincialismul se devoră pe sine însuși, fiind formă fără fond, loc fără spațiu, prezent fără trecut. O anumită deficiență de materie epică, determinată și de caracterul caleidoscopic, fragmentar al narațiunii, se face simțită în mai
SAKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
articole de atitudine civică mai colaborează la „Epoca”, „Cronicarul”, „Linia nouă”, „Șantier”, „Cuvântul liber”, „Drumul femeii”, „Universul literar”, „Reporter”, „Dacia nouă”, „Revista Fundațiilor Regale”. A fost prim-redactor și coeditor la săptămânalul independent „Atlas” (1936), interzis după câteva numere pentru agresivitatea unor intervenții. După război semnătura îi poate fi întâlnită în „Drapelul”, „Orizont”, „Luptătorul bănățean”, „Lupta CFR”, „Flacăra”, „Iașul literar”, „Teatrul”, „Veac nou”, „Gazeta literară”. A fost secretar al Uniunii Scriitorilor (1948-1950), scurtă vreme director al Teatrului Național din Iași (1951
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
de la principii considerate sacre nici atunci când datoria morală față de „creditorii” săi, soția și copiii, îi solicită apelul la mijloace neortodoxe de îmbogățire. Ines, din Șacalii, se sinucide pentru a se salva de la tratamentul înjositor la care este supusă, prin conjugarea agresivității lor senzuale, de fostul prieten, de soțul bătrân și de fiul vitreg. Sever, din Turmele, rezistă imposturii și lipsei de principii doar după ce își găsește aliați în alți oameni, la fel de dornici ca el să așeze relațiile dintre grupurile umane într-
LUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
personalitate - situație 96 3.1. Caracteristici ale ofertantului de ajutor 96 3.2. Caracteristici ale beneficiarului de ajutor 97 3.3. Contextul de intervenție prosocială 98 4. Ajutorul pe termen lung: implicarea în voluntariat și acte eroice 102 Capitolul 3 Agresivitatea și comportamentul antisocial 1. Natura agresivității 107 1.1. Agresivitatea ca trăsătură înnăscută 107 1.2. Agresivitatea ca trăsătură învățată 110 1.3. Agresivitatea instrumentală. Costuri și beneficii 113 1.4. Tipuri de agresivitate și cauzalitatea multiplă 114 2. Ipoteze
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ale ofertantului de ajutor 96 3.2. Caracteristici ale beneficiarului de ajutor 97 3.3. Contextul de intervenție prosocială 98 4. Ajutorul pe termen lung: implicarea în voluntariat și acte eroice 102 Capitolul 3 Agresivitatea și comportamentul antisocial 1. Natura agresivității 107 1.1. Agresivitatea ca trăsătură înnăscută 107 1.2. Agresivitatea ca trăsătură învățată 110 1.3. Agresivitatea instrumentală. Costuri și beneficii 113 1.4. Tipuri de agresivitate și cauzalitatea multiplă 114 2. Ipoteze și factori specifici privind violența 115
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
96 3.2. Caracteristici ale beneficiarului de ajutor 97 3.3. Contextul de intervenție prosocială 98 4. Ajutorul pe termen lung: implicarea în voluntariat și acte eroice 102 Capitolul 3 Agresivitatea și comportamentul antisocial 1. Natura agresivității 107 1.1. Agresivitatea ca trăsătură înnăscută 107 1.2. Agresivitatea ca trăsătură învățată 110 1.3. Agresivitatea instrumentală. Costuri și beneficii 113 1.4. Tipuri de agresivitate și cauzalitatea multiplă 114 2. Ipoteze și factori specifici privind violența 115 2.1. Frustrarea și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ajutor 97 3.3. Contextul de intervenție prosocială 98 4. Ajutorul pe termen lung: implicarea în voluntariat și acte eroice 102 Capitolul 3 Agresivitatea și comportamentul antisocial 1. Natura agresivității 107 1.1. Agresivitatea ca trăsătură înnăscută 107 1.2. Agresivitatea ca trăsătură învățată 110 1.3. Agresivitatea instrumentală. Costuri și beneficii 113 1.4. Tipuri de agresivitate și cauzalitatea multiplă 114 2. Ipoteze și factori specifici privind violența 115 2.1. Frustrarea și provocarea directă 115 2.2. Alcoolul și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
