2,594 matches
-
un corp propriu, care cere să fie privit pentru el însuși. Din obiect ceremonial, statuia devine ornamentală. Talismanul se transformă în operă. Clasicismul grec al secolului al V-lea ar constitui atunci "momentul de maturitate îngrijorătoare", preludiu la facsimilul naturalist alexandrin, cromolitografia păgână (împotriva căreia va reacționa Plotin, în secolul al II-lea d. Ch., printr-un soi de întoarcere la un arhaism epurat, reînnodând oarecum contactul cu lumea de dincolo, dar sub o formă intelectualizată, spiritualizată, debarasată de încărcătura magică
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
recent atât de bine de Jean Clair: "Creșterea exponențială a numărului de muzee pare nu atât un semn de desăvârșire, cât de decădere spirituală, la fel cum înmulțirea templelor romane nu marchează apogeul, ci sfârșitul unei mari civilizații"89. Simptomul alexandrin Pompoasele escorte ale puținului iau simptomul drept remediu. Este în gravitatea aceasta un comic involuntar. I se cere unei culturi devenite autistă, devitalizată să remedieze pierderea de vitalitate a legăturii sociale. Ca și cum această religie estetică fără energie comunitară ar putea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
este un indiciu al unei crize fără răspuns. Astfel, când renunțăm la valori, iar lucrurile nu mai cântă, facem din frumusețe valoarea noastră supremă și construim Opere colosale. Aceste iluzorii terapii de grup țin de ceea ce am putea numi simptomul alexandrin. În Alexandria "discipolii Muzelor" s-au bucurat de cele mai mari onoruri, mult mai mult decât la Atena, Roma sau Pergamon. Acolo domneau obsesia comemorativă, nebunia inventarelor și a patrimoniului, lipsa de măsură a marilor lucrări și estetizarea existenței cotidiene
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
unei spiritualități eclectice, sterila vanitate a vieții publice, sofisticarea maximă a detaliului și pierderea naivităților tradiționale, ecartul tot mai mare între spontaneitățile populare și cunoașterile esoterice toate acestea accelerează căutarea unui coagulant de înlocuire, pentru a împiedica atomizarea generală. Civilizația alexandrină, cea mai strălucitoare și mai puțin consistentă a lumii antice, și-a imaginat că a găsit cimentul, cheia de boltă într-un sincretism cultural fără limite. Odată dispărute culturile cetății, omul se proclamă cetățean al lumii, fără medieri. Sacralitate moale
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
infinit, ea a transformat universul într-o confortabilă coajă de nucă. Nu exista infinitate, nu exista vid - doar sfere minunate care înconjurau Pământul, aflat, bineînțeles, în inima universului. Acesta era sistemul aristotelic, care a fost mai târziu perfecționat de astronomul alexandrin Ptolemeu, devenind filozofia dominantă din lumea antică greacă. Și, respingând conceptele de zero și infinitate, Aristotel a eliminat prin explicațiile sale paradoxurile lui Zenon. El a declarat, pur și simplu, că matematicienii „nu au nevoie de infinit și nici nu
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Fericiți sunt, așadar, cei care n-au văzut și au crezut (In. 20, 29). Chemările sirenelor, având o putere supraomenească, umpleau de mirare pe cei care treceau pe lângă ele și-i făceau să primească, fără să vrea, spusele lor”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a II-a, cap. II, 8.4., 9.1.-9.7., în PSB, vol. 5, p. 118) „Căci credința este acceptarea de bună voie a unui lucru puternic prin el însuși. Și cine poate fi mai puternic decât
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
a II-a, cap. II, 8.4., 9.1.-9.7., în PSB, vol. 5, p. 118) „Căci credința este acceptarea de bună voie a unui lucru puternic prin el însuși. Și cine poate fi mai puternic decât Dumnezeu?” (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a II a, cap. VI, 27.4.-28.1., în PSB, vol. 5, p. 128) „Credința este o presupunere pe care o accepți de bună voie, este o supoziție judicioasă înainte de înțelegere, este așteptarea unui lucru pe care
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Dumnezeu și mântuirea noastră. Avem încredere în singurul Dumnezeu, despre Care știm că nu-și va călca făgăduințele bune pe care ni le-a făcut, nu ne va refuza acele bunătăți create în virtutea făgăduințelor Sale, dăruite nouă cu bunăvoință”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a II-a, cap. VI, 28.1.-28.2., în PSB, vol. 5, p. 128) „Iar credința este o putere a lui Dumnezeu, pentru că este tăria adevărului”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a II a, cap. XI, 48.4
