3,425 matches
-
mediul fizic și social în care acesta își desfășoară activitatea. Sistemul om-mașină-mediu este un ansamblu format din unul sau mai mulți oameni și una sau mai multe componente fizice (mașini, echipamente) care interacționează pe baza unui circuit informațional, în cadrul unei ambianțe fizice și sociale, în vederea realizării unui scop comun (Montmollin apud Iosif, 2001). Această definiție, care subliniază componentele sistemului, interacțiunea dintre ele și scopul interacțiunii dintre componente (motivul pentru care a fost creat: să transporte, să producă, să transmită informație, etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
oameni la muncă sau joc, plasând persoana („utilizatorul”) în centrul interesului. De asemenea, ia în considerare interacțiunile diverse între utilizator, sarcinile pe care le execută și mediul mai larg în care își desfășoară activitatea. Acest mediu include echipamentul folosit, caracteristicile ambianței fizice și contextul social. Figura 8.6. Ergonomia - cadru centrat pe utilizator (Sursa: www.ergonomics.org.nz) Diagrama alăturată sintetizează aceste interacțiuni într-o viziune sistematică - utilizatorul, echipamentul, locul de muncă, ambianța, organizația - fiind dispuse într-o reprezentare concentrică ce
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
desfășoară activitatea. Acest mediu include echipamentul folosit, caracteristicile ambianței fizice și contextul social. Figura 8.6. Ergonomia - cadru centrat pe utilizator (Sursa: www.ergonomics.org.nz) Diagrama alăturată sintetizează aceste interacțiuni într-o viziune sistematică - utilizatorul, echipamentul, locul de muncă, ambianța, organizația - fiind dispuse într-o reprezentare concentrică ce are utilizatorul într-o poziție centrală. În figura 8.6., cele cinci elemente sunt separate unul de celălalt prin inele. Fiecare inel reprezintă un tip de interacțiune cu utilizatorul, constituind interfețe ale
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Concentrarea tehnologică crescută poate genera un sindrom de izolare, afectând calitatea și frecvența relațiilor interumane. Interfața utilizator - loc de muncă. În interacțiunile de acest tip sunt implicate obiectele care sunt secundare sarcinii executate, aranjamentul și proiectarea spațiului înconjurător. Interfața utilizator - ambianță. Toate sarcinile se desfășoară într-o ambianță cu diferite caracteristici fizice (lumină, zgomot, vibrații și temperatură - vezi subcapitoul 8.4.). Aceste caracteristici fizice afectează utilizatorul în executarea sarcinii lui. De exemplu, oamenii care utilizează calculatoarele, pot întâmpina dificultăți în citirea
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de izolare, afectând calitatea și frecvența relațiilor interumane. Interfața utilizator - loc de muncă. În interacțiunile de acest tip sunt implicate obiectele care sunt secundare sarcinii executate, aranjamentul și proiectarea spațiului înconjurător. Interfața utilizator - ambianță. Toate sarcinile se desfășoară într-o ambianță cu diferite caracteristici fizice (lumină, zgomot, vibrații și temperatură - vezi subcapitoul 8.4.). Aceste caracteristici fizice afectează utilizatorul în executarea sarcinii lui. De exemplu, oamenii care utilizează calculatoarele, pot întâmpina dificultăți în citirea informației dacă în ecran se reflectă diferite
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
utilizatorul în executarea sarcinii lui. De exemplu, oamenii care utilizează calculatoarele, pot întâmpina dificultăți în citirea informației dacă în ecran se reflectă diferite suprafețe strălucitoare (cum ar fi ferestre sau lămpi de iluminat). Similar, dacă munca se desfășoară într-o ambianță zgomotoasă poate fi dificilă comunicarea, fapt ce conduce la neînțelegeri și alte tipuri de erori. Interfața utilizator-organizație. În afară de ambianța fizică mai există un număr mare de factori organizaționali care influențează utilizatorul. Dintre aceștia, cei mai importanți sunt: numărul de ore
