1,200 matches
-
stimei de sine, soclu al piramidei încrederii în sine regăsite: dragostea de sine, a fi mulțumit de sine și a fi mândru de sine. Si dacă altruismul este benefic pentru sănătate? „Nu este necesar să acumulăm anchete științifice privind beneficiile altruismului: fiecare poate observa, în mod obișnuit, că activitățile care diminuează suferința aproapelui sau care contribuie la fericirea acestuia sunt, prin excelență, conduite ce aduc satisfacție”. Asociațiile de pacienți Asociațiile de pacienți pot juca un rol important în cele trei perioade
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
educative îl privează pe subiect de posibilitatea de a-și exprima propriile drepturi. Teama de a jena, de a deranja, de a răni sau de a supăra pe celălalt are drept consecință faptul că drepturile celuilalt primează: această formă de altruism împiedică subiectul să se ocupe de propria persoană. Acest deficit se referă la anumiți subiecți, la schizofreni, în special, care nu dispun de un echipament corect în ceea ce privește rețelele neuronale sau la care rețelele neuronale nu funcționează bine și nu le
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
al nouălea s-a studiat, în principal, când (în ce condiții) și de ce (ce factori determină) își acordă ajutor oamenii; în fine, cercetările de după 1990 s-au concentrat în direcția clarificării motivației comportamentului prosocial” (pp. 56-57). Interșanjabilitatea folosirii termenilor de „altruism”, „comportament de ajutorare”, respectiv „comportament prosocial” lămurește problema diferențierii, cu toate că particularitățile conceptuale intervin în mod frecvent, mai ales în ceea ce privește comportamentul prosocial și altruismul (p. 57). Despre „influența socială” și „psihosociologia grupurilor” se discută în capitolele cinci și șase. În orice
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de după 1990 s-au concentrat în direcția clarificării motivației comportamentului prosocial” (pp. 56-57). Interșanjabilitatea folosirii termenilor de „altruism”, „comportament de ajutorare”, respectiv „comportament prosocial” lămurește problema diferențierii, cu toate că particularitățile conceptuale intervin în mod frecvent, mai ales în ceea ce privește comportamentul prosocial și altruismul (p. 57). Despre „influența socială” și „psihosociologia grupurilor” se discută în capitolele cinci și șase. În orice grup există norme, reguli care trebuie urmate întocmai. Pot fi formale sau informale. Înțelegerea relațiilor interpersonale dintre colegi, prieteni, șefi sau subordonați ori
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dintre cele k stări ale însușirii. De cele mai multe ori, cercetătorii din științele sociale măsoară indicatori ai însușirilor, și nu însușirile însele. Acest lucru se întâmplă atunci când variabilele nu pot fi direct observate sau când acestea reprezintă concepte abstracte sau complexe: altruismul, democrația, corupția, percepția privind corupția, orientarea politică. După cum se va vedea în capitolele următoare, o parte din tehnicile de analiză multivariată au ca scop exact construirea unor scale de măsură pentru aceste „variabile” latente. Jacoby atrage atenția asupra unui lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
sine pozitivă plus alte componente ale unei identități pozitive precum sentimentul eficienței personale (Bandura, 1986), capacitatea controlului interior și angajarea efectivă în realizarea unor obiective. Credința în abilitatea personală de a contribui la binele celuilalt poate fi puternic asociată cu altruismul. Practicile disciplinare și regulile rezonabile, chiar dacă coercitive, trebuie adaptate în funcție de vârsta și de nivelul de dezvoltare a copilului. Explicațiile logice pot fi făcute de la vârste foarte mici sub forma unor interacțiuni simple în timpul îndeplinirii unor activități cotidiene. Copii cărora li
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Nias și Eysenck, 1986) au aplicat un chestionar pentru a evalua personalitatea a mai mult de 500 de gemeni adulți în funcție de cinci trăsături de personalitate diferite și legătura acestora cu tendințele agresive ale indivizilor. Rezultatele au arătat că trăsături precum altruismul, empatia și simpatia (nurturance) induc o corelație negativă, pe când trăsăturile direct legate de agresivitate și aprobarea acesteia (assertivenes) una pozitivă. Aceste corelații sunt mult mai puternice în cazul gemenilor monozigoți. Rezultatele studiului ne fac să credem că factorii genetici intervin
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresivitatea este determinată de contextele în care individul s-a socializat: familie, școală și societate în sens mai larg. Pentru copii și adolescenți, familia este nucleul central în care se formează comportamentele pro-sociale, sentimentul de responsabilitate față de bunăstarea celuilalt și altruismul. Familia poate însă reprezenta cauza majoră a ostilității și agresivității. Multitudinea de medii familiale și de măsuri disciplinare parentale contribuie la o dezvoltare diferențiată a comportamentelor sociale. Consecințele primelor experiențe sociale determină în mod covârșitor dezvoltarea personală și socială a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în care bunăstarea celuilalt nu este valorizată, urmărirea unor obiective altruiste și pro-sociale este o bătălie dusă împotriva unui inamic imaginar. Dacă într-o societate competiția nu lasă loc cooperării, copiii sunt supuși acelorași presiuni sociale precum părinții lor. Iar altruismul nu are nici un sens într-un mediu în care la nivelul relațiilor interpersonale se aplică legea celui mai puternic. Legea celui mai puternic proslăvește agresivitatea atât timp cât aceasta permite procurarea succesului și a satisfacției. Modelele comportamentale cele mai admirate sunt cele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