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
create în virtutea făgăduințelor Sale, dăruite nouă cu bunăvoință”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a II-a, cap. VI, 28.1.-28.2., în PSB, vol. 5, p. 128) „Iar credința este o putere a lui Dumnezeu, pentru că este tăria adevărului”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a II a, cap. XI, 48.4., în PSB, vol. 5, p. 139) „Credința este tărie spre mântuire și putere spre viață veșnică”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a II-a, cap. XII, 53.5., în PSB, vol. 5
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Iar credința este o putere a lui Dumnezeu, pentru că este tăria adevărului”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a II a, cap. XI, 48.4., în PSB, vol. 5, p. 139) „Credința este tărie spre mântuire și putere spre viață veșnică”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a II-a, cap. XII, 53.5., în PSB, vol. 5, p. 141) „Fericit este cel ce grăiește la urechile celor ce ascultă (Înț. Sir. 25, 12). Credința este urechea sufletului și la această credință face aluzie Domnul
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Domnul când spune: Cel ce are urechi de auzit să audă (Mt. 11, 15; 13, 9.43; Mc. 4, 9.23; Lc. 8, 8; 14, 35), pentru ca prin credință să înțeleagă cele ce spune Domnul și cum le spune”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a V-a, cap. I, 2.1., în PSB, vol. 5, p. 311) „Da, credința este un asentiment voluntar al sufletului, dar este în același timp și lucrătoare de fapte bune și temelie a faptelor de dreptate”. (Clement
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Stromatele, stromata a V-a, cap. I, 2.1., în PSB, vol. 5, p. 311) „Da, credința este un asentiment voluntar al sufletului, dar este în același timp și lucrătoare de fapte bune și temelie a faptelor de dreptate”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a V-a, cap. XIII, 86.1., în PSB, vol. 5, p. 359) „Căci credința omului cu adevărat credincios e cea care îl face să creadă că se pot săvârși în lume și cu oamenii fapte mai presus
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Cuvântul lui Dumnezeu a spus: Eu sunt adevărul (In. 14, 6); deci Cuvântul lui Dumnezeu trebuie privit cu mintea. Pe cine numești adevărați filosofi? Pe aceia, spun eu, cărora le place să contemple adevărul! (Platon, Statul, V, 475 E)”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a V-a, cap. III, 16.1.-16.2., în PSB, vol. 5, p. 319-320) Atunci avem credință, când nu ne mărginim numai la ochii trupului, ci vedem cu ochii minții cele ce nu se văd. Mai cu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
noastre. Dragostea face credincioși datorită pasiunii lor pentru credință; iar credința, dând la rândul ei binefaceri, este temelia dragostei; și dacă teama este pedagog al legii, atunci și teama este obiect al credinței, datorită credinței pe care o ai”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a II a, cap. VI, 30.1.-30.4., 31.1.31.3., în PSB, vol. 5, p. 129-130) „Dar e nevoie de mare credință și nădejde pentru a primi răsplată pe măsura acesteia și nu pe măsura
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
grăunte de muștar (Mt. 17, 20; Lc. 17, 6), pișcă în chip folositor sufletul și crește în el mare, încât se odihnesc (Mt. 13, 31-32; Mc. 4, 31-32; Lc. 13, 19) în suflet cuvintele care vorbesc de cele cerești”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a V-a, cap. I, 2.5.-2.6., 3.1., în PSB, vol. 5, p. 312) „A mers Ilie tot drumul și a ajuns în Sarepta Sidonului și a văzut o femeie aducând lemne. Uită te la
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
în Filocalia..., vol. VI, p. 20) Credința dreaptă „Închinarea la idoli se hrănește cu păcatele oamenilor; credința cea adevărată, însă, întocmai ca albina care nu murdărește nimic din cele peste care se așază, se bucură numai de mântuirea oamenilor”. (Clement Alexandrinul, Cuvânt de îndemn către eleni (Protrepticul), cap. I, 6.2., în PSB, vol. 4, p. 73) „Dovada că adevărul este la noi este faptul că Însuși Fiul lui Dumnezeu ne-a învățat adevărul. Dacă la baza oricărei cercetări se găsesc
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
