3,481 matches
-
iar aceste „boli de comunicare” reprezintă o temă serioasă, prin importanța ei, pentru igiena mintală. Așa cum arătam mai sus, „tehnologizarea comunicării” implică o „deplasare a comunicării” din planul psihologic-uman în planul tehnic-informațional. Acest fapt va suprima rapid și brutal „atmosfera/ambianța de comunicare”, ducând la izolarea și însingurarea omului în societatea modernă. Efectul acestora va fi reprezentat de alienarea persoanei, întâi în raport cu societatea, cu ceilalți, și în final cu sine însăși. Bolile de comunicare nu trebuie privite și înțelese din același
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
un acord al individului cu ceilalți bazat pe motivații interne sau pe interese externe comune. Adaptarea depinde și de atitudinea de acceptare a persoanei de către ceilalți sau de către lume, considerată ca mediu social. Aceasta presupune o „atmosferă psihologică” comună, o „ambianță” de acceptare în care să se „regăsească” în deplin acord toți indivizii. Orice adaptare obligă persoana la „a-fi-ca-și-cu-ceilalți”. La a avea elemente de „identitate comună”, care să-i apropie pe indivizi și să-i facă să se recunoască între ei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
străine) apar tulburări de diferite forme și intensități ale stării de sănătate mintală, legate în primul rând de rigorile impuse de adaptarea la noul mediu socio-cultural. Sociogeneza acestor tulburări poate fi legată fie de „condițiile etnice ale imigranților”, fie de „ambianța economică sau socială” (J. Alliez). Se vorbește în aceste situații de o psihopatologie a mobilității geografice sau de o psihopatologie a transplantării. La baza acestor modificări stau conflictele de ordin etno-cultural (A. Kardiner, A. Schuetz). Conflictul se desfășoară între „imigrant
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de instrucție. Deși este dezagreabil pentru el, trebuie să i se impună acest program. Adaptarea școlară se realizează prin următoarele: inserția sau integrarea afectivă a copiilor; dezvoltarea interesului, a curiozității și a dorinței lor de cunoaștere; cultivarea aptitudinilor; crearea unei ambianțe comunicaționale și comportamentale pozitive. În mod asemănător, dificultățile de adaptare școlară sau aplicarea greșită a metodelor de educație sau învățământ pot duce la rândul lor la situații neplăcute, de felul celor de mai jos: hipertrofia Eului, cu manifestări de tipul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a-și descoperi, alege și urma drumul în viață și profesiunea conform propriilor sale vocații. Entuziasmul este o trăsătură specifică vârstei. El poate fi fecund sau efemer, sub formă de bufee de tipul ciclotimiei. Apar false vocații legate de influența ambianței, părinților, colegilor, a sugestiilor sau a tradiției. Vocația trebuie însă susținută de aptitudini. Pe lângă alegerea și formarea profesională, sunt necesare și activități recreative, distracții, sport, lecturi. Problema lecturilor în adolescență este deosebit de importantă, întrucât ele marchează personalitatea tânărului. W. Stekel
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
adecvată; evitarea consumului de alcool, cafea, a abuzului de medicamente; deturnarea activității către preocupări practice, utile, plăcute, relaxante; prevenirea sau tratarea unor afecțiuni psihice concomitente (culpabilitate, damnație, ruină, izolare, persecuție, gelozie, crize pitiatice, tulburări afective, stări ipohondriace) prin crearea unei ambianțe plăcute, calme, protectoare și antrenante, cu caracter securizant, plimbări și călătorii. Criza de involuție la bărbat este mai puțin dramatică decât la femei și nu este localizată în jurul unei vârste precise, ea instalându-se de regulă lent, în timp, după