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ecran se reflectă diferite suprafețe strălucitoare (cum ar fi ferestre sau lămpi de iluminat). Similar, dacă munca se desfășoară într-o ambianță zgomotoasă poate fi dificilă comunicarea, fapt ce conduce la neînțelegeri și alte tipuri de erori. Interfața utilizator-organizație. În afară de ambianța fizică mai există un număr mare de factori organizaționali care influențează utilizatorul. Dintre aceștia, cei mai importanți sunt: numărul de ore lucrate, munca în schimburi, pauzele de lucru, relațiile de cooperare-conflict, etc. Rolul specialistului în ergonomie este de a proiecta
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
încheietura mâinii nu are o poziție neutră, datorită înclinării tastaturii. Figura 8.8. Poziția optimă (a) și cea nerecomandată (b și c) în lucrul cu calculatorul. Figura 8.9. Amenajarea ergonomică a locului de muncă computerizat 8.4. FACTORI AI AMBIANȚEI DE MUNCĂ Condițiile în care își desfășoară angajatul activitatea constituie o categorie aparte de factori ce pot influența performanțele și atitudinile acestuia. Cei mai importanți factori (alții decât factorii psihosociali și de salarizare) sunt cei fizici, chimici și biologici (tabel
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în care își desfășoară angajatul activitatea constituie o categorie aparte de factori ce pot influența performanțele și atitudinile acestuia. Cei mai importanți factori (alții decât factorii psihosociali și de salarizare) sunt cei fizici, chimici și biologici (tabel 8.1.). Factorii ambianței de muncă sunt elemente constitutive, structural-funcționale ale locului de muncă, aflate într-o interdependență cu celelalte componente ale sistemului om-mașină-mediu, ei fiind de o mare diversitate (Roșca et al.,1982): Tabel 8.1. Factori ai ambianței de muncă Factori fizici
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
tabel 8.1.). Factorii ambianței de muncă sunt elemente constitutive, structural-funcționale ale locului de muncă, aflate într-o interdependență cu celelalte componente ale sistemului om-mașină-mediu, ei fiind de o mare diversitate (Roșca et al.,1982): Tabel 8.1. Factori ai ambianței de muncă Factori fizici microclimatul: temperatura, umiditatea, curenții de aer, radiațiile calorice; hiper/hipobarismul - presiunea atmosferică; zgomotul; iluminatul; culorile funcționale; muzica funcțională; vibrațiile; infrasunetele; ultrasunetele; radiațiile infraroșii, luminoase, ultraviolete. Factori fizico-chimici pulberi organice, anorganice, sintetice; Factori chimici substanțe toxice în
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
umiditatea - prin vapori de apă, aburi, aerisirea; mișcarea aerului - datorată circulației diferitelor volume de aer cauzată de încălzirea inegală. radiații calorice - unde electromagnetice de propagare a unor particule (cuante); 8.4.1.1.TEMPERATURA AMBIENTALĂ Temperatura este un factor al ambianței, cu efecte asupra stării de sănătate, efortului și rezultatelor muncii executanților. Devenim conștienți de temperatura mediului în momentul când avem senzația de frig sau cald, care se declanșează datorită dezechilibrului dintre condițiile termice ale mediului și cele ale corpului nostru
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mușchilor (Tat, 1999). Repartizarea acestei călduri (proprii) nu este uniformă, dar ea rămâne constantă (cca. 370C) în interiorul creierului, în inimă și în organele din abdomen, constanța temperaturii la nivelul acestor organe fiind o condiție a desfășurării proceselor vitale. Realizarea unei ambianțe termice corespunzătoare unei bunăstări fiziologice a organismului (temperatura subiectivă) se bazează pe un echilibru stabil între temperatura și umiditatea mediului (figura 8.10.). Figura 8.10. Zona de confort în funcție de temperatură și umiditate. (Bailey, 1982 apud. Smither, 1988). Menținerea temperaturii
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Deși suntem în permanență înconjurați de sunete, atât la locul de muncă cât și în oricare alt loc, în majoritatea cazurilor ne putem desfășura activitatea ignorând „zgomotul ambiental”. Dar odată cu creșterea nivelului (intensitatea) zgomotului, acesta devine un factor poluant al ambianței de viață și muncă, permanent, nedorit, care influențează negativ nivelul de performare profesională, fiind de foarte multe ori cauza oboselii, a nervozității sau a scăderii cantitative și/sau calitative a nivelului muncii prestate. Pentru a înțelege efectele zgomotului asupra angajaților
