5,298 matches
-
cosmopolită, București, 2000 (în colaborare cu Gabriela Inea); Dorothy Otnow Lewis, Vinovați de demență: pe culoarele morții, un psihiatru dezvăluie mecanismele minții criminalilor în serie, București, 2001 (în colaborare cu Gabriela Inea); Antologie Playboy. Cele mai bune povestiri (1954-1994), îngr. Alice K. Turner, pref. Dan Silviu Boerescu, București, 2002; William Trevor, Citindu-l pe Turgheniev, Iași, 2002; Kim Knott, Hinduismul (foarte scurtă introducere), București, 2002 (în colaborare cu Gabriela Inea); Peter L. Bergen, Războiul sfânt S.A. (În inima lumii secrete a
SLAPAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289715_a_291044]
-
, Alice, (28.I.1891, Botoșani - 20.VIII.1945, București), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Eugeniei (n. Baltă), dintr-o veche familie moldovenească, și a lui Constantin Zamfirescu, căpitan de artilerie. Primește în casă, cu guvernante și dascăli particulari, educația îngrijită
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
114; Teodor Râșcanu, Feminism, „Hiena”, 1922, 9; Craioveanul [F. Aderca], „Ferestre luminate”, „Năzuința”, 1922, 2; Ion Sân-Giorgiu, Nedreptățiții, NRL, 1926, 21; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 195-196; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 198, 258, 294; Lucia Popescu, Siluetă: Alice Soare, „Știrea”, 1935, 253; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 135; G. Dumitrescu, „Sâmburi de lumină”, G, 1940, 9; D. Caracostea, „Sâmburi de lumină”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. LXI, 1940-1941; Radu Cosmin, Figuri culturale, „Cele trei Crișuri”, 1941, 1-8
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
Sâmburi de lumină”, G, 1940, 9; D. Caracostea, „Sâmburi de lumină”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. LXI, 1940-1941; Radu Cosmin, Figuri culturale, „Cele trei Crișuri”, 1941, 1-8; Pompiliu Constantinescu, „Sâmburi de lumină”, VRA, 1941, 621; C. Pajură [Cezar Papacostea], Alice Soare, „Severinul liber”, 1946, 88; Sevastos, Amintiri, 356-357; G. Gheorghiță, Sburătorul, București, 1976, 133, 368, 475; E. Lovinescu, Memorii. Aqua forte, îngr. Gabriela Omăt, București, 1998, 322-324; Lovinescu, Sburătorul, I, 9, 10, 15, 16, 17, 18, 19, 145, II, 10
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
perspective incitante și polemice, care redeschid dosarele unor „cazuri” prăfuite de clișee. Sunt prinși în sumar atât scriitori de prim-plan ai literaturii române (Eminescu, Maiorescu, Hasdeu, Creangă, Caragiale, Macedonski, Arghezi, Bacovia), cât și alții (Gib I. Mihăescu, I. Peltz, Alice Voinescu). Această eterogenitate este asociată unei eterogenități a tipului de abordare. În Personalitatea literaturii române, de pildă, se relevă „romantismul fundamental al literaturii române”, calitate din care sunt deduse două caracteristici definitorii: un „dinamism pasiv” (cu sintagma lui Edgar Papu
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
publică sporadic Vicu Mîndra, Ion Hobana, Ada Simionescu, Sanda Faur, Liliana Ursu, dar și George Banu, C. Stănescu, Victor Parhon, Miruna Ionescu, Margareta Bărbuță, Bogdan Ulmu ș.a. Cronica cinematografică este ținută de Mihai Lupu, Ion Lazăr, Florin Mugur, B. Dumitrescu, Alice Mănoiu, Radu Cosașu ș.a. Destul de frecvent apare și o cronică muzicală, susținută de Octavian Ursulescu, Iosif Sava, Eugen Pricope, Alina Popovici, precum și una plastică, asigurată de Mariana Celac, Petru Comarnescu, C. R. Constantinescu, Magda Cârneci, Florența Albu, Franz Storch. S.t
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
o confesiune a Soranei Țopa asupra destinului ei de actriță, al doilea include un articol semnat E. Lovinescu, Debutul meu... în teatru, și un interviu cu dramaturgul Victor Ion Popa. Se publică, tot în ultimul număr, Însemnările unei paiațe de Alice P. Sturdza, alături de fragmentul ce evocă viața lui Niccolò Paganini din Nopțile florentine de Heinrich Heine, în traducerea lui G. Niculescu. În ambele numere apar informații despre spectacole de la teatrele din capitală: Național, Comedia, Alhambra. I.I.