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în școală, presupune, o dată cu schimbarea modelului, și o schimbare a mediului de viață, un efort de adaptare-integrare, primii pași către „socializarea individului”. Schimbarea cadrului de viață este însoțită de schimbarea tipului de relații interumane, a formelor de comunicare, a atmosferei/ambianței socio-umane, pe care școala le impune ca „norme” și „stil de viață” pentru copii. Acestea presupun adoptarea unor atitudini noi, a unor noi forme de comportament, a unui alt fel de limbaj etc. Dincolo de toate aceste aspecte există un anumit
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de aspectele strict psihologice/psihanalitice și educative decât în măsura în care ele privesc igiena mintală a perioadei școlare. Trebuie să spunem însă că acțiunea de psihoigienă nu poate fi concepută decât cunoscându-se aspectele mai sus menționate. Aceasta întrucât numai în funcție de natura „ambianței” și a „relațiilor/comunicării” în mediul școlar se pot institui măsuri de psihoigienă raționale, adecvate aceluiași scop ca procesul instructiv-educativ: formarea personalității copiilor. Mediul școlar este „spațiul de întâlnire” cu caracter formativ al copiilor cu educatorii. Educatorii, acești „părinți spirituali
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
E. Dupré, J. Babinski, G. Clérambault). Constituția paranoică este tendința exagerată a orgoliului și dominării, amestecată cu neîncrederea. Ea stă la baza delirului de interpretare (Sérieux și Capgras). Genil-Perrin distinge următoarele trăsături clinice: supraestimarea propriului Eu, o neîncredere ostilă în ceea ce privește ambianța, falsitatea judecăților, inadaptare socială. Constituția ciclotimică constă în oscilațiile permanente de activitate deasupra sau dedesubtul normalului, cu alternative de excitație euforică sau de inhibiție depresivă. Din acest tip de constituție se dezvoltă PMD, boala afectivă, depresiile, mania (E. Kraepelin, A
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de vedere psihoigienic. Ca tactică generală, se iau măsuri similare celor luate în cazul constituțiilor emotive, adaptate însă la situație. În sensul acesta, se impun următoarele: evitarea stărilor de tensiune emoțională prelungită, a oboselii sau a surmenajului intelectual; crearea unei ambianțe, a unui climat psihologic sau psihosocial favorabile, la școală, la locul de muncă, în familie și în grupul social; evitarea conflictelor, a unor confruntări directe cu situații sau evenimente psihotraumatizante; interzicerea consumului de alcool, cafea, droguri; interzicerea abuzului terapeutic sau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de tip depresiv-melancoliform, și chiar la suicid. Din acest motiv, măsurile de psihoigienă ca forme de psihoprofilaxie sau psihoterapia morală se impun în toate aceste cazuri. Psihoprofilaxia va urmări evitarea situațiilor psihotraumatizante, de criză, prin protejarea individului și crearea unei ambianțe de încredere și siguranță. În cazul stărilor de „criză morală” individul trebuie consolat. El nu trebuie lăsat singur. Prezența celuilalt este certitudinea coparticipării la suferința sa. Trebuie să i se explice „starea critică” pe care o traversează și să i
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ca să poată fi ajutat cu adevărat. De aceea, orice contact al medicului cu un bolnav este și un contact psihologic nevăzut, care nu trebuie neglijat în nici o situație. De multe ori, tipul de apropiere a medicului de bolnav creează o ambianță de încredere, care deschide mari posibilități succesului terapeutic. Suferința somatică nu trebuie privită în mod unilateral. Ea este o suferință generală a persoanei umane, care se reflectă în sfera conștiinței acesteia, ca o problematică existențială. Orice boală este, ca suferință
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cazul tuturor bolnavilor cu suferințe somatice, indiferent de natura acestora, se impun măsuri de psihoigienă, insistându-se însă în cazurile cu afecțiuni medicale sau chirurgicale grave, cu pronostic sever. Măsurile de psihoigienă vizează păstrarea echilibrului emoțional-afectiv al bolnavilor, crearea unei ambianțe comode, liniștite și securizante, încurajarea și antrenarea pentru a se evita anxietatea, neliniștea, instalarea depresiei, izolarea bolnavului și închiderea în sine, ceea ce ar crește riscul suicidului. Este un tip de acțiune de igienă mintală extrem de delicată și dificilă, care cere
