4,144 matches
-
dacă veți ridica volumul vocii când veți rosti „Moise”, ei vă vor corecta spunând că este vorba de Noe, și nu de Moise, întrucât le-ați îndreptat atenția în acest sens. 5. Un alt exercițiu la paralimbaj este intitulat recitarea alfabetului (reprezintă o adaptare după Joel și Lois Davitz); acest exercițiu presupune alcătuirea unei liste cu următoarele emoții: bucurie, supărare, furie, gelozie/suspiciune, frică, iubire, nervozitate, mândrie, satisfacție, simpatie. După alcătuirea listei se va alege un partener; acesta va închide ochii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
exercițiu presupune alcătuirea unei liste cu următoarele emoții: bucurie, supărare, furie, gelozie/suspiciune, frică, iubire, nervozitate, mândrie, satisfacție, simpatie. După alcătuirea listei se va alege un partener; acesta va închide ochii, și dumneavoastră va trebui să recitați șapte litere ale alfabetului (de la A la G) folosind factorii paralingvistici (volumul vocii, viteza, pauzele etc.) pentru a transmite aceste emoții. Paralimbajul va ajuta partenerul să distingă emoțiile respective, deși conținutul mesajului (cele șapte litere) nu posedă o semnificație proprie în acest sens. 6
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
spre o învățare eficientă. Pentru a putea înțelege mai bine starea în care ne aflăm înainte de a învăța, starea „de start”, putem încerca - așa cum ne sugerează Campbell, Campbell și Dickinson (2004) - să cerem cursantului să-și caracterizeze starea folosind metoda alfabetului (va spune câte un sentiment pentru fiecare literă, încercând, printr-o sesiune de brainstorming individual, să găsească cel puțin zece cuvinte sinonime pentru fiecare categorie). În acest mod se extind aria și posibilitatea de nuanțare a propriei stări emoționale, ceea ce
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
nu aveau posibilitatea să învețe decât în școli grecești și să-și formeze o cultură grecească. în ce condiții puteau aceștia să-și conserve identitatea aromânească? Th. Capidan 1932, pp. 39-41, vorbește chiar despre Aromâni care își făceau însemnări cu alfabet grecesc dar în grai aromânesc: �pe vremea aceea, Aromânii cu carte, oricât de grecizați au fost în cultură, ei n-au fost și în conștiință, pentru că întotdeauna au avut conștiința trează că se deosebesc de Greci" (ibid.). Și totuși, în
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
cultivați luaseră contact la Viena și la Buda. De altfel, cealaltă lucrare a lui Gheorghe Roja, Măiestria ghiovăsirii românești cu litere latinești care sunt literele Românilor cele vechi (1809) nu este altceva decât �aplicarea" la scrierea în graiurile aromânești a alfabetului latin, precum preconizau cărturarii ardeleni. Iar atunci când Mihail Boiagi, publicând la Viena, în 1813 (în greacă și germană) Romanische oder macedono-wlachische Sprachlehre, pe lângă o încercare de a stabili normele structurale ale aromânei, pune în circulație termenul macedo(no)-valah (echivalent
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
faptul că ea nu furnizează nici un nume concret. Al treilea tip de soluții folosește gematria. Irineu, în cartea a V‑a din Adu. haer. (29‑30), citează câteva rezultate (Teitan, Lateinos). Soluția gematrică pornește de la faptul că fiecare literă a alfabetelor grec și ebraic presupune o valoare numerică. În consecință, având valoarea numerică a unui cuvânt, putem descoperi literele pe care acesta le conține, litere dispuse, evident, într‑o ordine logică. Cea mai plauzibilă soluție identifică numele a cărui valoare este
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
articulatoriu: imitativ cu ajutorul imaginilor audio-vizuale; fonator: spontan independent Comparația: ortofonie sonoră grafică sonoră și grafică Derivarea sunetului: din sunete apropiate ca loc și mod de articulare; din sunete care apar primele în ontogeneză. Mijloace didactice Obiecte confecționate: profile de articulare, alfabetul (litere și silabe mobile), planșe și imagini, ilustrații, jocuri de cuvinte, propoziții mobile, texte prelucrate; Reprezentări proiectabile: diapozitive, diafilme, filme, folii; Mijloace de exersare: aparate, truse logopedice, jocuri didactice; Mijloace de evaluare: seturi de texte, programe pe calculator; Mijloace tehnice