405-417. SMORTT A. și CIUCCI, E., Narrative strategies in bullies and victims in Italian schools. Aggressive Behavior, 26, 2000, pp. 33-48. SPELLACY F., Neuropsychological differences between violent and nonviolent adolescents. Journal of Clinical Psychology, 33, 1977, pp. 966-969. STAUB E., Altruism and aggression in children and youth: Origins and cures. În R. FELDMAN (Ed.). The psychology of adversity, Amherst, University of Massachusetts Press, 1996. STAUB E., The roots of evil: Social conditions, culture, personality, and basic human needs. Personality and Social
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
măsurare 166, 167 ostilă 17, 142 provocată de nemulțumire 18 provocată de interes 18 proactivă 18 reactivă 18 relațională 24 sexuală 186, 198-203 tipologie 16 verbală 16, 24 Agresiv (ă) gând 12 sentiment 12 tendință 25, 29 Alcool 201, 206 Altruism 236 A amorsa 32 amorsare 191, 221 Analiză factorială 25, 26 Angajament Anonimat 91-92, 151, 176 Anxietate 23, 35, 38, 88, 111, 169, 204 Apartenență etnică 58 Aprecierea morală 69, 87, 134 Atac criminal 61 fizic 25 personal 33, 37
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cu păr de om și Împodobite cu pene roșii și albe, iar la ceremonii speciale se anină În vârful lor de sus, ca podoabe, câteva pietre de suflet (I.Lips, op. cit., p. 470). 115 corpului, tenacitatea, răbdarea, puterea de sacrificiu, altruism, supunerea față de părinți și rude, respectarea datinelor, hrană puțină și somnul scurt. În același timp adolescenții Învață mânuirea suliței și bumerangului, cutreieră pădurile și munții Însoțiți de un bătrân. Ritualul circumciziei, care Încheie inițierea tânărului devine un eveniment al societății
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Legendă : Femeie decedată Femeie relație de concubinaj Bărbat decedat Bărbat divorț căsătorie persoană care se implică mai mult relație solidă relație tranzitorie relație tensionată Analiza câmpului de forțe. Puncte tari: maturitate, simțul responsabilității, fermitate în luarea deciziilor, situație financiară favorabilă, altruism. 69 71 44 I.M. Asistentul social Colegi de clasă Consilierul școlar mama. tatăl profesori sora prieteni 40 42 19 14 25 2 Bunica paternă Puncte slabe: tulburări afectiv-emoționale, comportament antisocial, vârsta prea mică în raport cu responsabilitățile, dependență în efectuarea sarcinilor școlare
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
tata mama profesori sora prieteni 35 64 38 19 14 28 2 concubinul persoană care se implică mai mult relație solidă relație tranzitorie relație tensionată Analiza câmpului de forțe. Puncte tari: o dinamism, o spirit de inițiativă, o sociabilitate, o altruism, o cooperantă. Puncte slabe: * impulsivitate, * dependență în îndeplinirea sarcinilor școlare, * tulburări afectiv-emoționale, * situație financiară nefavorabilă. Nevoile si așteptările clientei: * de ce anume are nevoie clientul o sprijin în consolidarea relației cu mama si sora, o suport în îmbunătățirea relațiilor cu colegii
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
lua în Grecia. Informații despre locuință: A.T. locuiește împreună cu mama si frații într-o casă alcătuită din șase camere, amenajată corespunzător. Situația materială a clientei: Analiza câmpului de forțe. Puncte tari: potențialul ridicat al elevei, perseverență si fermitate, religiozitate, altruism, responsabilitate. Puncte slabe: * comportament antisocial, * rezistență la schimbare, * impulsivitate. Nevoile si așteptările clientului. * de ce anume are nevoie clientul * suport în dobândirea abilităților sociale, * sprijin în consolidarea relației afective cu mama, * stimulare în redobândirea interesului pentru școală, * suport în acceptarea ideii
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
propriu-zis, cu proceduri expresive șoptite, clamate, gesticulate, invocând forțe văzute și nevăzute, pentru sporirea rolului său și tonifierea spirituală a pacientului, care devine participant la propria vindecare. Ieșirea omului din preistorie a deschis perspectiva conștiinței de altul, a actului caritabil, altruismului, a dragostei de semeni, făcând loc precauției și unui început de asistență preventivă. în acest orizont distingem primii pași ai Istoriei Medicinei, complex fascinant prin natura sa multiși interdisciplinară. Conținutul ei avizează intuiția și observarea, aprofundează și lărgește comprehensiunea, întreține
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
