8,962 matches
-
eds., Meeting the Expectations of the Land: Essays in Sustainable Agriculture and Stewardship, North Point Press, San Francisco, 1984, citat În Marglin, „Farmers, Seedsmen, and Scientists”, p. 32. Berry, The Unsettling of America, p. 87. Nu mă consider un bun agricultor În sensul definit de Berry, Însă, pe pășunea de trei acri pentru oi de la mica mea fermă, pot identifica, numai după vegetație cel puțin șase tipuri diferite de sol. Patru dintre ele par să aibă legătură directă cu rețeaua de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
atunci când strămoșii noștri se simțeau protejați dacă purtau cununi de usturoi la gât. Howard, An Agricultural Testament, p. 221. Ibid., p. 160. Richardson, În Indigenous Agricultural Revolution, scrie și el: „nici un Învățat nu se poate aștepta să poată da sfaturi agricultorilor despre cum să Își schimbe practicile până când nu ajunge să Înțeleagă suficient de bine lucrurile din perspectiva participantului. Nimeni nu Își imaginează că un aviator ar putea pilota avionul numai cu ce știe din manuale. De ce ne-am aștepta ca
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cum să Își schimbe practicile până când nu ajunge să Înțeleagă suficient de bine lucrurile din perspectiva participantului. Nimeni nu Își imaginează că un aviator ar putea pilota avionul numai cu ce știe din manuale. De ce ne-am aștepta ca un agricultor «să lase frâieleș pe mâna unui consilier care, după toate probabilitățile, nu a mai condus niciodată o fermă «de-adevărateleaș?” (p. 157). Howard, An Agricultural Testament, p. 116. Pentru o discuție aprofundată asupra economiei loturilor private, vezi Lev Timofeev, Soviet peasants
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
despre cea gri, comună. Pentru indienii americani, aceste detalii erau probabil clarificate de context. Atunci când vorbesc despre sfatul dat În almanah, nu iau În calcul faptul că europenii emigrați și-au elaborat foarte repede propriile metode empirice și, ca toți agricultorii din lume, au fost foarte atenți la ce fac ceilalți cultivatori. În general, nimeni nu vrea să fie nici primul care ară și sădește, dar nici ultimul. Citat În Ian Hacking, The Taming of Chance, Cambridge University Press, Cambridge, 1990
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Hanunoo Agriculture: A Report on an Integral System of Shifting Cultivation in Philippines, Food and Agriculture Organization of the United Nations, Roma, 1957. Claude Lévi-Strauss, La pensée sauvage, Plon, Paris, 1962. O dată devenit disponibil tractorul, acesta a fost adaptate de agricultori și mecanici pentru Întrebuințări la care inventatorii lui nici nu s-ar fi gândit. Mai Încolo, tot În acest capitol, voi povesti, pentru a oferi un exemplu de truism, cum a reușit un țăran din Malaezia să scape un mangotier
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
anii 1939-1940, în publicistica vremii argumentele contra redistribuirii pământului s-au înmulțit, prin intensificarea atacurilor împotriva reformei agrare din 1921. Acesteia i se aduceau, mai des decât în anii precedenți, două grele învinuiri: că împroprietărirea nu a putut asigura micului agricultor un trai omenesc și că, pe de altă parte, țăranii nu au contribuit în mod mulțumitor la economie și la venitul național 44. În noua conjunctură pe care o luase la cumpăna dintre anii 1942 și 1943 cel de-al
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din România. „Continuând calea împărțirii pământului, nu înseamnă că ne vom opri la 50 hectare. Asemenea reforme nu pot porni decât din sentimente egalitare. Pentru a satisface asemenea sentimente și, în afară de orice altă considerațiune, nu se poate îngădui ca un agricultor să posede un hectar, iar altul 10 hectare, adică de zece ori mai mult. Inegalitatea va părea prea mare și prea izbitoare. Judecând numai din acest punct de vedere, sfârșitul nu poate fi altul decât «omul și pogonul»“84. 80
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
, Onisifor (31.V.1883, Săliște, j. Sibiu - 31.X.1972, Sibiu), publicist și memorialist. Cel de-al optulea copil al Anei (n. Șteflea) și al lui Ilie Ghibu, agricultor și cojocar, învață mai întâi la școala primară din Săliște, apoi la Liceul Maghiar din Sibiu, de unde, în penultima clasă, urmându-l pe mai vârstnicul său coleg O. Goga, pleacă la Liceul Românesc din Brașov, pe care-l va absolvi
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