SCENA SI ECRANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289541_a_290870]
-
al II-lea, S. reapare în 1944, în alt context politic. Articolele de fond sunt semnate acum de Sebastian Șerbescu, Radu Patrulius, Ion Zamfirescu. Articole și reportaje reflectând noile realități social-politice dau Mircea Ștefănescu, Ion Zamfirescu, G. Vrânceanu, Al. Mironescu, Alice Gabrielescu, Eugen Crăciun ș.a. I.R.-N.
SEMNALUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289614_a_290943]
-
stabilește la Galați, unde va fi o vreme profesoară de desen la Liceul de Fete „M. Kogălniceanu”. Începând din 1916 îi apar versuri în „Capitala”, „Literatorul”, „Însemnări literare”, „Sburătorul”, „Lectura pentru toți”, „Cuvântul Galaților”, „Săgetătorul”, „Năzuința”, „Rampa”, „Ramuri” ș.a. Împreună cu Alice Soare, înființează un salon literar și patronează revista „Dunărea” (25 mai-16 noiembrie 1919), în care publică poezie și proză (sub pseudonimul Daia), iar în primii ani ai „Sburătorului” face parte din nucleul cenaclului condus de E. Lovinescu. În 1920 debutează
SCURTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289587_a_290916]
-
1941, la „Curentul literar”, cu proză, sub pseudonimul Doina Rareș, și editorial în 1966, cu traducerea din franceză a Epopeii lui Ghilgameș. Inițiază sau conduce mai multe cenacluri literare: primul, în locuința proprie, în 1947, cu participarea scriitorilor Ion Vinea, Alice Voinescu, Gala Galaction, N. D. Cocea ș.a.; între 1956 și 1959 face parte din conducerea cenaclului „Theodor Neculuță”; între 1973 și 1977 conduce cenaclul „Tudor Vianu”, aflat sub egida Uniunii Scriitorilor și care edita revista „Atelier literar”; după plecarea din
SERBANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289638_a_290967]
-
scrie versuri (Mirabila povară - Du côté de chez moi, 1999), eseuri, reflecții, evocări, acestea adunate sub titlul Lângă tâmpla cerului (1998), texte elaborate în Germania, între 1987 și 1990, despre condiția diasporei românești, despre câteva figuri culturale importante - Mihai Eminescu, Alice Voinescu, Albert Camus. Semnificativă este însă apariția unui volum de memorii, Scântei din vatra vremii (2001), care reflectă creșterea și prăbușirea unei generații: copilăria liniștită, educația, studiile înlocuite, în plină tinerețe, de răsturnarea valorilor, de închisoare, iar mai târziu de
SERBANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289638_a_290967]
-
cuprinzătorul volum Studii de artă populară. S. nu a fost doar gazdă a cenaclului literar la care, începând din 1949, participau Vladimir Streinu și Elena Streinu, Șerban Cioculescu, Barbu Cioculescu, Dinu Pillat, Cornelia Pillat, V. Voiculescu, Valeriu Anania, Constantin Bălăceanu-Stolnici, Alice Voinescu ș.a., ci a citit el însuși din ceea ce scria, paginile rămânând în bună parte în manuscris. Postum va fi editat romanul Sub semnul paloșului (1989), a cărui elaborare datează din 1955-1958. Autorul plasează acțiunea în secolul al XIII-lea
SLATINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289717_a_291046]
-
români: Se dărâmă casa lui Coșbuc. Se tipărește proză de Victor Eftimiu (Unchiul din America), Mihail Dragomirescu (un fragment din romanul Copilul cu trei degete de aur și povestirea Logodna lui Zenobie), alți autori de schițe și scurte povestiri fiind Alice Sturdza și Constantin Ștefănescu (sub pseudonimul Costin Fulga). Lui Mihai Tican-Rumano îi apar, în foileton, însemnările intitulate Pe drumuri africane. Printre editorialiști se numără și Tudor Arghezi, alături de el figurând, în aceeași pagină întâi, Constantin Bacalbașa sau Romulus Dianu. Articolul-program
SAPTAMANA CFR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289477_a_290806]
-
se detașează Scrieri de A. E. Baconsky (I-II, 1990) și volumele de documente referitoare la activitatea diplomatică a lui Lucian Blaga (I-III, 1995). Alte ediții, de folclor (I. G. Sbiera) și din opera câtorva scriitori (Grigore H. Grandea, Alice Călugăru, D. Ciurezu, Iulian Vesper), vin să întregească acest efort. SCRIERI: Grigore H. Grandea. Omul și opera, Craiova, 1977; Contribuții la o istorie a mișcării cultural-științifice din ținuturile bucovinene, Craiova, 1977; Restituiri. „Cazul Blaga”, Craiova, 1983; Eminescu-Creangă. Documente biografice inedite
ŢUGUI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
Dumitriu, Cluj-Napoca, 2001; Bucovina. Istorie și cultură, București, 2002. Ediții: I. G. Sbiera, Povești și poezii populare românești, pref. edit., București, 1971; Grigore H. Grandea, Scrieri, pref. edit., București, 1975; Radu I. Sbiera, Amintiri despre Eminescu, pref. edit., Craiova, 1983; Alice Călugăru, Scrieri, tr. Virgil Tiberiu Spânu, pref. edit., București, 1987; A. E. Baconsky, Scrieri, I-II, introd. Mircea Martin, București, 1990, Biserica Neagră, București, 1995; D. Ciurezu, Sus la nunta stelelor, postfață Al. Piru, Craiova, 1994 (în colaborare cu Matei
ŢUGUI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
bibliografice: George Muntean, Ediții critice de folclor, RL, 1972, 5; Valentin F. Mihăescu, Un scriitor de tranziție, LCF, 1975, 21; Marin Beșteliu, „Grigore H. Grandea”, R, 1977, 6; Piru, Debuturi, 24-26; Eugen Negrici, Sentimentul autenticității, R, 1987, 2; Teodor Vârgolici, Alice Călugăru, „Scrieri”, VR, 1987, 7; Piru, Critici, 155-158; Eugen Simion, Romanul parabolic, RL, 1990, 23; Ornea, Înțelesuri, 158-162; Teodor Vârgolici, Activitatea diplomatică a lui Lucian Blaga, ALA, 1995, 277; Ovidiu Ghidirmic, Un mare poet oltean: Dumitru Ciurezu, „Cuvântul libertății”, 1996
ŢUGUI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
literare”, LL, 1968, 16; Mircea Anghelescu, Viața mea e un roman, LCF, 1991, 44; Z. Ornea, Memoriile lui Tzigara-Samurcaș, RL, 1992, 10; C. D. Zeletin, Respiro în amonte, București, 1995, 220-233; Eugen Simion, E. Lovinescu, scepticul mântuit, București, 1996, 683; Alice Voinescu, Jurnal, București, 1997, 863; Z. Ornea, Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș, RL, 2000, 3. S. D.