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
la trei litere (a, A, o, O, i, I); îmbunătățirea comunicării verbale. 8. RECOMANDĂRI: activități compensatorii pentru acumularea unor minime achiziții matematice (numerație); formare de mulțimi după criterii date; punerea în corespondență a unor mulțimi cu cardinale corespunzatoare; scrierea literelor alfabetului pe spații mari cu creioane cerate; continuarea terapiei psihologice; terapie logopedică. Programul oferă elevului posibilitatea de a întâlni o mare varietate de stimuli, de a efectua direct o gamă variată de exerciții în cadrul unor activități simple, accesibile și în ritm
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
matematic în concentrul 0-20 cu sau fără suport concret Dezvoltarea psihomotricității generale Dezvoltarea abilităților de relaționare și a comportamentelor emoționale Domenii de intervenție recomandate : cognitiv, psihomotor, comportamental A. Domeniul de intervenție: cognitiv Obiective pe termen scurt (exemple): să recunoască literele alfabetului român; să citească corect cuvinte și propoziții simple; să scrie corect cuvinte cu sens și propoziții simple să construiască oral și scris un text foarte scurt să scrie corect după dictare cuvinte cu sens și propoziții simple; să respecte încadrarea
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
ascunsă în pământ. Menționez că ambele probe administrate au avut un timp dat spre rezolvare. 3. PROBA DE ATENȚIE (U. Schiopu, V. Piscoi, 1989) TEST DE DECODIFICARE Se dau mai jos 6 cuvinte prin cod. Fiecare număr reprezintă litera corespunzătoare alfabetului. Se notează timpul necesar decodificării și corectitudinea acesteia. În momentul în care 3 elevi au rezolvat codurile, se oprește activitatea. 4. PROBĂ PENTRU EVIDENȚIEREA GRADULUI DE ÎNȚELEGERE (U. Schiopu, V. Piscoi, 1989) Stabilitatea gradului de înțelegere în exprimarea complexă. MATERIAL
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
R.. • Inventați jocuri cu cifre romane formate din bețișoare. Se poate schimba locul acestora, se pot elimina unul, două sau mai multe bețișoare. Exemplific prin soluția găsită de F.C.. • Folosiți parantezele necesare pentru a obține rezultatele date. • Alegeți din literele alfabetului pe cele care au axa de simetrie. Exemplific cu soluția găsită de B.I.. • Pliați, în așa fel o foaie de hârtie pentru a obține pătrat / triunghi / trapez. • Încercați să desenați figura fără să ridicați creionul de pe hârtie și fără a
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
specificul unei reviste-magazin, cu rubrici permanente - „Informații”, „Comentarii”, „Calendar uitat”, „Cronica Bucureștilor”, „Căminul”, „Sport” -, fenomenul cultural este urmărit perseverent, înscris în rubrici speciale, precum „Hyperion”, „Lyra”, „Lectura pentru toți”, „România - convergențe la universal”, „Locuri pe unde n-ați mai fost”, „Alfabetul capodoperelor”, „Autograf”, „Cursurile noastre”, „Curier” „Who’s who? Fișe pentru un dicționar al românilor celebri în lume”, „Tricolor pe glob” ș.a., prin cronici literare, studii, eseuri, prin tipărirea unor texte inedite ale scriitorilor consacrați, precum și prin surprinderea manifestărilor din muzică
TRIBUNA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290260_a_291589]
-
o vocație specială în acest sens, inclusiv știința de a fantaza în jurul silabelor și literelor, atașându-le simboluri variate: își face de cap cu litera „A” și, speriat de atâta joacă, cheamă în ajutor, ca o ispășire, sensurile biblice ale alfabetului. Esențial este acum motivul erotic, în jurul căruia face să deraieze adjectivele limbii române pentru pura plăcere a spectacolului și născocește o veritabilă mitologie lirică. După Eminescu și Blaga, S. este, probabil, poetul erotic cel mai original și mai productiv din