însemnări cu conținut științific încă din 1844, în „Propășirea”. În 1861 pleda Pentru științe, litere și arte. Lucrări de compilație sunt Omul fizic și intelectual (1866) și Pământul și omul (1884). A scos și manuale practice pentru ingineri, comercianți și agricultori. S-a îndeletnicit, un timp, cu arheologia, trimițând în 1861, la „Revista română”, studiul Dacia veche, clădit pe ideea, cu atâta rezonanță printre contemporani, a unității patriei străbune. A redactat, în franceză, o istorie a românilor, cu lacune, dusă până la
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
pentru o persoană ocupată în agricultură. Și, până la urmă, asta ne poate da o idee despre cât de mult ne-am modernizat. La recensământul din 1860, deci cu alți 70 de ani înainte de 1930, se înregistrau 2,2 milioane de agricultori în Țara Românească și 1,1 milioane în Moldova, incluzând și boierii (Georgescu, 1995, p. 144). În perioada 1862-1866, ei produseseră în medie 2,5 milioane de tone de cereale (Constantinescu, 1994, p. 177), ceea ce înseamnă că fiecare „agricultor” producea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de agricultori în Țara Românească și 1,1 milioane în Moldova, incluzând și boierii (Georgescu, 1995, p. 144). În perioada 1862-1866, ei produseseră în medie 2,5 milioane de tone de cereale (Constantinescu, 1994, p. 177), ceea ce înseamnă că fiecare „agricultor” producea circa 760 kg de cereale. Am văzut că, în 1999, adică 138 de ani mai târziu, o persoană ocupată în agricultură producea în medie 4.300 kg de cereale, de 5,7 ori mai mult decât în 1862. Față de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
considere că o mică elită „reformistă” și cu calități antreprenoriale este destinată și legitimată să acționeze politic și represiv împotriva unei populații care, precum culacii deportați în Siberia, are mentalitatea înapoiată de a-și susține propriile interese (pensionarii, salariații, micii agricultori) chiar împotriva interesului politic prioritar, cel al tranziției către capitalism. Și așa cum Lenin considera că înșiși proletarii se pot opune comunismului, intelectualii români sunt și ei gata să argumenteze că înșiși capitaliștii se pot opune capitalismului, și de la această teză
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ani pentru cursurile obișnuite și cinci ani pentru cele prin corespondență, cu trei specializări distincte: 1. conducerea activităților sociale și politice; 2. conducerea activităților economice; 3. conducerea activităților ideologice. Cadrele celui de-al doilea partid bulgar - Uniunea Populară Bulgară a Agricultorilor (UPBA) -, precum și cadrele de sindicat erau formate Între aceiași pereți. O pregătire redusă, de doi ani, era rezervată celor care dispuneau deja de o diplomă universitară. O nouă reforma duce, În 1976, la constituirea unui „Complex de Stiinte și Studii
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și modelele de familie. G. Lenski (1973) și J. Goody (1970) au arătat cu date concrete cum tehnologia de subzistență afectează organizarea socială în timp și spațiu (cultural). Comparațiile dintre muncă, stratificare și moștenire în societățile de culegători, vânători și agricultori sugerează explicații cauzale pentru diverse tipuri de mariaj și familie. Cercetările antropologice au arătat diferența dintre poliginia populistă și cea elitistă (vezi 3.3.3). Sociologia familiei se servește de datele antropologiei nu numai pentru a sesiza diferențele și similitudinile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
, Stoian (24.II.1882, Orhanie, azi Botevgrad, Bulgaria - 26.II.1959, Sofia), filolog și etnograf bulgar. Născut într-o familie de agricultori, a învățat în localitatea natală, apoi la gimnaziul din Gabrovo, pe care l-a absolvit în 1900. Între anii 1901 și 1905 studiază filologia slavă la Universitatea din Sofia, încheindu-și pregătirea cu o lucrare prilejuită de editarea unicului manuscris
ROMANSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289352_a_290681]
-
RUSU, Silviu (3.IV.1929, Băița, j. Mureș - 31.III.1982, Iași), poet. Este fiul Anei (n. Vultur) și al lui Nicolae Rusu, agricultori. Urmează primii ani de școală în satul natal. În timpul celui de-al doilea război mondial, la paisprezece ani, devine copil de trupă. Face liceul la seral și, ulterior, se înscrie la Conservatorul din Iași. După doar un an se îmbolnăvește
RUSU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289413_a_290742]
-
