4,357 matches
-
învăluită, ca un cocon de fluture, într-o împletitură de mii și mii de fire, atât de încurcate, încât anevoie s-ar fi decis a le desface. Dușul rece îi mai temperă febrilitatea. Pesemne căldura exterioară era emanația trăirilor din ajun, legate de soarta Marietei... Și, dacă se rezolvase totul spre binele Marietei, de ce se mai simțea ea așa de copleșită, de parcă ducea în spate tot cerul?! Până la urmă, realiză că o covârșeau grozav cele aflate despre Artemie și despre cel
CAPITOLUL 16 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370097_a_371426]
-
tehnic este al minții minunate a omului și face parte din tradiție, unde putința și priceperea dau rod materialului în activitatea muncii omului cu scopul ușurării procurării celor necesare traiului. Obicei și sens în ritualul de împodobire a bradului în Ajunul Crăciunului Omul satului românesc s-a născut, dăruindu-se tradițiilor strămoșești, divinității și aurei ce i-a înconjurat fiindul în toată trăirea telurică. El s-a sfințit prin naștere și a mulțumit vieții, prin dăruirea de urmași, frumoasei și prețuitei
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
document al vremii, în care se spune că eruditul saxon Martin Luther ar fi fost primul creștin care a împodobit un brad, chiar în ziua de Crăciun, cu lumânări aprinse, pe care le-a lăsat să ardă toată noaptea de Ajun. La români, împodobirea bradului se aproximează a fi început odată cu anul 1866, ca un simbol al vieții veșnice, ca o dăruire pe Pământ a lui Dumnezeu a nemuririi, și ca o prețuire din partea lor: Pe-o creangă de brad, / Pe-
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
nevimovata / Fecioara Maria / Naște pe Mesia... (“Steaua sus răsare”, colind popular românesc). Vârfurile bradului de Crăciun, în formă de stea, insuflau românului împlinirea norocului în viața împodobitorilor, dar și realizarea tuturor visurilor. Colindătorii stelari, care poposeau pe la casele sătenilor de la Ajunul Crăciunului și până la Bobotează, cântau pe versuri religioase despre nașterea lui Iisus, amintind aici înălțările, ca un imn adus nașterii divinității: Steaua sus răsare, La nunta ce s-a întâmplat, Trei crai de la răsărit, În orașul Vitleem. Steaua se mai
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
divinității: Steaua sus răsare, La nunta ce s-a întâmplat, Trei crai de la răsărit, În orașul Vitleem. Steaua se mai folosea și la ornarea casei, prin unele zone ale țării, fiind considerată ca tămăduitoare. Colindătorii purtau steaua cu ei între Ajunul Crăciunului și Bobotează și o mai poartă și astăzi în toate zonele țării, unde colindele mai trăiesc încă timpurile de început ale românismului. În fapt, suntem singurul popor din lume care avem colindători și colinde ca imnuri ale slăvirii muncii
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
în fața unui brad. Câtă pătrundere în sensurile pe care înțelepciunea închinării la divin l-au tot călăuzit în drumul său prin viață pe valahul obosit de săbiile care i se ridicau deasupra creștetului. Câtă dorință pentru colindul din noaptea de Ajun a copilului român care ura tuturor binețe și lumină. Unele colinde românești erau adevărate cuplete de teatru popular, jucate, declamate și cântate pe la casele sătenilor. Acest ritual al fericirii și înnoirii se efectua în fața ușilor larg deschise ale caselor, a
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
pornirea acestuia de acasă la urat. Imaginându-ne această sărbătoare măreață a nașterii Domnului ca pe o revelație a binelui omenirii, voi da curs unei povestiri pe care am auzit-o, într-o seară de iarnă, în Săliștea Sibiului, în ajunul Crăciunului. Undeva, în munții Cibinului, am cunoscut un bătrânel firav și cam scump la vorbă, însă cu toată această zgârcenie mi-a istorisit o întâmplare pe care am să încerc să v-o relatez, pe scurt. Într-o seară neagră
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
care îi scârțâia sub opincile alunecoase, se întâlniră, în drumul lor de întoarcere spre casă, cu un tânăr voinic cu niște ochi albaștri și pătrunzători și cu plete blonde care îi fluturau în vânt. Era ziua premergătoare sărbătorii Crăciunului, în ajun. Moșul lui urcase la stână, să ceară stăpânului ceva pe datorie pentru că ce avusese în cotețul lui pierise năpădit de boală. Se amărâse rău, pentru că spera să facă bucate cu femeia lui să aibă ce să dea toată iarna celor
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
aveau să i se vindece târziu, spre primăvară. De atunci și până când a părăsit lumea aceasta, a mers ajutat de două cârje. Nu a știut niciodată să spună dacă ceea ce a fost și a văzut atunci, în noaptea aceea din Ajunul Crăciunului, în munții umbroși ai Cibinului, a fost un vis sau realitatea binelui divin i-a întins mâna protectoare. Sacul l-a păstrat mult timp, ca pe niște moaște, până când odată nu l-a mai găsit la locul unde femeia
