5,686 matches
-
plecat în Noua Zeelandă și a practicat joggingul alături de Arthur Lydiard, iar la revenirea în S.U.A., în 1962, a adus cu el și conceptul de jogging ca exercițiu fizic. Deși William J., Bowerman avea anumite cunoștințe legate de efectele efortului de alergare asupra sănătății oamenilor, el a cerut ajutorul doctorului W.E.Harris, cardiolog de renume la acea vreme. Împreună au demarat cercetări pe categorii diferite de populație, cercetări care s-au bazat pe efectele produse de alergare asupra oamenilor. Încurajați de
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
de efectele efortului de alergare asupra sănătății oamenilor, el a cerut ajutorul doctorului W.E.Harris, cardiolog de renume la acea vreme. Împreună au demarat cercetări pe categorii diferite de populație, cercetări care s-au bazat pe efectele produse de alergare asupra oamenilor. Încurajați de rezultatele obținute și beneficiind de un curent favorabil practicării mișcării sub forma activităților sportive (curent inițiat, în opinia autoarei C.Țifrea, 2008, de fostul președinte american J.F Kennedy), William J., Bowerman, W.E. Harris și
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
Anumite articole fac referire la existența, chiar din 1966 a unei broșuri a lui William J., Bowerman, intitulată „Jogging”, broșură care ar fi stat la bază celei publicate în 1967. Principiul de bază al lui W.J. Bowerman în practicarea alergărilor pe distanțe lungi era: „antrenează-te, însă fără să forțezi” (train, don't strain). Ca reper istoric în dezvoltarea conceptului de jogging, literatura prezintă și rolul avut de Kenneth Cooper, un doctor responsabil de pregătirea fizică a astronauților americani. Acesta
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
un record pentru acele vremuri), carte răspândită ulterior în întreaga lume. Datorită succesului avut de lucrarea publicată de Kenneth Cooper, în Brazilia se spunea că „lumea nu va mai practica jogging, ci cooper”10. Amploarea pe care a luat-o alergarea sub forma joggingului, ca efect al activităților întreprinse de Bill Bowerman și Kenneth Copper, a determinat apariția în 1968, în S.U.A., a unor piste speciale de destinate „joggerilor” (trasee inaugurate prin parcuri din marile orașe, cu distanțe stabilite și destinate
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
își promovează ideile de bază privind joggingul. În Europa, joggingul a început să fie practicat, în opinia lui S. Dumitrescu (2003), inițial în țările occidentale, deși, menționează autorul, în Franța, Elveția, Anglia și în alte țări se disputau curse de alergări populare înaintea apariției mișcării de alergare în America, însă aceste întreceri aveau mai mult un caracter local. 10 Țifrea, C., (2008), Jogging, sănătate, rezistență, frumusețe, Ed Didactică și Pedagogică, București, p.12; 2.3. Fondatorii joggingului După cum am menționat în
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
joggingul. În Europa, joggingul a început să fie practicat, în opinia lui S. Dumitrescu (2003), inițial în țările occidentale, deși, menționează autorul, în Franța, Elveția, Anglia și în alte țări se disputau curse de alergări populare înaintea apariției mișcării de alergare în America, însă aceste întreceri aveau mai mult un caracter local. 10 Țifrea, C., (2008), Jogging, sănătate, rezistență, frumusețe, Ed Didactică și Pedagogică, București, p.12; 2.3. Fondatorii joggingului După cum am menționat în subcapitolul anterior, literatura de specialitate și
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
două nume ca fiind fondatori ai conceptului de jogging, Arthur Lydiard și William J., „Bill” Bowerman. Alături de cei doi antrenori de atletism, apar ca și fondatori ai joggingului și doctorii W.E. Harris și Kenneth Cooper (vestit pentru testul Cooper alergare timp de 12 minute). Oferim în continuare câteva date referitoare la cei mai cunoscuți (și „recunoscuți” de literatura de specialitate) doi membrii fondatori ai conceptului de jogging: Arthur Leslie Lydiard (fig.nr. 8, 9 și 10) 6 iulie 1917 - 11
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
Lydiard (fig.nr. 8, 9 și 10) 6 iulie 1917 - 11 decembrie 2004, Noua Zeelandă; atlet de performanță, a fost declarat ca unul dintre cei mai mari antrenori de atletism ai lumii; metodele sale de antrenament (în special în probele de alergări de rezistență) au devenit printre cele mai utilizate metode în pregătirea probelor de rezistență din majoritatea ramurilor sportive. Aceste metode se bazau pe dezvoltarea puternică a rezistenței generale și pe periodizarea efortului de rezistență; Fig.nr. 8, 9, 10 Arthur
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