TZIGARA-SAMURCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290320_a_291649]
-
la rubrica „Cronici engleze”. Începând din 1928 Șt. Brăiloiu reorganizează pagina, schimbându-i denumirea în „Din duminică în duminică” și sporind spațiul acordat evenimentelor literare. La colaboratorii de până atunci se adaugă Ovid Densusianu-fiul, Horia Furtună, Z. Sandu (Nicolae Regman), Alice Gabrielescu, Nestor Urechia, Ion Foti, I.C. Vissarion, Mihail Lungianu, Al. T. Stamatiad, Radu Gyr, Gh. Brăescu, Nichita Macedonski, Lucia Borș, Nicolae Milcu, Eufrosina Pallă-Arion, I. Suchianu ș.a. Mulți vor continua să publice și după 1930 fie în secțiunea îngrijită de
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
Noica) ori noi (Gabriel Bălănescu, Vera N. Totu, Ion Banea). Contaminate politic sunt într-o măsură și rubricile culturale, în care se manifestă frecvent Barbu Theodorescu, Paul Georgescu (cu serialul Naționalismul lui Eminescu), Luca Dumitrescu (studiul Sensul lui Harap Alb), Alice Botez (cronici literare), Mihai Isbășescu (cartea germană) ș.a. Detașarea se produce însă îndată după înlăturarea legionarilor de la Guvern, când e vizibilă și o importantă primenire a colaboratorilor. Către sfârșitul anului 1941 secretariatul de redacție este încredințat lui George Ivașcu, ceea ce
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
cariere de dascăl, cărturarul nutrește o neprecupețită admirație pentru „arta de catedră”, privită ca sacerdoțiu și har al oficierii. Personalitățile rostuite în sobre medalioane (Nicolae Iorga, C. Rădulescu-Motru, Ion Petrovici, Francisc Rainer, E. Lovinescu, Nicolae Cartojan, Tudor Vianu, Al. Claudian, Alice Voinescu, Nicolae Bagdasar ș.a.) se proiectează, conform didacticismului asumat al suvenirelor, în luminoase „modele de umanitate”, oferind „lecții de viață” filtrate de „esențe estetice și morale”. Ferindu-se de pitorescul ieftin, de anecdotica de colportaj, Z. evocă în „diapazon subiectiv
ZAMFIRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290698_a_292027]
-
, Alice (10.II.1885, Turnu Severin - 4.VI.1961, București), eseistă și traducătoare. Este fiica Massincăi (n. Poenaru) și a lui Steriu Steriadi, avocat. Urmează școala primară și liceul în orașul natal, apoi Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
André Gide, Roger Martin du Gard, François Mauriac, André Malraux, Paul Langevin, Ernst Robert Curtius ș.a. „Nu știu - va comenta Șerban Cioculescu - câte femei vor fi asistat la această ambianță de înalte dezbateri culturale și etice, dar, în orice caz, Alice Voinescu a lăsat o impresie profundă și a contractat prietenii puternice.” A fost preocupată constant de popularizarea superioară a capodoperelor literaturii universale, materializată în activitatea de conferențiară în sălile instituțiilor de cultură din București și la microfonul postului național de
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
ghetouri? Am înnebunit cu toții! Deportările sunt de o cruzime ca și executările. De ce suntem fiare sistematizate?”), nu îi plac „legionarii lui Cristos” și nici nemții care au optat pentru dictatură și, întrucât extremiștii fac caz de religie, roaba lui Dumnezeu Alice scrie în jurnal: „Nu te văd hitlerist, Doamne”. Este dezgustată și de „burghezia criminală”; pierderea Transilvaniei, asasinarea lui N. Iorga sunt pentru ea mari drame naționale, pe care le percepe ca atare. „Doamne - se roagă ea - fă-ne vrednici și
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
Logodna din Santo Domingo, pref. Thomas Kleininger, București, 1989 (în colaborare cu H. R. Radian);Thomas Mann, Nuvele, pref. Al. Dima, București, 1960 (în colaborare cu Lazăr Iliescu și Al. A. Philippide). Repere bibliografice: Tudor Arghezi, O conferință a doamnei Alice Voinescu, „Bilete de papagal”, 1929, 281; Sebastian, Jurnal, 445-451; Călinescu, Ist. lit. (1941), 832, Ist. lit. (1982), 916; Constantinescu, Scrieri, V, 221-226; Biberi, Lumea, 116-130; Petru Comarnescu, Problemele de bază ale teatrului românesc, RFR, 1946, 5; C. Panaitescu, O „temerară
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
Problemele de bază ale teatrului românesc, RFR, 1946, 5; C. Panaitescu, O „temerară” - d-na Voinescu, RP, 1948, 1 februarie; Florin Tornea, Necesitatea unei verificări sau Poziția ideologică a d-nei Voinescu, FLC, 1948, 1 februarie; Piru, Panorama, 495-496; Alexandru Paleologu, Alice Voinescu, RL, 1970, 10; Virginia Șerbănescu, Alice Voinescu, MS, 1973, 4; Ist. teatr. Rom., III, 470-475; Alice Voinescu, R, 1979, 12 (semnează Tudor Vianu, Florica Muzicescu, Perpessicius, Mihail Jora, Camil Petrescu, Victor Eftimiu, Marioara Voiculescu); Ion Sava, Teatralitatea teatrului, îngr
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]