KorAP: Find »[drukola/base=almanah & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...47 48 49 ...57 >

1,413 matches

Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368

comisii de lucru pe domenii (poezie, proză, critică, tineri Începători), aveau cenaclu, iar unele, reviste proprii. Prima filială care Își editează un program propriu, cu apariție regulată, lunară, este cea din Cluj, care În decembrie 1949 scoate primul număr al Almanahului literar, strămoșul revistei Steaua (1954), avându-l pentru Început (nr. l-6) ca redactor responsabil pe Miron Radu Paraschivescu. Apoi, din martie 1950, scriitorii din Iași editează lunar revista Iașul nou, urmașa unui serial cu apariție ocazională Pentru pace și

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
lui Tito (Victor Tulbure, nr. 181)• Cu steaguri purpurii, imense fluvii. (Mihai Beniuc, În nr. 188)• Cântecul larg ce ne-nfășoară (Maria Banuș, În nr. 192)• La școala de literatură (Victor Felea, nr. 214), etc. Aceleași teme, alte nume În Almanahul literar de la Cluj: A.E. Baconsky, Cornel Bozbici, Ion Brad, Victor Felea, Aurel Gurghianu, Aurel Rău, Alexandru Andrițoiu, Tiberiu Utan, ori În Irodalmi Almanah, publicație a scriitorilor maghiari din Cluj: Kanyadi Sandor, Marton Lili, Szasz Ianoș, Majteny Erik, Horvath Imre

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
nr. 192)• La școala de literatură (Victor Felea, nr. 214), etc. Aceleași teme, alte nume În Almanahul literar de la Cluj: A.E. Baconsky, Cornel Bozbici, Ion Brad, Victor Felea, Aurel Gurghianu, Aurel Rău, Alexandru Andrițoiu, Tiberiu Utan, ori În Irodalmi Almanah, publicație a scriitorilor maghiari din Cluj: Kanyadi Sandor, Marton Lili, Szasz Ianoș, Majteny Erik, Horvath Imre, Marki Zoltan, Szabedi Laszlo, Horvath Istvan, Polgar Istvan, Hajdu Zoltan, ș.a. Cu aceeași Înaltă combustie lirică sunt Înfățișate și evenimentele anului: Congresul Comitetelor de

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
amintim, sunt surprinse cele mai adesea izolat, fragmentar. (Ă). Printre poemele care Însemnează, sub raportul oglindirii vieții sentimentale a omului nou, un exemplu pozitiv de realizare artistică, vom aminti Cântec (spus de o armonică) de Veronica Porumbacu și Tânăra savantă (Almanahul Literar, nr. 2-3) de Aurel Gurghianu. (Ă). Analizând acele câteva poeme aduse În discuție de articolul de față, am subliniat o seamă de pericole ce amenință poezia omului nou: viziunea statică a eroului, schematismul, naturalismul, formalismul și stilul declamativ, umanitarismul

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
același caracter de inventar istoric pe care l-am semnalat și În poezia lui Mihai Beniuc. (Ă). Unor asemenea străduințe multiple se datorește realizarea valoroasă a unei poezii ca aceea a lui Tiberiu Utan, Întitulată M-au trimis ortacii mei (Almanahul Literar, nr. 9). (Ă). O constatare cu caracter general care ni se impune la sfârșitul acestei discuții este că drumul urmat de poezia lui 23 August În ultimii ani se identifică pe de-a-ntregul cu evoluția ascendentă a Întregi noastre

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
ca: Haralamb Zincă, Ștefan Gheorghiu, Mihail Gavril, Ion Serebreanu, Ștefan Zidăriță, Constanța Tudorache, Petra Duțu, Ion Zăgan, Petre Luscalov, Iuliu Rațiu, și alții. Munca acestor cenacluri s-a manifestat prin apariția volumului Atelier Literar (București), prin contribuția Însemnată la apariția almanahurilor literare din provincie: lașul Nou (Iași), Scrisul Bănățean (Timișoara), Almanahul literar (Cluj), prin colaboratori la paginile literare ale ziarelor din provincie, prin apariția unor plachete de versuri (Piatra Neamț, Sibiu, Constanța, Buzău), prin publicarea unor lucrări literare În ziarele și revistele