prosocială 98 4. Ajutorul pe termen lung: implicarea în voluntariat și acte eroice 102 Capitolul 3 Agresivitatea și comportamentul antisocial 1. Natura agresivității 107 1.1. Agresivitatea ca trăsătură înnăscută 107 1.2. Agresivitatea ca trăsătură învățată 110 1.3. Agresivitatea instrumentală. Costuri și beneficii 113 1.4. Tipuri de agresivitate și cauzalitatea multiplă 114 2. Ipoteze și factori specifici privind violența 115 2.1. Frustrarea și provocarea directă 115 2.2. Alcoolul și drogurile 117 2.3. Violența și mass-media
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și acte eroice 102 Capitolul 3 Agresivitatea și comportamentul antisocial 1. Natura agresivității 107 1.1. Agresivitatea ca trăsătură înnăscută 107 1.2. Agresivitatea ca trăsătură învățată 110 1.3. Agresivitatea instrumentală. Costuri și beneficii 113 1.4. Tipuri de agresivitate și cauzalitatea multiplă 114 2. Ipoteze și factori specifici privind violența 115 2.1. Frustrarea și provocarea directă 115 2.2. Alcoolul și drogurile 117 2.3. Violența și mass-media 118 3. Interacțiunea agresor - victimă - context 123 4. Prevenirea și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
biologic relevă, în opinia noastră, câteva semnificative și interdependente neajunsuri. În primul rând, e detectabilă o dilatare exagerată - și deci o distorsionare - a conceptului de valoare, incluzându-se în sfera lui propensiuni primare ca aceea de evitare a durerii, explorare, agresivitate etc. O atare tendință se vădește și în asocierea eticii cu biologia, unde moralului i se substituie, în cea mai mare parte, instinctele de cooperare și inhibiția agresivității. Introducerea variabilelor individuale înnăscute în comportamentul (axiologic) uman este, așadar, mai degrabă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în sfera lui propensiuni primare ca aceea de evitare a durerii, explorare, agresivitate etc. O atare tendință se vădește și în asocierea eticii cu biologia, unde moralului i se substituie, în cea mai mare parte, instinctele de cooperare și inhibiția agresivității. Introducerea variabilelor individuale înnăscute în comportamentul (axiologic) uman este, așadar, mai degrabă un artificiu denominativ; dacă morală înseamnă instinctele de ocrotire a progeniturii la nivel animal și relațiile instinctive de cooperare la animalele ce trăiesc în grup, putem într-adevăr
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
o ființă rațională, conduitele lui sociale complexe stau sub semnul valorilor morale și al calculului, în particular al raportului dintre costuri și beneficii. Totuși, ca idei general orientative, merită a fi reținute din sociobiologie următoarele: alături de tendința spre individualitate (și agresivitate), e foarte probabil să existe la om și una - determinată genetic - înspre altruism și sacrificiu; cu cât suntem mai apropiați genetic de semenii noștri, cu atât această tendință e mai pronunțată (vezi relația părinți - copii); chiar și mulți sociobiologi admit
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de-al doilea război mondial, din rândul cetățenilor germani non-evrei, numărul femeilor care au salvat evreii din mâinile naziștilor a fost de două ori mai mare decât al bărbaților (Anderson, 1993). Deosebirea de gen social în altruism și, simetric, în agresivitate are explicații în socializare și în așteptările de rol, dar se pare că genele joacă și în acest caz un rol important, sociobiologii invocând ca factor decisiv faptul că femeile, datorită numărului limitat de progenituri pe care le pot avea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