În școală o are profesorul. Relația profesor elev este una specială, bazată În primul rând pe comunicare. Comunicarea poate veni În sprijinul sau În detrimentul acestei relații. Profesorul trebuie să aibă un discurs clar, bine structurat, să transmită Încredere, toleranță, empatie, altruism verbal, dar mesajul trebuie susținut mai ales nonverbal, având În vedere că reprezintă cca 90% din mesajul transmis. Orice deficiență care intervine În actul comunicării dintre profesor și elev poate afecta În mod negativ relația educator-educat. Profesorul trebuie să aibă
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
Dumnezeu pentru oameni, ca model al iubirii interumane, creștinismul promovează nonviolența, atenția asupra nevoilor semenului, ajutorul material ori spiritual acordat celor aflați În dificultate. Cultivând sentimentele de iubire la adresa aproapelui, accentul se mută de pe propria persoană asupa celuilalt, cultivând empatia, altruismul, reconcilierea Între oameni. Profesorul de religie Îl Învață pe elev rugăciunea, ca modalitate indispensabilă de comunicare cu Dumnezeu. Rugăciunea zilnică se reflectă În comportamentul oricărui om. Ca ilustrare a importanței rugăciunii prezint o scurtă pildă care are În centru doi
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
pe ceilalți că moneda convertibilă și liberalizarea tarifelor vamale erau esențiale pentru reconstrucția postbelică. La fel ca entuziasmul liberalilor englezi pentru liber-schimb Înainte de 1914, nici pledoariile americane pentru circulația nestingherită a bunurilor nu erau complet dezinteresate. Totuși, această lipsă de altruism era una temperată de inteligență. La urma urmei, așa cum observase directorul CIA, Allen Dulles, „Planul pleacă de la presupunerea că dorim să sprijinim revirimentul unei Europe care va putea intra În competiție cu noi pe piața mondială și care, exact din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a riscurilor și incertitudinilor, ca urmare nu numai a limitelor inerente cunoașterii, ci și ca rezultat al unor interese, scopuri, obiective care contrazic cerințele unor acțiuni raționale, bine elaborate pe baza unor calcule de eficacitate greșit fundamentate. Între egoism și altruism, între pasivism și aventurism, conformism și contestare, există o serie de timpi care pot genera perturbări sociale. Dimensiunea etică în conceperea resurselor umane devine tot mai importantă într-o lume tot mai mult supusă unor șocuri destabilizatoare, și tot mai
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
voința formată. Sunt sociabili, se simt În largul lor printre oameni și grupuri mari, se afirmă, sunt activi, vorbăreți, le place ceea ce este excitant, stimulativ, au o dispoziție În general veselă, energică și optimistă. Aspecte centrale ale personalității lor sunt: altruismul, un comportament cooperant, cu tendința de a considera pe ceilalți la fel de simpatetici și gata să le ofere sprijinul. De asemenea, am utilizat Chestionarul Atitudini și opinii ale adolescentului implicate În procesul de achiziționare a produselor vestimentare, un chestionar de construcție
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
voința formată. Sunt sociabili, se simt În largul lor printre oameni și grupuri mari, se afirmă, sunt activi, vorbăreți, le place ceea ce este excitant, stimulativ, au o dispoziție În general veselă, energică și optimistă. Aspecte centrale ale personalității lor sunt: altruismul, un comportament cooperant, cu tendința de a considera pe ceilalți la fel de simpatetici și gata să le ofere sprijinul; alegerea Îmbrăcăminții standard, de serie mare, confecționată din țesături comune și dintr-o gamă redusă de modele, are la bază criterii materiale
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
decât a celei în cauză, apare atunci când oamenii simt că își pot permite să o facă, adică atunci când bunăstarea personală este suficient de ridicată, astfel încât indivizii să se poată gândi și la situația celor din jur. Astfel că „generozitatea și altruismul cresc odată cu bunăstarea” (Alt, 1979, p. 190). În condițiile recesiunii economice, când situația economică a celor mai mulți indivizi este amenințată, aceștia vor fi mai puțin dispuși să dea o parte din venitul lor statului pentru a-i ajuta pe cei mai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
republicile populare creează premisele politice pentru ca "toți [cetățenii] să trăiască în patrie, și patria în toți" (Aaron, 1843, p. 30). Simplificând la maximul, concluzia care se desface din argumentația lui Aaron este că monarhia generează egoism, iar republica populară facilitează altruismul. În fapt, patriotismul pe care îl propune Aaron poate fi înțeles și ca o formă de altruism in-group, manifestat predilect față de membrii comunității politice cu care individul împărtășește aceleași legi și instituții sociale. Totuși, această formă de patriotism civic avansată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1843, p. 30). Simplificând la maximul, concluzia care se desface din argumentația lui Aaron este că monarhia generează egoism, iar republica populară facilitează altruismul. În fapt, patriotismul pe care îl propune Aaron poate fi înțeles și ca o formă de altruism in-group, manifestat predilect față de membrii comunității politice cu care individul împărtășește aceleași legi și instituții sociale. Totuși, această formă de patriotism civic avansată de Aaron nu degenerează în fanatism, pentru că este fundamentat pe legea morală a creștinismului. Plasând patriotismul între
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]