2,259 matches
-
pe care-i imitam. Câțiva ani mai târziu, Îmi amintesc că am văzut În mahalaua mizeră a unui oraș străin, un gard ale cărui scânduri fuseseră aduse din alt loc unde mai fuseseră folosite, pare-se, la Îngrădirea unui circ ambulant. Pe el fuseseră pictate animale, În scop publicitar dar cel care scosese scândurile și apoi le alăturase din nou, trebuie să fi fost orb sau nebun, căci acum gardul Înfățișa doar părți disparate de animale (mai mult, unele din ele
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
luăm drept supradotat pe unul care dispune doar de o ținere de minte ieșită din comun, nu însă și de un intelect deosebit. Iorga bunăoară, în ochii multora, nu era decât un zmeu al memoriei, o bibliotecă și o arhivă ambulante, dar nu și o minte prea grozavă ; o butadă ardelenească zicea despre el că „avea minte multă dară nu tătă bună”. De aici reiese pentru nu puțină lume că între ascuțimea inteligenței și întinderea ținerii de minte ar fi un
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
pegra orașului. „Calul de spijă” va fi fost mult mai probabil cel al statuii, tot de bronz, a lui Henric al IV lea, de pe Pont-Neuf, pe vremea aceea principalul centru popular al Parisului, unde se produceau saltimbancii și mișunau negustorii ambulanți, șarlatanii, femeile publice, codoșii, o lume mai mult decât pestriță, din care nu lipseau nici pungașii și nici cuțitarii. 3. Cu privire la enigmatica „poliță cu maimuță”, Radu Albala propune ipoteza că „maimuța” ar fi girantul cerut de regulă pentru acceptarea unei
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
o cană de vin”. Treceau iarna lipoveni care transportau, cu căruțele, mărfuri de la Focșani la Brăila. „La trei vânturi”, casa fiind în câmp, între Măntăila și Râmnicelu, era loc bun și de popas și pentru evreii care făceau comerț ambulant, cu marfa în spate. Tata îi compătimea și-i poftea în casă, le da de mâncare, iar unii rămâneau și pe noapte. Îmi amintesc cum lui „Jupân Lazăr” i-a dat mama fasole în care fiersese și o bucată de
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
era minoritară. Menționăm localitățile după studiul din 1906. Pârcovic, districtul Vlosnița avea 12 case locuite de 70 suflete. Ocupația principală agricultura și executarea obiectelor din lemn necesare gospodăriei. Simic aparține districtului Vlasenița. Bărbații colindau orașele ca lăutari sau făceau comerț ambulant cu obiecte de uz casnic. Knezina cu 3 case locuite de caravlahi În care trăiau 22 suflete. Iodar așezat lângă pârâul Iadar la Sud de Subunița avea 7 case cu 52 locuitori ce se ocupau cu lemnăritul și negoțul. La
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
o afacere de invidiat, mai ales atunci cînd te plimbi cu punga pe lîngă tribuna oficială. Plecînd de la premisa că o pungă plină are vreo trei kilograme, iar într-un kilogram sînt aproximativ douăzeci de pumni, înseamnă că un negustor ambulant, întîlnind numai clienți generoși, poate aduna pînă la o sută de dolari de meci. N-ai cum să-ți conservi sărăcia, atunci cînd te învîrți numai printre oameni bogați. Sigur că Nețoiu e liber să umble în buzunare cu ce
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
care își căuta fiul mort într-o pădure. Ca să ușureze chinurile condamnatului, Lucu, amicul său, îl minte că a fost grațiat, apoi îl împușcă prin surprindere. AURELIU CORNEA Vagabond, fost lucrător prin fabrici de metalurgie și tăbăcărie în Franța, actor ambulant, Aureliu Cornea promitea să fie un fel de Maxim Gorki al nostru. Spiritul său de observație se coboară sub conturul general al lucrurilor, pentru a mări disproporționat amănuntul. Mișcarea sufletească e dedusă din însîngerarea "vinișoarelor" ochilor, din scurta furtună a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a făcut în Calea Văcărești și Foc în Hanul cu tei evocatorul evreimii din București, determinând în chipul acesta și o varietate de mahala românească, intransplantabilă. Lumea lui Peltz, văzută mai mult sociologic, e alcătuită din mici negustori stabili ori ambulanți, din prostituate, actori de bâlci, oameni fără căpătâi în căutarea unui rost. Notele lor tipice sunt o nostalgie de prosperitate, personificată îndeosebi în America, și într-o stare de nevroză și anemie atavică, atingând mai cu seamă viscerele și deci
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la o cană de vin”. Treceau iarna lipoveni care transportau, cu căruțele, mărfuri de la Focșani la Brăila. „La trei vânturi”, casa fiind în câmp, între Măntăila și Râmnicelu, era loc bun și de popas și pentru evreii care făceau comerț ambulant, cu marfa în spate. Tata îi compătimea și-i poftea în casă, le da de mâncare, iar unii rămâneau și pe noapte. îmi amintesc cum lui „Jupân Lazăr” i-a dat mama fasole în care fiersese și o bucată de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
