1,700 matches
-
interes obștesc. Viața publică însăși capătă alte dimensiuni și își descopără alte vocații. Proiectul național cere insistent două tipuri de suport simbolic: pe de o parte, resuscitarea memoriei prin invocarea marilor figuri ale istoriei, iar, pe de altă parte, reprezentarea alegorică a unor noi aspirații. În fața acestor mari provocări ale timpului, nici retorica hieratică a frescelor și nici lumina stinsă a icoanei nu mai sunt suficiente. Este nevoie de o expresie directă, puternică și purtătoare a unor mesaje fără echivoc. Altfel
Sculptura românească între Apus și Răsărit by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9690_a_11015]
-
Tapiseria este o formă de artă textilă, care înfățișează subiecte diverse sau teme alegorice, destinată înfrumusețării spațiilor interioare din locuințe, instituții sau săli publice. Tapiseria a apărut din dorința de a conferi o dimensiune estetică unui obiect utilitar, ea având inițial menirea practică de a termoizola zidurile reci ale castelelor medievale. Fiind folosită în
Tapiserie () [Corola-website/Science/323441_a_324770]
-
a unui spațiu interior, ea fiind totdeauna atârnată pe un perete sau pe o suprafață verticală, cu excepția pieselor de artă modernă, care pot fi și sculpturale (tridimensionale). Tapiseria tradițională înfățișează subiecte cu caracter decorativ, de exemplu pe teme istorice sau alegorice. Tapiseria modernă, bidimensională sau tridimensională, poate fi figurativă sau abstractă. Tapiseria este adesea considerată o artă de sine stătătoare. Istoria tapiseriei începe în Egiptul antic, și are o înflorire deosebită în Europa medievală, dar păstrează un statut important până în zilele
Tapiserie () [Corola-website/Science/323441_a_324770]
-
incerte, cartea nu este nici pe departe o operă istorică; după cum nu este nici operă secretă, „de sertar“, pentru că Tabla finală lămurește în detaliu nu doar identitatea tuturor personajelor, chiar și pe a celor neînsemnate, ci și pentru că înseși povestirile alegorice din text apar acolo decriptate în detaliu. Este de fapt o construcție retorică elaborată, speculînd cu abilitate convenția fabulei. Două registre distincte se împletesc de-a lungul romanului: cel al retoricii pure, ascultînd doar de propria dinamică internă; și cel
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
rămas pînă astăzi inexplicabil în ceea ce privește nucleul său ireductibil. Ar fi suficient să evocăm numeroasele tentative de a descoperi probabile surse ale acestei scrieri, de a descifra eventualele influențe exercitate asupra ei. S-au amintit, în legătură cu Cantemir, mistici ortodocși greci, scrieri alegorice și secrete din literatura bizantină, bestiarii medievale creștine, urme de literatură persană, arabă ori turcă. Fraza ciudată a Istoriei ieroglifice a fost dedusă pe rînd din influența limbii turce sau a limbii persane. Cînd au trebuit însă pronunțate numele unor
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
dintre tabletă - specie articulată înalt expresiv de sudicul Arghezi - și eseu. Dar particularitatea sa este adaptarea la stilistica tolerată, aceea a sugestivității metaforice, totuși transparente. Blandiana e, îndeosebi, o moralistă cu vocea ridicată, aflată în creștere, într-un discurs figurativ alegoric. În esență, Ana Blandiana este o structură romantică, autentică și persistentă, într-un context modern. Ea a recunoscut adesea că nu scrie deliberat după dicteu, dar dicteul îi este impus din interior. Suportă dominația visului (coșmarului) asupra gândirii, în această
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