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Zidăriță, Constanța Tudorache, Petra Duțu, Ion Zăgan, Petre Luscalov, Iuliu Rațiu, și alții. Munca acestor cenacluri s-a manifestat prin apariția volumului Atelier Literar (București), prin contribuția Însemnată la apariția almanahurilor literare din provincie: lașul Nou (Iași), Scrisul Bănățean (Timișoara), Almanahul literar (Cluj), prin colaboratori la paginile literare ale ziarelor din provincie, prin apariția unor plachete de versuri (Piatra Neamț, Sibiu, Constanța, Buzău), prin publicarea unor lucrări literare În ziarele și revistele centrale din Capitală: Scânteia, Contemporanul, Flacăra, Viața românească. (Ă). Succese

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
mlădioasă», «s-au strecurat și câteva greșeli» etc. Și nici chiar astfel de observații sumare, nu se Întâlnesc decât rareori. Ele lipsesc de pildă cu totul În studii, altfel interesante, ca acelea lui G. Granea (Viața românească) sau C. Regman (Almanahul Literar, Cluj) despre romanul lui Ion Călugăru Oțel și pâine; iar În articolele lucrate cu multă seriozitate, ale lui Silvian Iosifescu, Vera Călin, M. Gafița (Viața românească) problemele limbii sunt atinse numai tangențial, În câteva fraze generale. Ocolind problemele limbii

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
nr. 1632-1633, 14, 15 ian. și Constantin Mitea. - Cutreierând meleagurile pe unde a umblat Eminescu, În nr. 1633, ș.a. 7. Horia Bratu. - Importanța valorificării moștenirii noastre literare. În: Contemporanul, nr. 18, 24 mart. 1950 8. Aurel Martin. - Bibliografie eminesciană. În: Almanahul Literar, Cluj, nr. 2-3, ian.-febr. 1950. Alte contribuții la centenarul Eminescu În același număr: Gaal Gabor. - Adevăratul Eminescu • Emil Isac. - Eminescu și Ardealul • T. Mocanu. - Izvorul popular al inspirației lui Eminescu • Cornel Regman. - Din problemele reconsiderării lui Eminescu, precum și

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
a pus pe gânduri • Octav Măgureanu. - Stratul de țiței • Scrisori pentru Stalin • Teorie și critică: J. Popper. - Daruri și poeme pentru Stalin • Andronica Popescu. - Planul de stat În literatură • G.C. Nicolaescu. - Eminescu și Creangă • Ileana Vancea. - Doinele • Recenzii: Petre Luva: Almanahul Uniunii Scriitorilor din RPR, Filiala Cluj M. Petrovanu. - Ion Creangă „Opere alese” • Horia Bratu. - Petru Dumitriu „Vânătoare de lupi” • Radu Petrescu. - Luptăm pentru pace • Ștefania Tornea. - Istvan Asztalos „Vântul nu suflă din senin” 11. Traian Săvulescu. - La aniversarea a 75

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
febr. 16. Horia Bratu. - Petru Dumitriu: „Vânătoare de lupi”. În: Viața românească, nr. 1. ian. 1950. 17. Pompiliu Andronescu-Caraioan. - Petru Dumitriu „Vânătoare de lupi”. În: Flacăra, nr. 8 (112), 25 febr. 18. Aurel Martin. - Petru Dumitriu: „Nopțile din Iunie”. În: Almanahul Literar, Cluj, nr. 6, mai 1950. 19. Vera Călin. - Petru Dumitriu: „Nopțile din Iunie” În: Viața românească, nr. 5, mai: „Așadar, În Nopțile din Iunie e Înfățișată viața unui sat În preajma Întemeierii gospodăriei colective, e Înfățișată lupta dusă de țărănimea

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
pe câțiva dintre chiaburi ca pe niște oameni dezumanizați, biologic sfârșiți, nu ne mai dă o imagine justă despre forța răzbunării, crimele de care sunt capabili reprezentanții acestei categorii sociale”. - Dan Costa. - Progrese În nuvelistica noastră cu temă țărănească. În: Almanahul Literar, Cluj, nr. 8, iul.: „Tot mai numeroase sunt nuvelele care știu folosi din plin studiul atent al realității, interdependența dintre faptele ce se oferă observațiunii (nuvelele lui P. Dumitriu, Ion Jipa, Aurel Mihale, Dumitru Mircea etc). Lupta de clasă