a reușit să câștige multe medalii la Jocurile Olimpice din 1960 și 1964, de la Roma, respectiv Tokyo; în 1962, a fost decorat cu Ordinul Imperiului Britanic; a contribuit decisiv la formarea unor campioni olimpici ai Finlandei (Pekka Vasala, Virén Lasse) la alergările pe distanțe lungi la edițiile Jocurilor Olimpice din 1972 și 1976; la 61 de ani a alergat distanța maratonului (42,195 km) în 2 ore 58 minute și 58 secunde. în perioada cât a colaborat cu Federația de Atletism a Finlandei
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
în Noua Zeelandă, la colegul și prietenul său, Arthur Lydiard, în 1962, și-a însușit de la acesta conceptul de jogging, concept pe care l-a dezvoltat ulterior în SUA, unde a început să scrie articole și cărți despre acest concept de alergare; a promovat joggingul alături de doctorul W.E.Harris, publicând împreună în 1966, cartea Jogging de 90 de pagini. Ulterior, în 1967, cei doi au republicat „Jogging”, însă au mai adăugat 37 de pagini. Această a două ediție „a prins atât
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
tip maraton sau semimaraton destinate populației de toate vârstele). În afara celor două forme de practicare amintite mai pot fi găsite, în opinia noastră, în funcție de obiectivele pe care practicantul și le propune, următoarele tipuri de jogging: jogging terapeutic - acea formă de alergare prin care se urmărește fie vindecarea unei afecțiuni, fie profilaxia apariției altor afecțiuni; jogging tonic - practicarea alergării ușoare și moderate cu mersul vioi și exercițiile tip stretching în vedere creșterii tonusului, a îmbunătățirii activității aparatului locomotor; joggingul acvatic (aquajogging) - formă
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
pot fi găsite, în opinia noastră, în funcție de obiectivele pe care practicantul și le propune, următoarele tipuri de jogging: jogging terapeutic - acea formă de alergare prin care se urmărește fie vindecarea unei afecțiuni, fie profilaxia apariției altor afecțiuni; jogging tonic - practicarea alergării ușoare și moderate cu mersul vioi și exercițiile tip stretching în vedere creșterii tonusului, a îmbunătățirii activității aparatului locomotor; joggingul acvatic (aquajogging) - formă de practicare a joggingului în mediu acvatic, cu scop de refacere, recuperare, tonifiere, dezvoltare; joggingul cu intervale
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
stretching în vedere creșterii tonusului, a îmbunătățirii activității aparatului locomotor; joggingul acvatic (aquajogging) - formă de practicare a joggingului în mediu acvatic, cu scop de refacere, recuperare, tonifiere, dezvoltare; joggingul cu intervale - formă utilizată de alergătorii consacrați atunci când: între două repetări (alergări) susținute pe o distanță delimitată, pauza trebuie efectuată activ. Se trece de la un tempo ridicat de cursă la unul foarte ușor, destinat revenirii active înaintea începerii unui alt tempo de intensitate; în timpul alergării constante, programate pentru ședința respectivă de jogging
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
de alergătorii consacrați atunci când: între două repetări (alergări) susținute pe o distanță delimitată, pauza trebuie efectuată activ. Se trece de la un tempo ridicat de cursă la unul foarte ușor, destinat revenirii active înaintea începerii unui alt tempo de intensitate; în timpul alergării constante, programate pentru ședința respectivă de jogging, la anumite momente se crește viteza de deplasare și se mențiune pe un anumit interval de timp sau de distanță, după care se revine la viteza inițială de deplasare. Se pot introduce 4-6
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
interval de timp sau de distanță, după care se revine la viteza inițială de deplasare. Se pot introduce 4-6 astfel de intervale în cadrul distanței programate pentru ședința respectivă de jogging. Un alt criteriu de clasificare al formelor de practicare a alergării tip jogging poate fi cel determinat de punctul de plecare și de sosire în alergare. Astfel, putem avea: joggingul în tur (alergare circulară în jurul unui punct fix, efectuată până la revenirea în punctul de plecare). Acest tip de alergare este specific
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
Se pot introduce 4-6 astfel de intervale în cadrul distanței programate pentru ședința respectivă de jogging. Un alt criteriu de clasificare al formelor de practicare a alergării tip jogging poate fi cel determinat de punctul de plecare și de sosire în alergare. Astfel, putem avea: joggingul în tur (alergare circulară în jurul unui punct fix, efectuată până la revenirea în punctul de plecare). Acest tip de alergare este specific practicanților care aleg mereu același traseu, în jurul anumitor repere (străzi, cartier, tururi de pistă pe
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