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
încheiat. O lume curată sufletește așteaptă, an de an, cu mare bucurie, florile dalbe de măr. Florile albe de măr sunt un simbol pentru această sărbătoare, dar și o frenezie a unui început care nu se va sfârși niciodată. Taina ajunului nașterii Domnului va rămâne un miracol al petrecerii neîntrerupte a creștinului cu lumea nevăzută și neștiută de dincolo. Trăirile acestor zile nu se pot descrie, iar puterea omului nu va putea înțelege niciodată, în adevăratul lor sens, cele șapte acte
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
In acest fel, datarea calendaristică este total arbitrară. S-a impus treptat prin forța necesităților practice și nu ca urmare a vreunui congres internațional. Nu trebue să ne mirăm ! Vă amintiți ce enormități și panică au avut loc pretutindeni în ajunul anului 2000 ? Această panică colectivă, axată pe Apocalipsă (Sfârșitul lumii) a devenit un arhetip existent de sute de ani și care ....a stat la baza stabilirii calendarului . Culmea, oamenii care au trăit în anul 1000, nici nu știau în ce
CÂND VINE ANUL NOU de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353241_a_354570]
-
nu poate fi decis de o carte dinainte jucată, că destinul său poate să treacă pe sub nori, dar soarele e dăruitor, împotriva vremelniciilor umbrei; an cu an, o colindă anume domină zilele care trec în nerăbdare până la Crăciun, prin cântecele Ajunului, mirabile, sfințitoare, îmbogățitoare și înfrumusețitoare ale omului...! E colinda lui Fuego! An cu an, țara e colindată de Fuego, reexteriorizând de fiecare Ajun, minunea, sublimitatea, strălucirea Crăciunului, în splendoarea melodiilor lui. Pe 7 decembrie, în cele trei praguri și cruci
FUEGO COLINDĂ, O COLINDĂ ANUME...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353318_a_354647]
-
umbrei; an cu an, o colindă anume domină zilele care trec în nerăbdare până la Crăciun, prin cântecele Ajunului, mirabile, sfințitoare, îmbogățitoare și înfrumusețitoare ale omului...! E colinda lui Fuego! An cu an, țara e colindată de Fuego, reexteriorizând de fiecare Ajun, minunea, sublimitatea, strălucirea Crăciunului, în splendoarea melodiilor lui. Pe 7 decembrie, în cele trei praguri și cruci de timp, cu ninsorile ce vin se aștern melodiile Crăciunului, întrun Turneu extraordinar de colinde, „Din lumina unui Crăciun”. „Taina colindelor”, spune rostitorul
FUEGO COLINDĂ, O COLINDĂ ANUME...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353318_a_354647]
-
Căci frumoasele podoabe, Le-a luat albastre toate, De-o s-arate casa noastră Ca o sorcovă albastră! N-am habar cum o s-arate Cu podoabele-astea toate Casa noastră de Crăciun. Însă aș vrea să vă spun Să colindăm în Ajun: „Pe la uși, pe la ferești...” Ca să ningă ca-n povești! JUCĂRII ȘI UN PĂTUȚ Sunt acum un bebe mare, Am multe jucărioare Colorate și frumoase, Muzicale și haioase. Atunci când nu dorm prea mult Îmi place să le ascult, Să mă uit
POEZELE PENTRU RĂDUCU de EMILIA GHEORGHIU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353360_a_354689]
-
mai devreme, căzând într-o somnie halucinantă. Se făcea că e printre ai lui împingând barca spre învolburatele valuri cu o poftă lacomă de pescuit. Se trezi într-o lumină caldă, binefăcătoare, ceva mai puternic, i se părea, decât în ajun. Și mare-i fu bucuria când îl zări pe Câine alergând nebunește spre el. Crezu că are alt vis. Câinele avea blana udă, iar în bot ducea un smoc de ierburi de apă. Ajuns în fața stăpânului ghemuit, aproape fără suflare
CÂINE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353420_a_354749]
-
aprinse și începu să pufăie. -Și acum să-ți citesc o scrisoare de la un camarad al lui care a scăpat din încleștarea de la Cotul Donului: < Dragă domnule Andrei, eu am trăit ultimele clipe ale vieții lângă feciorul dumneavoastră. Era în ajun de Crăciun, l-am întâlnit cu niște bobine la spinare, întindea firele telefonice să facă legătura cu Comandamentul. Am stat cu el o noapte sub un pod, am împărțit amândoi niște biscuiți cu o ceapă și am mâncat, timp în
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]
-
de diabet provocat de cortizon, ca și o criză hepatică , abia se ținea pe picioare, Domnul, așa s-ar spune, i-a dat putere. A văzut tot ce se putea vedea mai interesant în Canaanul biblic. Întors la București în ajunul loviluției din decembrie 1989, a văzut la televizor uciderea dictatorului C. și a soției sale, un spectacol oribil, la fel de urât ca decapitarea prizonierilor de către ISIS, acum. Nu îl iubea defel pe dictator, dar era vorba de un om, oricare. Ultima