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
al cărei izvor venea din cunoașterea temeinică a lumii satului, dar În același timp ele erau impregnate de un soi de naturalism „etnografic” obiectivist, manifestat În predilecția pentru vorbele și scenele „tari”, cu iz „țărănesc”. Ultima sa nuvelă Capul șarpelui (Almanahul Literar, nr. 5, 1950) aduce o simțitoare cumpătare În manifestarea „deliciilor lexicale”. (Ă). Dintr-un gen pe care burghezia l-a desconsiderat, nuvela a devenit astăzi În țara noastră un gen popular, iubit de oamenii muncii, un gen accesibil În

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Exemplul ei ar trebui urmat și intensificat cât mai mult de revistele și publicațiile noastre literare”. 20. Horia Stancu. - Ana Roșculeț de Marin Preda. În: Viața românească, nr. 1, nov. 1949 21. Radu Trifan. - Ana Roșculeț, proză, EPLA, 1949. În: Almanahul Literar, Cluj, nr. l, dec.1949 Horia Bratu. - Ana Roșculeț (nuvelă) de Marin Preda. În: Contemporanul, nr. l76, 17 febr. J. Popper. - Marin Preda: Ana Roșculeț. În: Flacăra, nr. 5 (109), 4 febr. Adela Pagu, muncitoare la secția Întreținere preparație

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
20 mai 1950. Al. I. Ștefănescu. - Cu privire la „Ana Roșculeț”. În: Viața românească, nr. 5, mai. Geo Șerban. - Sanda Movilă: „Pe văile Argeșului”. Cronică literară. În: Flacăra, nr. l6 (120), 22 apr. 32. George Munteanu. - Sanda Movilă: „Pe văile Argeșului”. În: Almanahul literar, Cluj, nr. 6, mai. 33. Mihail Petroveanu. - Cella Serghi: „Cad zidurile”. În: Flacăra, nr. 18 (122), 6 mai. Sergiu Fărcășan. - Despre „Negura”, vol.2 și câteva probleme ale criticii literare. Ibidem, nr. 25-26, 17-24 iun. Ovid S. Crohmălniceanu. - „Sfârșitul

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
și pâine” de Ion Călugăru. În: Contemporanul, nr. 194, 23 iun. 39. Ovid S. Crohmălniceanu. - Oțel și pâine (roman) de Ion Călugăru. În: Contemporanul, nr. 201-202, 11-18 aug. 40. Comel Regman. - Despre romanul lui Ion Călugăru „Oțel și pâine”. În: Almanahul literar, Cluj, nr. l7, iunie 1950 41. Petre Granea. - Despre romanul „Oțel și pâine”. În: Viața Românească, nr. 8, oct., 1950: „Oțel și pâine ne introduce În viața uzinelor de la Hunedoara În momentul În care la conducerea Ministerului Industriei vine

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
carte care trebuie citită de cât mai mulți: A. G. Vaida „Scântei În beznă”, III. În: Flacăra, nr. 34 (138)-35 (139). Cronică literară la același roman și În Contemporanul, nr. 207, 22 sept., de Eugen Luca. Vezi și nota din Almanahul literar, Cluj, de V. Felea. J. Popper. - V. Em. Galan: „Calul lui Moș Eftimie” (nuvelă). În: Flacăra, nr. 20(124), 20 mai. Silvian Gorun. - I. Jipa: „E ușor de ținut minte”. Ibidem, nr. 22 (126), 3 iun. Horia Bratu. - Haralamb

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Eftimie” (nuvelă). În: Flacăra, nr. 20(124), 20 mai. Silvian Gorun. - I. Jipa: „E ușor de ținut minte”. Ibidem, nr. 22 (126), 3 iun. Horia Bratu. - Haralamb Zincă „Primăvara”. Ibidem, nr. 23 (127), 10 iun. Notă de lectură și În Almanahul literar, Cluj, nr. 7, iun. 1950, de D. Mircea. Eugen Campus; „La Taliana” de Traian Coșovei; Notă de lectură și În Almanahul literar, Cluj, nr. 10, sept.1950, de A.M.(Aurel Martin). Mihai Novicov. - O imagine concretă a realității În

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
3 iun. Horia Bratu. - Haralamb Zincă „Primăvara”. Ibidem, nr. 23 (127), 10 iun. Notă de lectură și În Almanahul literar, Cluj, nr. 7, iun. 1950, de D. Mircea. Eugen Campus; „La Taliana” de Traian Coșovei; Notă de lectură și În Almanahul literar, Cluj, nr. 10, sept.1950, de A.M.(Aurel Martin). Mihai Novicov. - O imagine concretă a realității În devenire. (Mihail Sadoveanu: „Mitrea Cocor”). În: Flacăra, nr. 4 (108), 28 ian. Vezi și Vera Călin. - Un succes deplin al literaturii noastre