la expresia prozei. Cele patru anotimpuri, 1977, variațiuni tematice și vizionare, configurează un ciclu temporal simbolic. Cele patru anotimpuri, din iarnă până-n toamnă, închid un an, drept metonimie a timpului întreg. În Capela cu fluturi urmărim proiecția într-un fantastic alegoric. Biserica pustie apare ca un semn al sacrului abandonat, fără revenire, mai mult decât în tragedia Paracliserul de M. Sorescu. Transvazarea zoomorfică, angoasantă, a oamenilor în fluturi, apelează la un simbol cunoscut, ulterior devenit central și la M. Cărtărescu. O
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
îngeri. Duplicitatea pare să fi fost în mod real frecventă. A recunoscut-o și prozatorul Petru Dumitriu, spunând că-și făcea cruce cu limba în gura închisă în timpul ședințelor de învățământ marxist-leninist. Reportaj este o proză a diluviului concret și alegoric, a calamității nestăpânite într-o lume obsedată și posedată de curgerea ei autocontrolată. Proiecte de trecut este o narațiune reflexivă, realistă, nimbată alegoric, despre așa-zisele greșeli recunoscute ale comunismului din faza provocării și instaurării luptei de clasă: exilul intern
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
limba în gura închisă în timpul ședințelor de învățământ marxist-leninist. Reportaj este o proză a diluviului concret și alegoric, a calamității nestăpânite într-o lume obsedată și posedată de curgerea ei autocontrolată. Proiecte de trecut este o narațiune reflexivă, realistă, nimbată alegoric, despre așa-zisele greșeli recunoscute ale comunismului din faza provocării și instaurării luptei de clasă: exilul intern, concret, nu doar exercitat asupra conștiințelor, impus prin deportarea în Bărăgan. Lecția de teatru poate fi citită prin comparație cu Nouăsprezece trandafiri de
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
piața culturală românească a unui prozator britanic de o calitate artistică excepțională. Waugh (1903-1966) - reprezentant al modernismului englez tîrziu (unii critici îi stabilesc filiații și cu postmodernitatea) - e mai curînd un scriitor atipic, preocupat de construcția marilor epopei tradiționale, inițiatice, alegorice și revelatoare, într-o lume ce și-a pierdut însă gustul pentru sacralitate, preponderent profană și nihilistă. Personajele lui vin, într-o primă fază a evoluției epice, cu o anumită blazare "modernă", dar, supuse unor circuite formative, cumva ieșite din
Epifaniile unui ateu by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7532_a_8857]
-
Colaborator Extern, colaborator extern St. Patrick's Day, Ziua Națională a Irlandei, va fi sărbătorită anul acesta la București. Evenimentul va aduce cea mai mare parada de care alegorice din Europa Continentală, concerte și activități dedicate Sfanțului Patrick. Autor: Mădălina Iacob Pe 17 martie, ziua națională a Irlandei, bucureștenii vor avea parte de cea mai mare parada de care alegorice, decorate în culorile Irlandei, muzicieni irlandezi, cimpoieri, toboșari și
Trafic suspendat pentru parada de Sfântul Patrick. Distracție irlandeză în Centrul Vechi by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/79902_a_81227]
-
Evenimentul va aduce cea mai mare parada de care alegorice din Europa Continentală, concerte și activități dedicate Sfanțului Patrick. Autor: Mădălina Iacob Pe 17 martie, ziua națională a Irlandei, bucureștenii vor avea parte de cea mai mare parada de care alegorice, decorate în culorile Irlandei, muzicieni irlandezi, cimpoieri, toboșari și spectacole cu artiști români. Carele, aranjate de studenții de la Universitatea Națională de Arte, vor purta mesajul „Happy Saint Patrick’s Day, România!” („La mulți ani de Ziua Sfanțului Patrick, România!”). Parada
Trafic suspendat pentru parada de Sfântul Patrick. Distracție irlandeză în Centrul Vechi by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/79902_a_81227]
-
