1,253 matches
-
bună, bun jucător de tenis și excelent călăreț; era foarte fericit că se putea bizui pe asemenea talente, Întrucât, la acea dată târzie, nici fratele meu și nici eu nu prea mai aveam nevoie de ajutorul la Învățătură al acelui amărât, promis părinților mei de optimistul lui protector. Chiar În cursul primei noastre discuții, m-a informat nonșalant că Dickens a scris Coliba unchiului Tom, ceea ce m-a făcut să pun cu el un rămășag de pe urma căruia am câștigat boxul lui
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
nemilos al popoarelor asuprite cărora le ia și bucățica de la gură! Dacă au atâta bănet, ce-au cătat în țara mea săracă?! Cine poate, oase roade"... Zicala asta o avem și la greci. De pașale să ne milostivim, și pe amărâții de ieniceri ciorbagii, care n-au în raniță decât lingura și strachina să-i tăiem?! Dreptate-i aiasta?! spune el cu mânie. "Banul n-are miros", cugetă Țamblac. Ba are, boier Țamblac, are! Pute! Nu simți? Desigur, "ne crapă buza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
încruntat, măsurând cu pași rari spătăria și boierii, cu capetele plecate, tac. S-au înturnat păsările noastre călătoare. Și nici Apusul nu pare mai însorit... Ioane, ochi și urechi suntem, să ascultăm povestea cu cocoșu-roșu. Țamblac, cu ochii în pământ, amărât, bolborosește: Rău îmi pare... Noi ne-am dat osteneala... Am căutat să... "Lasciate ogni speranza"... Te cred, Ioane. Ați făcut totul... Vă mulțumim pentru osârdie. Povestește de-a fir a păr... Încep cu Sfântul Scaun a toată Creștinătatea, "Pontifex Maximus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Așa-așa! îi ține isonul Alexa, nu mai puțin înspăimântat. De ce tocmai noi?!... Eu... eu nu-s decât dregător de-al doilea. Așa-așa! afirmă Alexa. O așa mare cinste se cuvine unui om greu. Eu... eu ce sunt? Un amărât de stolnic mai-mare peste bucătarii Măriei sale... Domnia ta ești boier mare, cumnat chiar, îi spune lui Isaia. Rămâi în istorie ca un mântuitor... Așa-așa, se repede Negrilă, "Cumnat! Mântuitor"! Isaia, posomorât, mestecă un mormăit: S-o lăsăm... Hotărâm noi... Om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
gătiți de tanti Mărioara. ADMITEREA. În toamna anului 1935, unchiul Dumitru m-a dus, pe cheltuiala lui să dau admitere la Școala Normală din Buzău. Ajunși în Buzău am constatat că examenul de admitere se amânase cu zece zile. Unchiul, amărât că nu pot da examen, pentru că nu poate sta cu mine, nici să mă lase la cineva în Buzău, și nici să mergem acasă și să revenim peste zece zile, s-a frământat și a aflat că examenul de admitere
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
și negri. și a plecat singură-singurică prin tot Galațiul până s-a întors victorioasă. Găsise pantofi albi! De aceea, după terminarea cercului, l-a luat în primire pe director: - Cine a fost cea mai frumoasă acolo? Iar directorul deși puțin amărât că prea îi imputa cumnata, coana preuteasă, că mă lasă să am cam multe inițiative deși el este directorul, i s-au luminat ochii a zâmbet: - Păi cine să fie? Domnișoara noastră! și zâmbea fiindcă micuța lui fiică, Melania, îi
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
cu mâna zâmbind prefăcut. Odată intrată în casă, mă certam cu Ghiță până spre dimineață. 156 Tot în bikini era când te-ai dus la ea să iei carnea, cașcavalul, pateurile și salamul? Ce-ai vrea să mănânc toată săptămâna: amărâtul de salam pe care ți-l dau ăștia de la județ odată pe lună?, mă întreba furios. Duminica trecea repede, iar dimineața săream din pat la ora patru și jumătate: el pentru a prinde primul autobuz, eu ca să aprind focul, să
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
în "deplasarea externă", precum bine cunoscutul Ulise, și la întoarcere ar fi putut remedia situația, dar se pare că problemele de cadre ale ministerului nu-l prea interesau și nu și-ar fi pus el obrazul în joc pentru niște amărâți de diplomați, așa cum a făcut-o, spre cinstea lui, în repetate rânduri Corneliu Mănescu. Ghilotina odată pusă în mișcare funcționa fără pauze, săptămânal fiind chemați "la comisie" câțiva colegi. "Comisia" era formată dintr-un adjunct de ministru din MAE și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
cognitivă. Dacă trăim într-o lume chinuită fără torționari, victimizată fără vinovați, coruptă fără corupți, de ce n-am trăi într-una ratată fără ratați? De ce nu am continua cercul vicios al democrației neliberale? Text publicat în Curentul, 3 august 1998 Amărîții, elitismul și cultura fără civilizație Societățile democratice au elite profesionale și politice. Dar ele nu au elite cetățenești. Nici o persoană nu este mai cetățeană decât alta. Nu are drepturi diferite de alta în același sistem de referință. Societățile conservatoare au