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
un rol preponderent și în activitatea profesională, fiind implicate în 90% dintre modalitățile de recepție a informațiilor. Datorită acestui fapt, un iluminat corespunzător (artificial sau natural) constituie un element hotărâtor în obținerea performanțelor. Una dintre cele mai importante caracteristici ale ambianței luminoase o constituie intensitatea luminoasă, a cărei unitate de măsură este lux-ul, definit ca volumul fluxului luminos ce cade pe o anumită suprafață (Saal, Knight, 1988). La locul de muncă întâlnim două tipuri de iluminat (tabel 8.4.): natural
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
efectuează lucrări ce necesită valori diferite ale intensității luminii, în raport cu particularitățile sarcinilor. Dispunerea și orientarea surselor de lumină trebuie astfel adaptate încât direcția cea mai frecventă a privirii să nu coincidă cu direcția luminii reflectate. 8.4.5. Cromatica industrială Ambianța cromatică, prin efectele sale fiziologice și psihologice, are un rol important în desfășurarea activității la locul de muncă, prin influențele ei asupra consumului de energie ale organismului, asupra stării de oboseală, precum și asupra rezultatelor muncii. Prin coloritul în mediul de
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de muncă, prin influențele ei asupra consumului de energie ale organismului, asupra stării de oboseală, precum și asupra rezultatelor muncii. Prin coloritul în mediul de muncă se urmărește îndeplinirea următoarelor funcții: funcția de realizare a senzației de confort: prin realizarea unei ambianțe favorabile, care să apropie ambianța industrială de armonia și echilibrul culorilor din natură; funcția de micșorare a oboselii: neutralizarea senzațiilor neplăcute prin efecte psihice și fiziologice contrarii; funcția de semnalizare: precizarea conținutului și funcției diferitelor componente ale panourilor de comandă
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
asupra consumului de energie ale organismului, asupra stării de oboseală, precum și asupra rezultatelor muncii. Prin coloritul în mediul de muncă se urmărește îndeplinirea următoarelor funcții: funcția de realizare a senzației de confort: prin realizarea unei ambianțe favorabile, care să apropie ambianța industrială de armonia și echilibrul culorilor din natură; funcția de micșorare a oboselii: neutralizarea senzațiilor neplăcute prin efecte psihice și fiziologice contrarii; funcția de semnalizare: precizarea conținutului și funcției diferitelor componente ale panourilor de comandă, a conductelor ce transportă diferite
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de semnalizare: precizarea conținutului și funcției diferitelor componente ale panourilor de comandă, a conductelor ce transportă diferite substanțe; funcția de securitate: se deosebește de funcția de semnalizare prin rolul precis și obligatoriu al semnificației în ceea ce privește aplicarea lor. În vederea creării unei ambianțe optime de lucru, specialiștii în ergonomie iau în considerare proprietățile de reflectanță a diferitelor culori, proprietate care se măsoară cu fotometrul (Jurcău, 2003). La un capăt al scalei se află culoare albă (care reflectă lumina în proporție de 84%), iar
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
încăperilor, mobilierului și echipamentelor urmărește atât un scop utilitar (îmbunătățirea performanțelor), cât și unul estetic, fiind necesară adaptarea lor la diferite tipuri de munci (tabel 8.4.). Tabel 8.4. Efecte compensatoare ale cromaticii industriale Caracterul muncii și condițiile de ambianță Caracterul culorilor recomandate Culoare Muncă manuală cu eforturi fizice dinamice Procese de supraveghere Culori odihnitoare (nuanțe pastel) Bleu, roz, vernil Muncă monotonă Culori stimulative (nuanțe vii) Roșu, portocaliu Muncă la temperaturi ridicate Muncă în încăperi iluminate natural Culori reci Verde