revistă în triplă ipostază: poet, critic și comentator al cărților de filosofie occidentală. Nume complet necunoscute pentru mine sunt Vasile Târă, Ion Negru, N. A. Gheorghiu și Ștefan Ion Gheorghe, ultimul prezent (în nr. 4) cu un lung poem de factură alegorică și muzicală eminesciană, un poet asupra căruia Virgil Ierunca atrage atenția că este pe nedrept complet uitat azi (nu-l găsim nici în Enciclopedia exilului... redactată de Florin Manolescu). Mai exotice par colaborările semnate de Yvonne Rossignon, Antoaneta I. Bodisco
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
revenit în atenția publicului cu prilejul spectacolului care a deschis, în vara acestui an, Festivalul Internațional de teatru din cadrul Bienalei de la Veneția. Trama de factură polițistă, ambianța fantastică a personajelor șobolani mișunând prin labirintul de canale de la subsol și procedeele alegorice îi servesc scriitorului chilian pentru a da formă poetică unei viziuni apropiate de cea kafkiană, asupra condiției tragice a individului în societate, victimă a alienării și degradării, a incomprehensiunii față de cei diferiți, adică artiștii, indivizi înzestrați cu harul artei. Au
Franz Kafka în literatura spaniolă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3018_a_4343]
-
nu Biblia este cartea fondatoare a iudaismului. Pe lângă Pentateuc (primele cinci cărți din Vechiul Testament), esențial pentru gândirea iudaică, alte cărți sunt minore iar în unele din ele nici măcar nu e pomenit numele lui Dumnezeu. Cât privește Cântarea cântărilor, abia lectura alegorică a lui Rabbi Akiba, la sfârșitul secolului I și începutul secolului II, a situat-o în rândul celor importante, interpretând dragostea profană descrisă în ea drept un raport dintre Dumnezeu și poporul ales. Există, apoi, tot atâtea Biblii câte confesiuni
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4481_a_5806]
-
în medie cumpărate anual de fiecare islandez, țara bate mai toate recordurile. Dacă ar exista azi un cartograf de felul celui care în secolul al XVII-lea, în plin manierism, a conceput celebra Carte du Tendre, o hartă imaginară și alegorică a sentimentelor amoroase, atunci Islanda ar putea fi imaginea reală, la scara de unu la unu, a dragostei de literatură și a pasiunii cititului, ambele adevărate „sporturi naționale”... Se povestesc multe despre islandezi, ei înșiși sunt mari povestitori. De altfel
Pe drumul cărții - De la Göteborg la Frankfurt pe Main by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/5173_a_6498]
-
defazaj hilar, cu scene patriotice, de gen, în stilul Povestirilor istorice ale lui Dumitru Almaș, cu cuvinte memorabile, cu un Carol Nicolaescu care scrâșnește din dinți la fiecare replică și cu patrioți de operetă turnați în decor ca în carele alegorice ale ședințelor de partid sau vizitelor de lucru, dar subliniază și impostura grosolană, alibiul dinastic conferindu-i lui Carol Nicolaescu ceea ce-i lipsea, un cal între picioare și o goarnă în mână. Filmul este de nefrecventat ca documentar, un soi
Carol Nicolaescu Întâiul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7186_a_8511]
-
interes obștesc. Viața publică însăși capătă alte dimensiuni și își descoperă alte vocații. Proiectul național cere insistent două tipuri de suport simbolic: pe de o parte, resuscitarea memoriei prin invocarea marilor figuri ale istoriei, iar, pe de altă parte, reprezentarea alegorică a unor noi aspirații. În fața acestor mari provocări ale timpului, nici retorica hieratică a frescelor și nici lumina stinsă a icoanei nu mai sunt suficiente. Este nevoie de o expresie directă, puternică și purtătoare a unor mesaje fără echivoc. Altfel
Statuarul românesc între Occident și Orient by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6603_a_7928]
-
romanul Spre seară au mai fost romanele Condotierul (1970), Magdalena (1975), O vacanță atât de lungă (1978), Mesagerul (1983), Destine (1990). Toate sunt construite cu tehnici complexe și câteodată complicate, toate sunt realiste,în esență, fără a exclude oniricul și alegoricul. Toate au deschideri ample către social și psihologic, spre medii variate, în special orășenești, evocate plastic. Aș spune că în Spre seară Giugariu adoptă, mai mult decât în celelalte romane, o linie clasică de construcție, astfel cum îndeobște se întâmplă