, Dan (18.I.1943, Slătioara, j. Olt), poet. Este fiul Soficăi (n. Anghel) și al lui Petre Rotaru, agricultori. După terminarea Liceului „Radu Greceanu” din Slatina (1960) și a Școlii Tehnice de Chimie din Copșa Mică (1962), urmează Facultatea de Istorie-Filosofie din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași, obținând licența în filosofie în 1968. Redactor la revista „Argeș” (1968-1992
ROTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289388_a_290717]
-
, Vasile (22.VII.1936, Dranovățu, j. Olt), istoric literar. Este fiul Floarei (n. Bădăloi) și al lui Gheorghe Sandu, agricultori. Urmează școala primară în satul natal, începe Liceul Comercial la Slatina, dar în urma reformei învățământului trece la o școală generală (1948-1950), apoi frecventează liceul din Slatina (1950-1954). Licențiat al Facultății de Filologie a Universității din București în 1959, este angajat
SANDU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289466_a_290795]
-
cărui dominante ar fi pasivitatea, apatia, indiferența în fața naturii și a celorlalți (inclusiv lipsa de interes față de predecesori). Explicația principală ar consta, în viziunea autoarei, în neglijarea sistematică - fizică și afectivă - a copiilor de către mamele lor. Spre deosebire de alte populații de agricultori (horticultori), femeile din insulele Alore (din Indonezia, Oceania) nu-și iau sugarii cu ele atunci când se duc la lucru, aceștia rămânând cu alți membri ai familiei. Hrănirea lor de către mamă - și implicit interacțiunea biopsihică stabilită cu ea - este redusă și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de Rosnay atunci când precizează că semnificația informației variază de la individ la individ: „Dacă spun cuiva «va ploua», această informație are o semnificație complet diferită, în funcție de interlocutorul meu, care este fie cineva aflat în vacanță și în căutarea soarelui, fie un agricultor amenințat de secetă” (apud Lohisse, 2002, p. 34). Redundanța oferă astfel o formă a mesajului, iar vorbitorul (fie el cadru didactic ori alt tip de vorbitor public) se va centra pe folosirea unui nivel optim de redundanță pentru ca atât înțelegerea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
, Irina (5.III.1919, Balan, azi Malinovskoe, j. Bălți - 20.X.1994, Chișinău), poetă și prozatoare. Este fiica lui Teodor Stavschi, agricultor. Urmează cursuri la Academia de Arte Frumoase din Iași (1939-1940) și la Universitatea din Cernăuți (1946-1947) și va absolvi Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1960). Debutează în 1935, la revista școlară „Crenguța” din Bălți, colaborând apoi la „Poetul
STAVSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289892_a_291221]
-
STOIAN, Niculae (25.III.1935, Dascălu, j. Ilfov - 14.I.1990, Dascălu, j. Ilfov), gazetar și poet. Este fiul Ioanei (n. Preda) și al lui Ion Stoian, agricultori. Urmează la București școala profesională a uzinelor Electromagnetica (1950-1952), apoi Școala de Literatură „M. Eminescu” (1952-1954). În 1968 va absolvi Facultatea de Filologie a Universității bucureștene. Activitatea sa jurnalistică se desfășoară la „Tânărul scriitor” (șef de secție, 1954-1957), „Luceafărul” (redactor
STOIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289946_a_291275]
-
STANCIU, Florian (31.VIII.1932, Alunișu, j. Olt), prozator și poet. Este fiul Constantinei și al lui Dumitru Radu Stanciu, agricultor. Face școala primară în comuna natală, Școala Medie Tehnică la Slatina (1945-1952) și urmează cursurile Facultății de Economie a Institutului de Studii Economice din București (1952-1957). Va lucra în calitate de economist la diverse întreprinderi din Pitești (1957-1983) și la Schela Moșoaia
STANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289864_a_291193]
-
STAN, Nicolae (2.I.1953, Crăsani, j. Ialomița), prozator. Este fiul Mariei și al lui Niță Stan, agricultori. Absolvent al Facultății de Filosofie de la Universitatea din București, va fi din 1979 profesor la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Slobozia, îndeplinind și alte funcții: consilier-șef al Inspectoratului Județean pentru Cultură Ialomița (1990-1995), președinte al Comisiei de Cultură a
STAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289854_a_291183]
-
SIMION, Eugen (25.V.1933, Chiojdeanca, j. Prahova), critic, istoric literar și eseist. Este fiul Sultanei (n. Moise) și al lui Dragomir Simion, agricultori. Urmează școala primară în satul natal (1940-1944), apoi Liceul „Sf. Petru și Pavel” (devenit „I. L. Caragiale”) din Ploiești (1944-1952), unde e coleg cu Nichita Stănescu, și cursurile Facultății de Filologie a Universității din București (1952-1957), unde îi are profesori pe
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]