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
siguranței permanente. Familia nu trebuie să „preia” încărcătura emoțional-afectivă negativă a bolnavului legată de imaginea subiectivă a bolii, ci trebuie să adopte o atitudine tonică, de încurajare a acestuia. Rolul esențial revine însă medicului curant, personalului de îngrijire medicală și ambianței spitalicești. Toate trebuie să întrunească condițiile unui confort psihologic-moral adecvat păstrării stării de echilibru psihic și moral a bolnavului. Atenție, ocrotire, încurajare, optimism și demnitate, iată ce trebuie să afișeze personalul de îngrijire medicală față de bolnav. Există însă un factor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
un „sistem de valori pozitive”, întrucât, prin caracterul său represiv-castrator, el îndepărtează, pe de o parte, de valori persoanele instituționalizate, iar pe de altă parte, dezvoltă atitudini și conduite ostile valorilor pozitive, creând condiții pentru aderarea la antimodelele devianței. Atât ambianța negativă, cât și absența modelului pozitiv vor avea o influență negativă importantă asupra personalității, în special în ceea ce privește rezolvarea situației oedipiene, cu carențe ulterioare severe pentru individ, care-i vor marca profund psihobiografia. Având în vedere cele de mai sus, se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
R. Derobert, M. Balint). Tocmai pentru că face parte din relația medic-bolnav (de care se ocupă psihologia medicală), acordarea sprijinului moral bolnavului este de datoria fiecărui medic. Acest suport moral în suferință trebuie condus cu tact, cu persuasiune, creându-se o ambianță de încredere. În felul acesta, medicul, indiferent de specialitatea sa sau de afecțiunile bolnavilor săi, va desfășura o activitate de educație morală a acestora, care vizează, în principal, starea de sănătate mintală, afectată în absolut toate cazurile de suferință medicală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
multe, ci strict în legătură cu starea sa de sănătate”. Cuvintele trebuie să fie convingătoare, clare și să inspire optimism. Al doilea aspect legat de relația medic-bolnav îl reprezintă tactul, care este „acea finețe de spirit”, o aprehensiune morală care creează o ambianță interpersonală, din care iau naștere încrederea și cooperarea. Din acest motiv, tactul fiind considerat o aptitudine particulară, o trăsătură de spirit a individului, pe care o ai sau nu o ai, li se cere medicilor și psihologilor să dea dovadă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
catharctică, activitate numită audiție muzicală propriu-zisă. Audiția muzicală propriu-zisă are în vedere: formarea capacității de a audia lucrări muzicale; formarea deprinderilor de a observa și analiza anumite elemente de limbaj muzical; formarea deprinderilor de relaxare prin muzicală, prin crearea unei ambianțe cu efecte meloterapeutice; familiarizarea cu repertoriul muzical (vocal, instrumental). Pentru ca efectele educației muzicale să fie deplin valorificate, trebuie îndeplinite anumite condi ții: selectarea materialului de audiat, în funcție de criteriile accesibilității, a valorii educative și a concordanței cu tema lucrării; pregătirea condițiilor
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
care pot ajunge cantități variate de sânge, salivă și puroi prin intermediul instrumentelor, materialelor contaminate, aerosolilor, mâinilor etc.; evitarea riscului unei infecții de la pacient la personal, de la un pacient la altul, de la personal la pacienți; obținerea unui efect psihologic pozitiv, printro ambianță de încredere și cooperare; evitarea sau reducerea culpabilizării administrative, juridice, deontologice etc. în cazul unei infecții grave corelate cu tratamente stomatologice, ca de exemplu: hepatita B, infecția cu HIV, sau al unor infecții nespecifice, într-un context pur revendicativ. Reguli