Drama clasei mijlocii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4769_a_6094]
-
teribila istorie a unui bandit din vechime pre numele său Ostafie cel negru, teroarea orașului. Totul povestit ca dealtminteri și în celelalte narațiuni, pe un ton aburit de ironie, de umor. Remarcabilă este bucata În mijlocul verii. Aici proza poetică și alegorică, amintind cumva de Vasile Voiculescu cel din ultimile sale proze, are în prim-plan o legendă foarte veche dintr-un sat unde frumoasa fată a unui morar urma să se mărite cu alesul inimii ei, un tânăr bogat ca și
Între real și fantastic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/13379_a_14704]
-
cuminte. Nu strică nici deprinderile comode ale cititorilor profesioniști, nu trage nici vălul de pe schelăria operei scriitorilor de manual. Aproape trei sferturi din materia ei ține de zona inofensivă a literaturii vechi. Referirile la prezent sunt numai câteva, și acelea alegorice. Dar să nu uităm ce rol juca alegoria în primii ani ai deceniului al nouălea! Într-un fel, aici ne trimite și Negrici când insistă în preambulul acestei ediții de-a doua asupra faptului că n-a scos și n-
Un prozator al criticii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6590_a_7915]
-
circumscrie și a o integra, punînd-o în versuri la persoana I singular, dar scuturate de biografismul epicizat. Din Puntea lipsesc, așadar, nu numai istorisirile suculente de tipul celor din La Lilieci, ci și „poveștile” în formă parabolică ori în format alegoric - cu excepția acelui Pe front îndatorat vechiului mod al lui Sorescu de a înțelege și a scrie poezia. Astfel că esențializarea imaginarului se realizează împreună și coextensiv cu o esențializare a lirismului însuși, eliberat de parcursurile epice și de structura dramatică
Zona lirică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2715_a_4040]
-
unei examinări scrise, de la unul din studenți (și pe care autorul ar fi mîzgălit cuvintele: "In a hole in the ground there lived a hobbit", ulterior apărute în deschiderea primului capitol), iar The Lord of the Rings ar fi codificat alegoric, în termeni de heroic fantasy, devastările celui de-al Doilea Război Mondial (explicație respinsă în prefața la a doua ediție a romanului chiar de către Tolkien, care nu putea suferi alegoriile: "Alegoria îmi displace, în mod cordial - ce-i drept, în
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]
-
XVIII. Protagonista este o elevă a lui Vivaldi, întrupare a singurătății, melancoliei, a noncomunicării, a unui zbucium sufletesc fără alinare; visele ei sunt delirante coșmaruri ale morții în otrava neagră a mării și a beznei. Moartea poate fi în chip alegoric chiar colega ei de cameră, Maddalena, din patul de deasupra, devenită deja o confidentă a Ceciliei, blândă, înțelegătoare și totuși fioroasă prin-tr-un efect horror și totodată uma-nizant, voit de autor : seamănă, din pricina imaginarilor șerpi negri încolăciți în păr, cu faimoasul
Cecilia vs. Vivaldi by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6314_a_7639]
-
amendată de un prezent ce o neagă, un prezent al istoriei, al desacralizării și concretitudinii lipsite de orice anvergură simbolică. Teroarea istoriei, în opoziție cu transcendența mitică a unui trecut fastuos, sunt antinomiile ce conferă poeziei adâncime semantică și semnificație alegorică. Nu întâmplător, tonul ultimei strofe este melancolic și amar, scepticismul se insinuează treptat, într-o lume ce și-a pierdut profunzimea mitică, iar poetul, „martor clipei”, se retrage în spațiul reveriei elegiace. Farmecul poeziei Martor la porțile Orientului vine din
Calitatea de martor by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4096_a_5421]