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
Ilie Purcaru, Poezie și politică, București, 1972, 197-209; Stănescu, Poeți și critici, 48-59; Andriescu, Disocieri, 170-176; Călinescu, Fragmentarium, 91-97; Poantă, Modalități, 135-154; Pop, Poezia, 77-119; Raicu, Structuri, 260-270; Magda Ursache, A patra dimenisune, Iași, 1973, 109-145; Andriescu, Relief, 136-146; Cândroveanu, Alfabet, 201-227; Ciobanu, Critica, 81-89, 194-200; Cristea, Un an, 143-149; Martin, Pro patria, 122-130; Dumitru Micu, Periplu, București, 1974, 295-307; Petroveanu, Traiectorii, 253-264; Tomuș, Istorie, 205-209; Barbu, O ist., 73-87; Dorcescu, Metafora, 149-152; Mincu, Poezie, 20-29, 48-50; Negoițescu, Engrame, 91-103; Piru
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
palat la Verde Împărat, Chișinău, 1993; Insomnii, Chișinău, 1994; Oră de anatomie, Chișinău, 1995; Doi lei, Chișinău, 1996; Ploaie la plus infinit, Chișinău, 1996; Cântec de-nceput, Chișinău, 1997; Contur, Chișinău, 1997; Fulgul fermecat, Chișinău, 1997; Motanul navigator, Chișinău, 1997; Alfabetul vesel, Chișinău, 1998; Insula Madagascar, Chișinău, 1999; Zece frați neastâmpărați, Chișinău, 1999; Cioburi de cristal, Chișinău, 2000; Desprindere inutilă, Timișoara, 2000; Songuri de buzunar, Chișinău, 2000; Animale sentimentale, Timișoara, 2001; Apropo, Chișinău, 2001; Iepurașul Timică, Chișinău, 2001; Măscărici și Măzgălici
ŢURCANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290304_a_291633]
-
UNIUNEA ROMÂNĂ, gazetă apărută la București, bisăptămânal, între 15 februarie și 8 aprilie 1861. Redactor răspunzător al periodicului, care continuă „Independința” lui D. Bolintineanu, este Radu Ionescu. Textele sunt culese cu alfabet de tranziție, iar titlurile, subtitlurile și numele autorilor cu litere latine. Colaborează cu articole pe subiecte politice acute Cezar Bolliac (Care este politica guvernului nostru?), Ion Ionescu de la Brad și D. Bolintineanu, acesta dând la „Foileton” și însemnările intitulate Constantin
UNIUNEA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290355_a_291684]
-
pe săptămână de la 16 februarie la 20 iunie 1861 și bisăptămânal între 24 iunie 1861 și 5 iunie 1862, etalând în vedetă motourile „Unirea face tăria” și „Unirea poate orice voiește, / Fiindcă într-însa forța domnește”. S-a tipărit cu alfabet de tranziție, cu excepția titlurilor, a reclamelor și a anunțurilor de vânzări, culese cu caractere latine. Provine din fuziunea gazetelor bucureștene „Conservatorul progresist” (1859-1861) a lui C.N. Brăiloiu și „Timpul” (1854-1861), la care prim-redactor era Grigore R. Bossueceanu. Cei doi
UNIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290352_a_291681]
-
Gazeta dovedește însă receptivitate față de principalele inițiative culturale ale vremii. Situația învățământului în Transilvania este analizată în articole acide. De asemenea, U. pledează pentru încurajarea teatrului în limba română. În ce privește controversele ortografice, se susține unificarea diverselor sisteme de scriere, introducerea alfabetului latin fiind salutată printr-o caricatură intitulată Înmormântarea azbuchelor. U. s-a opus constant exagerărilor lingvistice de orice natură. Revista se numără printre puținele publicații ale timpului care inițiază concursuri literare pentru descoperirea și încurajarea tinerelor talente. Ca modalitate de
UMORISTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290338_a_291667]
-
Iași, 1978; ed. Galați, 1991; Jotie T’Hooft, Peisaj strident, București, 1981. Repere bibliografice: Petroveanu, Pagini, 260-265; Dimisianu, Schițe, 166-173; Martin, Poeți, I, 199-204; Constantin, Despre poeți, 101-109; Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București, 1971, 502-509; Andriescu, Disocieri, 79-84; Cândroveanu, Alfabet, 228-234; Cristea, Un an, 128-133; Felea, Secțiuni, 177-182; Petroveanu, Traiectorii, 292-296; Barbu, O ist., 263-271; Ciobanu, Incursiuni, 88-93; Mincu, Poezie, 65-67; Piru, Poezia, II, 87-95; Zalis, Tensiuni, 184-188; Cristea, Domeniul, 421-425; Raicu, Critica, 279-286; Regman, Colocvial, 202-205; Laurențiu, Eseuri, 226-235