în cadrul distanței programate pentru ședința respectivă de jogging. Un alt criteriu de clasificare al formelor de practicare a alergării tip jogging poate fi cel determinat de punctul de plecare și de sosire în alergare. Astfel, putem avea: joggingul în tur (alergare circulară în jurul unui punct fix, efectuată până la revenirea în punctul de plecare). Acest tip de alergare este specific practicanților care aleg mereu același traseu, în jurul anumitor repere (străzi, cartier, tururi de pistă pe un stadion, alei din parcuri), mereu plecând
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
practicare a alergării tip jogging poate fi cel determinat de punctul de plecare și de sosire în alergare. Astfel, putem avea: joggingul în tur (alergare circulară în jurul unui punct fix, efectuată până la revenirea în punctul de plecare). Acest tip de alergare este specific practicanților care aleg mereu același traseu, în jurul anumitor repere (străzi, cartier, tururi de pistă pe un stadion, alei din parcuri), mereu plecând și finalizând în același loc; joggingul bidirecțional - se aseamănă cu prima variantă, numai că alergarea nu
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
de alergare este specific practicanților care aleg mereu același traseu, în jurul anumitor repere (străzi, cartier, tururi de pistă pe un stadion, alei din parcuri), mereu plecând și finalizând în același loc; joggingul bidirecțional - se aseamănă cu prima variantă, numai că alergarea nu se mai efectuează circular (în tururi, în jurul anumitor repere), ci liniar. Se pleacă de la o destinație (de regulă, aproape de locuința practicantului, de sala de fitness, de parc etc.), se aleargă până la un alt reper și pe același traseu, joggerul
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
repere), ci liniar. Se pleacă de la o destinație (de regulă, aproape de locuința practicantului, de sala de fitness, de parc etc.), se aleargă până la un alt reper și pe același traseu, joggerul se va reîntoarce la punctul de plecare, timpul de alergare nefiind un reper de care se ține cont (poate fi mai scurt sau mai lung în funcție de nivelul de pregătire fizică a practicantului, de obiectivul alergării); joggingul pe timp (alergare pe o anumită durată de timp și revenire la punctul de
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
reper și pe același traseu, joggerul se va reîntoarce la punctul de plecare, timpul de alergare nefiind un reper de care se ține cont (poate fi mai scurt sau mai lung în funcție de nivelul de pregătire fizică a practicantului, de obiectivul alergării); joggingul pe timp (alergare pe o anumită durată de timp și revenire la punctul de plecare, după ce jumătate din timpul propus a expirat). Este specific alergătorilor care își iau ca reper durata de timp și indiferent de locația unde au
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
traseu, joggerul se va reîntoarce la punctul de plecare, timpul de alergare nefiind un reper de care se ține cont (poate fi mai scurt sau mai lung în funcție de nivelul de pregătire fizică a practicantului, de obiectivul alergării); joggingul pe timp (alergare pe o anumită durată de timp și revenire la punctul de plecare, după ce jumătate din timpul propus a expirat). Este specific alergătorilor care își iau ca reper durata de timp și indiferent de locația unde au ajuns după ce a expirat
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
timp și revenire la punctul de plecare, după ce jumătate din timpul propus a expirat). Este specific alergătorilor care își iau ca reper durata de timp și indiferent de locația unde au ajuns după ce a expirat jumătate din timpul propus pentru alergare, ei se întorc. Practic, în funcție de nivelul de adaptare la care se ajunge în timp sau de obiectivul alergării (plăcere, relaxare sau creștere performanță), joggerul poate alerga pe distanțe mai mari sau mai mici, menținând durata ca reper. De asemenea, traseul
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
își iau ca reper durata de timp și indiferent de locația unde au ajuns după ce a expirat jumătate din timpul propus pentru alergare, ei se întorc. Practic, în funcție de nivelul de adaptare la care se ajunge în timp sau de obiectivul alergării (plăcere, relaxare sau creștere performanță), joggerul poate alerga pe distanțe mai mari sau mai mici, menținând durata ca reper. De asemenea, traseul poate fi diferit (se aleg direcții diferite de plecare sau locații diferite), important fiind durata de alergare stabilită
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
obiectivul alergării (plăcere, relaxare sau creștere performanță), joggerul poate alerga pe distanțe mai mari sau mai mici, menținând durata ca reper. De asemenea, traseul poate fi diferit (se aleg direcții diferite de plecare sau locații diferite), important fiind durata de alergare stabilită; joggingul unidirecțional presupune fie ajutorul unei cunoștințe, fie accesul la un mijloc de transport în comun. Este acea formă de alergare care implică plecarea în alergare dintr un punct și finalizarea acesteia în alt punct. Situații: plecare dintr-un
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]