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
încăperi iluminate natural Culori reci Verde, bleu Muncă la temperaturi scăzute Muncă în încăperi iluminate artificial și puțin aerisite Culori calde Crem, roz, portocaliu Munca în locuri zgomotoase Culori liniștitoare Verde, albastru, vernil Bogathy (2002) prezintă următoarele recomandări pentru o ambianța cromatică optimă: să se utilizeze pentru pereții interiori culori care nu distrag atenția și care rețin murdăria (gri, verde-albăstrui); să se folosească tonuri calde (crem, roz) în halele friguroase și tonuri reci (verde, bleu) în halele supraîncălzite; culorile pereților și
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mașinile să fie colorate diferențiat: părțile mobile, tăioase, periculoase în roșu, galben, portocaliu iar corpul mașinii în gri, bleu, albastru luminos; dispozitivele de comandă să fie codificate cromatic, ceea ce facilitează discriminarea și identificarea lor; în uzinele automate, se recomandă ca ambianța cromatică să utilizeze culori calde pentru a menține nivelul de vigilență; pentru pereți și plafon, galben deschis în diferite nuanțe cu elemente decorative în portocaliu. Mașinile și tabloul de comandă vor fi vopsite în verde bleu, o culoare saturată, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
al ACM (Association for Computing Machinery) care prezintă informații despre interacțiunea om-calculator. Întrebări de auto-evaluare: Explicați diferențele dintre abordarea sistemică și cea tradițională. Descrieți relațiile dintre subsistemele om, mașină, mediu. Exemplificați diferitele interfețe dintre utilizator și echipament, loc de muncă, ambianță, organizație. Argumentați perspectivele diferite de abordare ale psihologului industrial și ale specialistului în ergonomie. Descrieți efectele factorilor ambianței de muncă asupra indivizilor și asupra desfășurării activității la locul de muncă. Bibliografie recomandată: Bogathy, Z. (2002) - Introducere în psihologia muncii, Curs
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
abordarea sistemică și cea tradițională. Descrieți relațiile dintre subsistemele om, mașină, mediu. Exemplificați diferitele interfețe dintre utilizator și echipament, loc de muncă, ambianță, organizație. Argumentați perspectivele diferite de abordare ale psihologului industrial și ale specialistului în ergonomie. Descrieți efectele factorilor ambianței de muncă asupra indivizilor și asupra desfășurării activității la locul de muncă. Bibliografie recomandată: Bogathy, Z. (2002) - Introducere în psihologia muncii, Curs Universitar, Tipografia Universității de Vest, Timișoara Jurcău, N. (2003) - Psihologie inginerească, U.T.Pres, Cluj-Napoca. cuvinte cheie viziune
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
activității la locul de muncă. Bibliografie recomandată: Bogathy, Z. (2002) - Introducere în psihologia muncii, Curs Universitar, Tipografia Universității de Vest, Timișoara Jurcău, N. (2003) - Psihologie inginerească, U.T.Pres, Cluj-Napoca. cuvinte cheie viziune sistemică, tehnologie, ergonomie, interacțiunea om-calculator, sistemul om-mașină-mediu, ambianță. Capitolul 9 OBOSEALA, STRESUL ȘI ACCIDENTELE DE MUNCĂ Florin Sava Moto: „Reducerea accidentelor de muncă este un semn de civilizație, așa cum este reducerea morbidității de pe urma bolilor infecțioase” (Constantin Rădulescu-Motru) CUPRINS Stresul ocupațional Agenți inductori de stres la locul de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
fi ale „ultimului critic sămănătorist”, care a moștenit de la N. Iorga „mesianismul ideii naționale, tonul pamfletar și categoric, dezacordul față de epoca sa, la care s-au adăugat și pasiuni ce n-au nimic cu literatura” (E. Lovinescu). Cunoscuse, în schimb, ambianța interbelică, mulți scriitori și oameni politici. Desțărat, însingurat și împresurat de tristețe, când începuse să se întrebe dacă ceea ce evoca erau realități sau „fâșii de vis”, își descoperă înclinația spre memorialistică, este stăpânit de îndatorirea de a mărturisi ce a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]