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
cetățeană decât alta. Nu are drepturi diferite de alta în același sistem de referință. Societățile conservatoare au elite omenești. Ele creează discrepanțe între drepturi, după cum se dovedesc milostive față de vitregiții sorții. Mă voi ocupa de două produse ale elitismului nostru: amărîții și intelighenția în zadar. În România sfârșitului de an 1997 s-au creat categorii privilegiate în raport cu aceleași drepturi: cetățenii străini au tratament preferențial față de români; minerii disponibilizați iau 20 de salarii în raport cu alte categorii de disponibilizați care iau între 12
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
12 și 6, parlamentarii au indemnizații forfetare față de alte categorii de bugetari care trebuie să justifice prin acte doveditoare fiecare leu primit. Diferența între categorii omenești împarte lumea în două: cei bine situați ca status, putere și bani, și cei amărîți. Ultimii fac obiectul milosteniei celor dintâi, nu al strategiilor de egalizare a șanselor. Ei sunt socotiți categorii vulnerabile cărora li se aplică asistență socială tip parastas ocazional. Această strategie nu are nimic în comun cu politicile afirmative pentru categoriile defavorizate
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
șanselor. Ei sunt socotiți categorii vulnerabile cărora li se aplică asistență socială tip parastas ocazional. Această strategie nu are nimic în comun cu politicile afirmative pentru categoriile defavorizate, cu asistența pentru dezvoltare (undițele premierului Ciorbea au rămas o simplă glumă). Amărîții sunt obiect al grijii infantilizante, al milosteniei guvernării cu fața la omul simplu, nu la cetățeanul care este încurajat prin credite și politici fiscale să se afirme și dezvolte. Acest gen de politică, pe cât de populistă, pe atât de elitist-conservatoare a întărit
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
fugi, pe care îi uită autoritățile federale, care își pierd jovialitatea, ajung la anarhie și crimă din disperare. Noi avem televiziuni ceva mai realiste: din când în când, printre vedete anorexice și șmecheri care aruncă cu banul pe față către amărîți și pe dos către presă, mai aflăm și despre cei care trăiesc în vasta Românie profundă și malnutrită, incomparabil mai greu de ascuns decât mult mai restrânsa Americă profundă. Am locuit de curând, timp de 6 luni în SUA, într-
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
a dispărut stânga, ci că aceasta pare să se piardă în baroc, iar la noi în prefăcătorie. Marginalii foarte săraci nu sunt reprezentați politic. Minorele „acțiuni afirmative” atât de detestate de conservatori devin și mai puține. Dă-i încolo de amărîți: sunt leneși, anomici, parazitari, murdari! Ne strică simțul estetic și ne deprimă. „Corturarii” noștri și „negroteii” lor sunt o apă și un pământ: nu vor dom’le se civilizeze. De ce să le dăm din locurile noastre la școli și facultăți
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Maculați și neonuferi Ea, cea mai rea dintre toți Cum să ieșim capcana jocului securisto-politic Delațiunea ca obligație, cruciadă și voluptate Partea a II-a Autonomie, libertate și drepturi Autonomia și păcatele contra ei Etica mioritică Ratare da, ratați, ba Amărîții, elitismul și cultura fără civilizație Iti trimit un ficat! Catastrofa la români Minciuna împotriva binelui public Partea a III-a Cetățenii și guvernanții Retorica autosacrificiului Amurgul maniheismelor De la democrația de vitrină, la vitrină Cultul parastaselor Sărăcia cetățeniei Sleirea civică Reportaj
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
exact ce însemna modernist în mintea lui, oricum nu m-am lăsat impresionat de gemetele Sandei, care îmi transmitea insatisfacția fondatorului - cu alte cuvinte, a omului cu fondurile. După numai patru numere, fondatorul Cretianu a hotărât să nu mai dea amărâții de dolari care-i dădea. Ce credeți că s-a întâmplat? Ei bine, revista a continuat, director responsabil în locul Sandei Stolojan a devenit Bertrand Sorlot, editorul, pe care l-am convins să preia toate cheltuielile revistei. De fapt, Eugen Ionescu
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