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
Viața românească”, „Steaua”, „Orizont”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Cronica” ș.a. Este autor de spectacole de revistă, de teatru pentru copii, de teatru radiofonic și de televiziune. A publicat o masivă antologie - în premieră mondială - de proză umoristică tipărită în alfabet braille (Clepsidra cu minutare, I-II, 1997). În ciuda faptului că este cunoscut în principal ca autor de proză umoristică, U. a debutat cu versuri. Placheta Iasomia cuprinde poezii de factură sentimentală, cu accente ușor ironice și autoironice, sau cu subiecte
UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290323_a_291652]
-
Vioara roșie, București, 1968; Dicționar cu poezii pentru cei mai buni copii!, cu ilustrații de Angi Petrescu-Tipărescu, București, 1970; Purpură, aur, azur, București, 1971; Dragoste supremă, cu ilustrații de Mihai Mănescu, București, 1972; Hai, încetul cu încetul, să-nvățăm tot alfabetul!, cu ilustrații de Zaharia Buzea, Iași, 1972; Hora orelor, cu ilustrații de Stela Crețu, București, 1972; Moș Arici, București, 1972; Aritmetica lui Pogonici, cu desene de Stela Crețu, București, 1974; Basme pentru toată săptămâna, cu ilustrații de Nicu Russu, București
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
Clipe”, GL, 1968, 20; Lucian Raicu, „Clipe”, FLC, 1968, 28; Constantin, Despre poeți, 70-74; Martin, Poeți, II, 167-171; Perpessicius, Lecturi, 397-401; Caraion, Duelul, 167-169; Petru Poantă, „Goana după vânt”, ST, 1974, 1; Ion Caraion, Enigmatica noblețe, București, 1974, 147-153; Cândroveanu, Alfabet, 235-241; Dumitru Micu, Periplu, București, 1974, 282-286; Petroveanu, Traiectorii, 232-234; Streinu, Pagini, III, 52-57; Mihai Ungheanu, Fragilități poetice, LCF, 1975, 51; Cristea, Domeniul, 101-104; Piru, Poezia, II, 53-56; Valentin Tașcu, Antologie de autor, ST, 1976, 1; Cornel Moraru, „Versuri”, FLC
UTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290395_a_291724]
-
Costache Conachi, Costache Negruzzi, Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Barbu Delavrancea ș.a. Încă din deceniul al șaselea V. s-a pronunțat răspicat și constant, dând dovadă de curaj civic și intelectual, în favoarea restabilirii ortografiei tradiționale a limbii române și a reintroducerii alfabetului latin, întemeindu-se pe argumente lingvistice și istorice de necontestat. Articolul Criza ortografică și căile de lichidare a ei a fost în mod repetat refuzat de presa din Chișinău, fiind publicat, după o tergiversare de doi ani, în 1957, în
VASILENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290450_a_291779]
-
2003, Palomar, postfața trad., Iași, 2003. Repere bibliografice: Cornel Mihai Ionescu, Lumina ecumenică, LCF, 1998, 24; Alexandru Balaci, Soarta (La Fortuna) literară a lui Eminescu în limba italiană, CNT, 2001, 43; Costi Rogozanu, Critica insuficientă, RL, 2002, 2; Maria-Ana Tupan, Alfabetul postmodernității noastre, LCF, 2002, 6; Magdalena Leca, Limbajul eminescian în traduceri germane și italiene, Iași, 2002, 74-77, 96-104, 108-110, 115-117; Bogdan Alexandru Stănescu, Jurnal de lectură-reverența benedictinului, LCF, 2003, 28. C. Dt.
VASILE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290446_a_291775]
-
din 1973 până la sfârșitul vieții. Ales deputat în 1990, e desemnat și președinte al Comisiei pentru cultură și culte în Parlamentul Republicii Moldova. În 1989 s-a numărat, alături de Leonida Lari, printre fondatorii revistei „Glasul” („Glasul națiunii”), primul periodic tipărit cu alfabet latin la Chișinău după o întrerupere de aproape o jumătate de secol, și din 1991 a fost redactor-șef al revistei „Columna”. Debutează cu versuri în timpul studiilor universitare, iar editorial cu placheta Primii fulgi (1962). Publică mai multe volume de
VATAMANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]