un scor mare la itemii ce identifică această trăsătură ajutându-și în mai mare măsură semenii decât cei ce manifestă neîncredere; în special la școlari, comportamentul prosocial este corelat pozitiv cu „a fi prietenoși” și apare în asociație negativă cu agresivitatea și instabilitatea emoțională. Cercetările pe această temă au arătat încă o dată însemnătatea, pentru predipoziția altruistică, a formării la copii, încă de mici, a sociabilității și a unor scheme de sine ca persoane prosociale. Teoretic, dar și experimental, au fost reliefate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sine. Estimarea raporturilor complexe dintre propriile costuri și beneficii și cele ale victimei, realistă sau nu, depinde și de natura ajutorului necesar. A da un telefon la salvare sau pompieri nu angajează costuri ridicate, pe când intervenția într-un act de agresivitate fizică presupune riscuri. S-a dovedit și statistic că aceste riscuri sunt mai ridicate când altercația are loc între membrii familiei. De aceea, inclusiv polițiștii știu că se expun mult mai serios la pericole atunci când sunt solicitați să intervină în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
urmare, cele mai multe dintre ele sunt departe de a fi total dezinteresate. Aceste constatări nu trebuie să umbrească însă valoarea comportamentelor prosociale. Dincolo de motivele care le stau la bază, ele sunt, în contrast cu cele antisociale, benefice și umaniste. Capitolul 3tc " Capitolul 3" Agresivitatea și comportamentul antisocialtc "Agresivitatea și comportamentul antisocial" 1. Natura agresivitățiitc "1. Natura agresivității" 1.1. Agresivitatea ca trăsătură înnăscutătc "1.1. Agresivitatea ca trăsătură înnăscută" Concepția că agresivitatea este proprie naturii umane are rădăcini adânci în gândirea omenească. Din Antichitate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sunt departe de a fi total dezinteresate. Aceste constatări nu trebuie să umbrească însă valoarea comportamentelor prosociale. Dincolo de motivele care le stau la bază, ele sunt, în contrast cu cele antisociale, benefice și umaniste. Capitolul 3tc " Capitolul 3" Agresivitatea și comportamentul antisocialtc "Agresivitatea și comportamentul antisocial" 1. Natura agresivitățiitc "1. Natura agresivității" 1.1. Agresivitatea ca trăsătură înnăscutătc "1.1. Agresivitatea ca trăsătură înnăscută" Concepția că agresivitatea este proprie naturii umane are rădăcini adânci în gândirea omenească. Din Antichitate și până la sfârșitul secolului
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nu trebuie să umbrească însă valoarea comportamentelor prosociale. Dincolo de motivele care le stau la bază, ele sunt, în contrast cu cele antisociale, benefice și umaniste. Capitolul 3tc " Capitolul 3" Agresivitatea și comportamentul antisocialtc "Agresivitatea și comportamentul antisocial" 1. Natura agresivitățiitc "1. Natura agresivității" 1.1. Agresivitatea ca trăsătură înnăscutătc "1.1. Agresivitatea ca trăsătură înnăscută" Concepția că agresivitatea este proprie naturii umane are rădăcini adânci în gândirea omenească. Din Antichitate și până la sfârșitul secolului al XIX-lea, la fel ca multe alte subiecte
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
umbrească însă valoarea comportamentelor prosociale. Dincolo de motivele care le stau la bază, ele sunt, în contrast cu cele antisociale, benefice și umaniste. Capitolul 3tc " Capitolul 3" Agresivitatea și comportamentul antisocialtc "Agresivitatea și comportamentul antisocial" 1. Natura agresivitățiitc "1. Natura agresivității" 1.1. Agresivitatea ca trăsătură înnăscutătc "1.1. Agresivitatea ca trăsătură înnăscută" Concepția că agresivitatea este proprie naturii umane are rădăcini adânci în gândirea omenească. Din Antichitate și până la sfârșitul secolului al XIX-lea, la fel ca multe alte subiecte, problema a fost