și cum să cinstim Dumnezeirea, ca să fim pricinuitorii propriei noastre mântuiri. Știm, apoi, că nu de la sofiști, ci de la Dumnezeu cunoaștem și învățăm ce-I este bineplăcut lui Dumnezeu; de aceea căutăm să lucrăm cu dreptate și cu sfințenie”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VI-a, cap. XV - 122.2.-122.3., în PSB, vol. 5, p. 453) „Sunt conștient și până în ceasul de față că, prin darul Celui care m-a ales la o chemare mai sfântă întru cunoașterea ființei
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
XII, 4-6, în PSB, vol. 1, p. 420) „Credința în Dumnezeu, care face, atât cât e cu putință, pe om asemenea cu Dumnezeu, ia pe Dumnezeu ca dascăl potrivit, singurul Care poate face ca omul să semene cu Dumnezeu”. (Clement Alexandrinul, Cuvânt de îndemn către eleni (Protrepticul), cap. IX, 86.2, în PSB, vol. 4, p. 139) „... Credința, de care avem nevoie în tot timpul; în vreme de pace, în vreme de război și în orice alt moment din viață. După cât
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
alții și bunăvoința (Ibidem, I, 628 C). Din cele spuse se vede că, după Platon, cea mai mare dorință a unui om trebuie să fie dorința de a avea pace, iar credința, mama virtuților, este cea mai mare virtute”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a II-a, cap. V, 23.3.23.4., în PSB, vol. 5, p. 126) „... conducându-și sufletul bine ascultător și bine strunit pe căile virtuții și dezlegându-se pe sine în chip curat de lanțurile vieții acesteia
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
în Filocalia..., vol. XI, p. 83-84) Credința vie și lucrătoare „Actul de credință în Dumnezeu este o datorie pe care o realizăm prin fapte; de aceea, pe bună dreptate, datoriile noastre de credință constau din fapte, nu din cuvinte”. (Clement Alexandrinul, Pedagogul, cartea I, cap. XIII, 102.3., în PSB, vol. 4, p. 225) „... vă rog să faceți rugăciuni pentru mine către Domnul, ca să dobândesc o credință vie și lucrătoare în El, neomorâtă de patimi, ci având puterea crucii și a
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
care cred oarecum, ci se mântuiesc numai dacă credința lor este urmată de fapte (Iac. 2, 17). Astfel, Domnul a spus cuvintele acestea numai iudeilor care trăiau după lege și fără cusur, cărora le lipsea numai credința în Domnul”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VI-a, cap. XIV, 108.4.-108.5., în PSB, vol. 5, p. 446) „Nu-i de ajuns numai să crezi, pentru că și dracii tremură de Dumnezeu (Iac. 2, 19) și totuși vor fi pedepsiți. De aceea
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
a învățat să umble cu banii. Aristotel numește credință criteriul potrivit căruia știința constată că un lucru este adevărat. Credința, deci, este mai importantă decât știința, pentru că credința este criteriul științei<footnote Tâlcuirea Pr. D. Fecioru: Această afirmație a dascălului alexandrin poate surprinde pe un intelectual din zilele noastre; pentru el, însă, și pentru mentalitatea timpului său, astfel de idei erau monedă curentă. (n.s., p. 121) footnote>. Credința psihologică, fiind o supoziție slabă, imită credința, așa cum lingușitorul imită prietenul, iar lupul
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
minciuna de buna sa voie; iar cel care iubește fără voia lui minciuna, acela-i fără minte; dar nici unul, nici altul nu-i de invidiat. Omul necredincios și omul fără de minte nu au prieten (Platon, Legile, V, 730 BC)”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a II a, cap. IV, 13.2.-13.4., 14.1.-14.3., 15.3.-15.5., 16.1.-16.3., 17.1.-17.4., 18.1., în PSB, vol. 5, p. 120-122) „Dacă ar trebui să facem
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
când într-o parte când în alta; că știința îl oprește asupra lucrurilor pe care le gândește. La fel și cuvântul credință πίστις trebuie derivat din aceeași rădăcină, pentru că arată o oprire a sufletului nostru asupra a ceea ce este”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. XXII, 143.2., 143.3., în PSB, vol. 5, p. 297) „Nici cunoașterea fără credință, nici credința fără cunoaștere”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a V-a, cap. I, 1.3., în PSB, vol. 5
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
rădăcină, pentru că arată o oprire a sufletului nostru asupra a ceea ce este”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. XXII, 143.2., 143.3., în PSB, vol. 5, p. 297) „Nici cunoașterea fără credință, nici credința fără cunoaștere”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a V-a, cap. I, 1.3., în PSB, vol. 5, p. 311) „Știm că cel mai bun lucru este cercetarea unită cu credința, care, pe temelia credinței, zidește cunoașterea cea măreață a adevărului”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]