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
În devenire. (Mihail Sadoveanu: „Mitrea Cocor”). În: Flacăra, nr. 4 (108), 28 ian. Vezi și Vera Călin. - Un succes deplin al literaturii noastre. În: Viața românească, nr. 3, 1950, ș.a. Mai vezi și Cornel Regman. - Sadoveanu și eroul pozitiv. În: Almanahul literar, Cluj, nr. 6, mai 1950. Precum și: Anton Petrescu. - Noul roman al lui Mihail Sadoveanu „Mitrea Cocor”, I-II. În: Contemporanul, nr. 179 - 180, 10-17 mart.1950, ș.a. Titus Ștefănescu-Priboi. - Tema muncii socialiste În literatură. În: Flacăra, nr. 17 (121

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
problemelor poeziei noastre actuale, III. Ibidem, nr. 176, 17 febr. și 178, 3 mart. 53. Horia Bratu. - Pentru o discuție asupra problemelor criticii literare. Ibidem, nr. l84, 14 apr. l950 54. Aurel Martin. - În legătură cu zugrăvirea omului nou În poezie. În: Almanahul literar, Cluj, nr. 13, dec. 1950 Ion Caraion. - Întâlnirea apelor. În: Viața românească nr. 12, dec. 1949. Eugen Luca. - Teme noi În lupta pentru pace. În: Contemporanul, nr. 179, 10 mart. 1950 57. Aurel Martin. - Asupra poeziei lui 23 August

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Cluj, nr. 13, dec. 1950 Ion Caraion. - Întâlnirea apelor. În: Viața românească nr. 12, dec. 1949. Eugen Luca. - Teme noi În lupta pentru pace. În: Contemporanul, nr. 179, 10 mart. 1950 57. Aurel Martin. - Asupra poeziei lui 23 August. În: Almanahul literar, Cluj, nr. 1, oct. 1950 xxx Succesele poeziei noastre. În: Contemporanul, nr. 210, 13 oct. Costin Ștefănescu - Cercul literar de Întreprindere. Contribuții la mișcarea literară a anului 1949, perspective pentru anul 1950. În: Flacăra, nr. l (105), 7 ian

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
merge cum vreți voi, vânzătorii, trădătorii, către foame și război: se-nvârtește roata morii, da-nainte, - nu-napoi! (Ă) Se-nvârtește roata morii chiar așa precum ziceți, dar pe voi, provocatorii, vă zdrobește sub lopeți». (Ioanichie Olteanu, Roata morii, În Almanahul literar, Cluj, an.1, 1949, nr. l, p.69). Olteanu a așezat În mijlocul poemului un cunoscut motiv de ținută lăutărească, dezbrăcându-l Însă de superficialitatea originară și ridicându-l la valoarea de simbol al istoriei care zdrobește În mersul ei

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
stă să cadă Și-s troiene de zăpadăCă aici la noi În țară Bate vânt de primăvarăă (Ă) Codrule cu râuri line, Noaptea trece, ziua vineă Noi din tineri cum pornim Tot mereu Întinerimă.» (Ion Brad, Marelui poet sărac, În Almanahul literar, Cluj, an. I, 1950, nr. 2-3). Pe aceeași linie merg poemele Când privescă - al lui Haralambie Grămescu și Balada lui Miron Prisăcaru - al lui Aurel Rău (publicate În Almanahul literar, I, 1950, nr. 2-3). Poeții amintiți mai sus au

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
pornim Tot mereu Întinerimă.» (Ion Brad, Marelui poet sărac, În Almanahul literar, Cluj, an. I, 1950, nr. 2-3). Pe aceeași linie merg poemele Când privescă - al lui Haralambie Grămescu și Balada lui Miron Prisăcaru - al lui Aurel Rău (publicate În Almanahul literar, I, 1950, nr. 2-3). Poeții amintiți mai sus au mers pe linia minimei rezistențe În materie de creație, exprimându-și prin versuri generale atitudinea lor față de moștenirea pe care ne-a lăsat-o Eminescu și imitând doar anumite particularități

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]