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
motivele care le stau la bază, ele sunt, în contrast cu cele antisociale, benefice și umaniste. Capitolul 3tc " Capitolul 3" Agresivitatea și comportamentul antisocialtc "Agresivitatea și comportamentul antisocial" 1. Natura agresivitățiitc "1. Natura agresivității" 1.1. Agresivitatea ca trăsătură înnăscutătc "1.1. Agresivitatea ca trăsătură înnăscută" Concepția că agresivitatea este proprie naturii umane are rădăcini adânci în gândirea omenească. Din Antichitate și până la sfârșitul secolului al XIX-lea, la fel ca multe alte subiecte, problema a fost tratată mai mult speculativ. La începutul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ele sunt, în contrast cu cele antisociale, benefice și umaniste. Capitolul 3tc " Capitolul 3" Agresivitatea și comportamentul antisocialtc "Agresivitatea și comportamentul antisocial" 1. Natura agresivitățiitc "1. Natura agresivității" 1.1. Agresivitatea ca trăsătură înnăscutătc "1.1. Agresivitatea ca trăsătură înnăscută" Concepția că agresivitatea este proprie naturii umane are rădăcini adânci în gândirea omenească. Din Antichitate și până la sfârșitul secolului al XIX-lea, la fel ca multe alte subiecte, problema a fost tratată mai mult speculativ. La începutul secolului XX, abordările încep să capete
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, la fel ca multe alte subiecte, problema a fost tratată mai mult speculativ. La începutul secolului XX, abordările încep să capete concretețe, în viziunea instinctualistă a unuia dintre fondatorii psihologiei sociale, W. McDougall (1908), instinctul agresivității fiind central în producerea de excitare nervoasă, care, în anumite situații, declanșează actele violente. Teorii mai specifice avansează S. Freud (apud Geen, 1989), care în operele inițiale leagă agresivitatea de libido, explicând nevrozele obsesive prin aceea că are loc o
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
instinctualistă a unuia dintre fondatorii psihologiei sociale, W. McDougall (1908), instinctul agresivității fiind central în producerea de excitare nervoasă, care, în anumite situații, declanșează actele violente. Teorii mai specifice avansează S. Freud (apud Geen, 1989), care în operele inițiale leagă agresivitatea de libido, explicând nevrozele obsesive prin aceea că are loc o represie a nevrozei ce vizează agresiunea față de sexul opus. Mai târziu, în concepția freudiană, agresivitatea rezultă din relația sinelui cu obiectele ce îl înconjoară. Dacă acestea provoacă plăcere, vom
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Teorii mai specifice avansează S. Freud (apud Geen, 1989), care în operele inițiale leagă agresivitatea de libido, explicând nevrozele obsesive prin aceea că are loc o represie a nevrozei ce vizează agresiunea față de sexul opus. Mai târziu, în concepția freudiană, agresivitatea rezultă din relația sinelui cu obiectele ce îl înconjoară. Dacă acestea provoacă plăcere, vom simți atracție și iubire față de ele; dacă ele produc sau sugerează amenințare, frică, neplăcere și durere, în timp scurt sau pe o perioadă mai îndelungată ni
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ele; dacă ele produc sau sugerează amenințare, frică, neplăcere și durere, în timp scurt sau pe o perioadă mai îndelungată ni se dezvoltă sentimente de ură care vor conduce la acte agresive. Dar mai consistentă este teoria freudiană care pune agresivitatea pe seama instinctului morții propriu oricărei ființe umane. Dorința morții (thanatos) ca o forță motivațională foarte pregnantă conduce, logic, la autodistrugere, numai că, dacă acțiunile de distrugere sunt îndreptate spre alții, consumându-se energia acumulată, ne salvăm pe noi înșine. Îi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]