BLESTEM ŞI IZBĂVIRE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352815_a_354144]
-
este aceiași muzica.. E Muzica ce cuprinde pe Marile Genii în Dansul Marilor Îndrăgostiri și nu le da pace, îi tot ademenește, îi tot forțează să creeze, chiar de și crizeze în forțarea impunătoare a destinului Marii Iubiri... Astfel în ajunul zilei lui Mihai Eminescu (de tristă amintire), Maestro Eugen Doga a pregătit din timp un concert pe măsura Dansului și a protagoniștilor Marii Iubiri ce l-a inspirat, ce s-a desfășurat desigur în Chișinău, acolo unde a învățat și
EVENIMENT DE MARCĂ, SEMNAT DE MAESTRO EUGEN DOGA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352893_a_354222]
-
mi l-a repetat, citindu-mi-l a doua zi de pe o foiță unde îl transcrisese. Mă ruga s-o absolv de vina de a fi făcut asta, dar, zicea, era o poezie cu loc meritat în lirismul discuției din ajun. Mi-amintesc că am bâiguit ceva, că am improvizat un acces de tuse prelungit, ca să-mi ascund stupoarea că nu înțelesese că doar îi spusesem ce simțeam... -Nu mai spune! Te-ai rostit în versuri?! chicoti Doc. -Nu, doar că
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
Acasa > Orizont > Selectii > MOȘ SĂRAC... Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 705 din 05 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Pe vremea mea, la ușă, of, Puneam șoșonii în ajun, Căci n-aveam ghete sau pantofi Să-mi pună daruri moșul bun. Pe vremea mea fiind copil L-am așteptat și am sperat Să-mi lase-n dar măcar un chil De portocale. M-a uitat. Pe vremea mea de
MOŞ SĂRAC... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353002_a_354331]
-
se citea pe fata am înțeles că aproape toți plecau spre Germania în căutarea unui nou început în lumea prosperității. Stând între acei oameni în timp ce călătoream cu autocarul mi-am adus aminte de un film ce l-am vizionat în ajunul plecării este vorba de filmul ,,La nave del destino” (Corabia destinului ) în care era vorba de un grup de puritani din Europa ce emigrează în secolul XVII din cauza persecuției religioase spre lumea nouă așa cum se spunea pe atunci despre America
LUMEA PROSPERITATII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354404_a_355733]
-
pentru pruncul Isus! Cu toate acestea își fac și ei cadouri de Crăciun, chiar dacă artileria grea vine „con los Reyes Magos” adică de ziua celor trei magi... Atunci se serbează în forță... și se dau cadouri copiilor. În seara de ajun, numită aici „La Noche Buena”, după ce vin de la biserică, unii spanioli cinează în familie. Alții consideră că prânzul primei zile de Crăciun (Día de Navidad) este mai important. Tradiționalele mariscos (fructe de mare), peste care tronează angulas (anghile, pui de
TELEGRAMĂ DE LA MADRID (2) – FELIZ NAVIDAD de CAMELIA STOIAN în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354464_a_355793]
-
emoțiile, trăirile, spaimele și bucuriile cu sinceritate dezarmantă, îmbrăcând țesătura ideatică într-un dramatism metaforic propriu: Iubirea renăscând de sub nămeți / înspăimânta topitele-i pupile. / e timpul vrăjitor, sau nu mai știm / trecutul descifra printre argile? / Se-ntoarce ceasul singur în ajun, / mi-e greu să mai deschid din verde ochii, / încercănate, visele susțin / zăpezile trecute precum snopii. Mă leg de-un gând, dar funii sunt subțiri, / mi-e teamă, eu sau el c-o să se sfarme / înveșnicind tăcerea din priviri / pe
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
Că duhuri rele pot ține la distanță, peste an. An de an perpetuate, tradiții populare la sate sunt practicate în Sfânta Sărbătoare. Ritualuri de Sfântul Gheorghe La sărbătoare creștină, obiceiuri circulă. În casă și în grădină, datini să readucă. În ajun, la grajd de vite se pune fir de usturoi. Să nu ia mana de lapte, om cu suflet de moroi. Oile se duc la stână, că-i vremea de pășunat. La stăpânii lor să vină după toamnă, spre iernat. Se
TRADIȚII ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL GHEORGHE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353970_a_355299]
-
toți credincioșii sunt în sărbătoare. Astăzi se prăznuiește patronul cel de peste an, Preacuvioasa Maica noastră Parascheva, ocrotitoarea Moldovei, rugătoarea și grabnic ajutătoarea tuturor credincioșilor care cer mijlocirea ei. În această zi se adună la Catedrala Mitropolitană de la Iași, încă din ajun, mii de credincioși care vin să se roage, să se închine și să sărute cu evlavie racla cu moaștele Sfintei Parascheva. Iată, sunt peste 350 de ani de când această mireasă a lui Iisus Hristos ne ocrotește cu sfintele ei moaște
SFÂNTA PARASCHEVA CEA MULT FOLOSITOARE. IMPACTUL ŞI INFLUENŢA EI ÎN VIAŢA CEA EVLAVIOASĂ A CREŞTINULUI CONTEMPORAN ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353047_a_354376]