gătiți de tanti Mărioara. ADMITEREA. în toamna anului 1935, unchiul Dumitru m-a dus, pe cheltuiala lui să dau admitere la Școala Normală din Buzău. Ajunși în Buzău am constatat că examenul de admitere se amânase cu zece zile. Unchiul, amărât că nu pot da examen, pentru că nu poate sta cu mine, nici să mă lase la cineva în Buzău, și nici să mergem acasă și să revenim peste zece zile, s-a frământat și a aflat că examenul de admitere
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
lucruri. (Croft 1780: 190; cf. și Masson 1874: 117) Alți oameni care l-au cunoscut pe Chatterton au afirmat despre el că era "viril" și "atît de mult el însuși", însă era "bun din fire", "plăcut", "îndatoritor", și totuși un "amărît de libertin", "groaznic de mîndru și semeț" și "grozav de înamorat de femei" și "obrăznicuț" (Croft 1780: 191). Nu mînca niciodată carne și bea numai apă, părînd "să trăiască din aer" ori "dintr-un pic de pîine sau o tartă
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
la spital la Deva, și o fugit de la spital bătrânu’, și o zis că nu stă, că poate sunt din copiii lu’ ăia care-o fost Închiși la băiatu’ lui, și-i dă ceva, și moare... Ei o fost niște amărâți, zugravi o fost Înainte... Ăștia doi băteau și omorau la oameni acolo la Securitate... M-o Întrebat cum o fost, de Gafencu, de Moșneanu, de ăia... Doamne, n-am recunoscut nimic, nimic, nimic. Nimic n-am recunoscut... Pe dumneavoastră v-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Încolo am stat numai pe betoane, pe ciment... Prin ’tâtea locuri era numai ciment... În Aiud, când ne-o băgat Într-un arest... era numa’ beton, nici un geam, numai gratiile, nu foc, nu nimic, și era un ger... Noi slabi, amărâți, nu haine, nu nimic... Dezbrăcați așa... Cum era mâncarea? La Aiud, când venea mâncarea, aveam niște castroane groase de șamot, din pământ, și dacă nu beai ciorba aia repede o sugea ca vata... La Sibiu ne dădea mălai, turtoi... și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
securist, care făcea armata la Securitate... Asta deoarece În fața acestor tineri noi eram prezentați ca cei mai mari dușmani ai societății, cei mai mari bandiți, cei mai răi oameni posibili. Și mi-aduc aminte că-l bătea mereu pe acest amărât de preot și, până la urmă, știu că nu s-a mai putut ridica și l-au dus pă targă afară, și nu știu unde l-au dus, că nu l-am mai văzut de atunci... În Balta Brăilei a fost una din
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
se prinseseră prea bine. Am stat cîteva minute în reculegere. „Fără experiență” (cum se scuză), L. n-a pregătit „moși” decît pentru cele mai apropiate rude, așa că pe la amiază n-am mai avut ce da rîndurilor de țigani și de amărîți care au tot venit (unii de două și de trei ori) să ceară. Ziua era luminoasă, fără pic de nor, se vedeau clar lunca, rîul și satele de dincolo de apă: Verești, Salcea, și un tren care mergea spre Suceava. Lîngă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
bănui că și florile suferă?” *Nicolae Barabaș, directorul Muzeului de științele Naturii, mi-a povestit cum și-a pus ordine în gîndurile despre Dumnezeu. N-a crezut dintotdeauna, sau n-a crezut în mod consecvent. În satul lui era un amărît de preot care aluneca pe panta declasării. Se îmbăta des și era ridiculizat de tovarășii de pahar. Odată, chiar un frate de al lui N.B. și-a bătut joc de el. În ziua aceea, pe cînd popa dormea țeapăn de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
minim în raport cu ceilalți, deoarece poemul comandat e, de obicei, inclus într-un grupaj, camuflat de poeme pe teme proprii. Lucrurile acestea n-ar fi posibile fără complicitatea (o formă a stimei) unor redactori. Poeții insuficienți afirmați nu beneficiază de ea. Amărîții, fac ceea ce li se cere fără nici o măsură de protecție... estetică. Ei sînt precum cei ce „cad” sau acceptă să fie de serviciu în zilele și nopțile în care pentru restul e sărbătoare. Sînt „sacrificați”, sau, din exces de zel
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mai drag pe lume. Lăsați-i să plece, dacă nu vă îngrijiți de ei, pentru numele lui Dumnezeu. Scăpați de opozanți. Puteți reduce astfel aparatul neproductiv de opresiune pe care nu v-ați gîndit încă să-l reduceți ca pe amărâții de tehnic-administrativi, care vă stau mereu în gât. Ați scăpat de hoți și de pungași le-ați dat drumul cu pașapoartele în regulă peste graniță la Viena. Ați fost generoși cu ei, fiți și cu cei care nu sunt hoți
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]