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
majoritatea poate reprezenta o sursă de satisfacție intrinsecă, pe lângă asigurarea mijloacelor de existență. Sunt de asemenea suprimate activitățile de recreere, pe o durată limitată sau pentru tot restul vieții. Multe din afecțiunile locomotorii necesită spitalizarea bolnavilor, părăsirea mediului habitual, a ambianței familiale, de fapt a microuniversului personal și înlocuirea lui, cu atmosfera gravă a spitalului, cu lumea lui de oameni în halate albe, nu întotdeauna atenți la frământările fiecăruia. O situație specială, o prezintă bolnavii "ambulatori" care încep să perceapă cele
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
articulației epice, în simplitatea compoziției. Lărgind teritoriul realismului mărunt cu aspecte de naturalism atenuat și cu mici erupții de romantism, proliferant în intervalul dintre agonia Junimii și cristalizarea direcției propuse de „Sburătorul”, proza scurtă a lui T. încetățenește literar noi ambianțe provinciale, cu alt fel de exemplare decât în scrisul lui Al. Vlahuță, B. Delavrancea, I. Al. Brătescu-Voinești, Mihail Sadoveanu, D. D. Patrașcanu, I. A. Bassarabescu, Ion Agârbiceanu. Mai mult decât aceștia, cu excepția ultimului, prozatorul din Calea sufletului își privește fără
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
lumea modernă înțelegerea vieții în latura ei sublimă nu o mai au decât copiii și dezmoșteniții soartei, care, chiar și bătrâni, își păstrează ingenuitatea. Constrângerile vieții adulte alterează fondul prim, originar edenic, al fiecăruia. În romanul Bal mascat, plasat în ambianța citadinismului ieșean, autorul e înclinat să smulgă măștile și să releve realitatea în nuditatea ei. Existența burgheză, asimilată pervertirii și pragmatismului, este incompatibilă cu aspirația spre puritate și elevație intelectuală. T. încearcă aici să reunească procedee ale unui roman de
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
tematică abordată de scriitor include câteva scrieri irigate de un fantastic tenebros, cu infiltrații grotești, stranii, ca în romanul negru, gen E.T.A. Hoffmann. Turnul Milenei (1928) psalmodiază romantic pe tema dispariției vremurilor de odinioară, tinzând să reînvie într-o ambianță de roman trubaduresc dramele prințeselor de altădată și ale artiștilor rătăcitori, uniți printr-o poveste de dragoste. Firul narativ formează doar un pretext, forța de atracție a textului fiind asigurată de clocotul poetic bizar, dramatic. Romanul Golia (I-II, 1933
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
opera scriitorului. Întrebările urmăresc biografia lui Bogza și a familiei lui, fundalul social-politic de epocă, de la regii României, Mihai I, Carol al II-lea, mișcarea legionară, instaurarea la putere a comuniștilor, perioada lui Nicolae Ceaușescu la revoluția din 1989, precum și ambianța literară: perioada avangardistă, evocarea unor scriitori (Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Marin Preda, Nichita Stănescu, Petre Țuțea, Mircea Eliade ș.a.), întoarcerea la cărțile preferate, rememorarea unor anecdote din perioada totalitaristă. Se discută și despre dragoste, frumusețe, singurătate, filosofie. Răspunsurile lui Bogza
TURCONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290308_a_291637]
-
simte tirania modelului, ar fi fost realmente interesantă, mai ales datorită caracterului documentar. Apropiat al grupării „Vieții românești” din perioada ieșeană, U. surprinde nuanțat atmosfera boemă de la Academia liberă, adăpostită într-o încăpere din faimoasa băcănie a lui Samoilă, sau ambianța de la crâșma Bolta Rece și creionează afectuos-nostalgic câteva portrete ale membrilor și colaboratorilor revistei (Mihai Codreanu, N.N. Tonitza). Se reține în special portretul lui G. Topîrceanu (cu o bună intuiție a psihologiei „personajului”) și acela al bunului său prieten Al.O.
ULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290326_a_291655]