umoristică“ Pardon!, cu accente antiliberale (vizat fiind ruginitul șef al partidului, D.A. Sturdza), din care desprindem numai deviza adepților lui Bachus: „Apa trece, vedrele rămân“, precum și un formidabil tablou sonor al Bucureștilor de la 1900 animat de agitația și vacarmul vânzătorilor ambulanți: Laptagiu: Lapte! Lapte! O femeie: Ouă de găină! Ouă! Ouă! Un oltean: Mielu! Miel! Ce mai mielușea! Unu cu priț-preț: Priț-preț! Ce mai bune, priț-preț! Iaurgiu: Iort prospăt! Iort! O femeie: Porumbielu fiert! Porumbielu - porumbiel! Găzar: Gaz! Gaz! Ai la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
acum 50 de ani, apa nefiind introdusă la domiciliu, era vândută de sacagii, fie că o aduceau abonaților pe prețul mediu de 50 bani sacaua, fie că o vindeau pe străzi, strigându și marfa, la fel cu toți ceilalți vânzători ambulanți. Ori pe ce stradă locuiai, auzeai sacagiii strigând: — Apă! Apă! Haap! ... Mai era și obiceiul, o reminiscență a păgânismului, ca urmașii unui mort să dea apă de pomană. Aceștia plăteau apa din saca și obligau pe sacagiu să o împartă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
miros de bere și de aburi de crenvirști cu hrean. Din când în când apărea câte un actor român care spunea cupletul. Pantazi Ghica și mai târziu Ion Moșoiu, tatăl d-lui Alfred Moșoiu, au scris multe cuplete pentru acești ambulanți, printre cari cel mai celebru a fost I.D. Ionescu, venit mai târziu. Înainte de I.D. Ionescu a fost Romanescu. Acesta își debita mono loagele și versurile prin cafenelele-concerte întunecoase; tot pe asemenea scene inferioare a debutat și Aristizza, fiica lui Demetriadi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a caselor Maican; în aceeași clădire se aflau Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică și Societatea Ateneului Român; alături a fost construită în 1893 sala Teatrului Liric (Opera Română). 295. Cilibi Moise (Froim Moise Schwartz) (1812- 1869) era negustor boccegiu (ambulant); el este autorul unor aforisme și glume prețuite în epocă și reeditate până în zilele noastre. Nu se mai afla în viață când Bacalbașa sosise la București (v. Cilibi Moise, neguțător ambulant, filozof popular în Potra, Bucureștii, pp. 412-423). V. și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Moise (Froim Moise Schwartz) (1812- 1869) era negustor boccegiu (ambulant); el este autorul unor aforisme și glume prețuite în epocă și reeditate până în zilele noastre. Nu se mai afla în viață când Bacalbașa sosise la București (v. Cilibi Moise, neguțător ambulant, filozof popular în Potra, Bucureștii, pp. 412-423). V. și nota 297, p. 154. Centrul comercial era mai rece și mai puțin primitor de astfel de manifestațiuni tradiționale; însă cu cât te depărtai către margine, răsuna tot mai des cântatul cristalin
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
tot pe atât de fără noroc. Cine nu-l cunoștea în București? Cuvintele lui de duh circulau din gură în gură, ba au fost chiar și tipărite într-o broșurică pierdută, bineînțeles, pentru cei de astăzi.297 Ca orice vânzător ambulant, Cilibi Moise era nomad, locul lui de vânzare era când în ușa unei cafenele, când lângă un pod al Dâmboviței, când în piață etc. etc. Odată avea masa lângă podul gârlei de la Doamna Bălașa. Pentru făcut reclama articolelor ce vindea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
al preotului Gr. Lovinescu. Din cealaltă familie Ion Lovinescu s-a născut Vasile Lovinescu (4 iulie 1866) Învățător-pomolog, publicist, a fost absolvent a 4 clase gimnaziale Fălticeni (1884) apoi Învățător la Lămășeni (1893-1900) și Rădășeni (1900-1925). În paralel Învățător agricol ambulant (1915), iar după 1925 consilier pomicol pe lângă Camera agricolă județeană Fălticeni (trăsurica cu cal alb). Colaborator la publicațiile „Albina”, „Câmpul”, „Vestitorul satelor”, „Cunoștințe folositoare” ... semnând V. Lovinescu Rădășeni. și-a popularizat realizările În domeniul pomicol prin conferințe, broșuri și lucrările
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pretind bani, când Dv. miați dat 3 cărți?! I-am trimis o fotografie și doamnei redactor de la Radio Iași, Camelia Savitescu (a fost directoare adjunctă) - În poză e În roșu - și i-am explicat pe fotografie cine sunteți: o „enciclopedie ambulantă”, că ar putea face o emisiune serial cu tot ce știți despre personalități din Fălticeni și relațiile lor cu altele din țară și de peste hotare! Aveți perfectă dreptate să vă Întrebați de ce nu v-au chemat În prezidiu. Așa era
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
făcându-ne să simțim parcă mai deplin frumusețea anotimpului rece și intimitatea orașului înghețat, în orele molcome ale serii, când ieșind de la cinematografe ne încălzeam palmele cu fructele pârguite de foc, și nu de ger? în memoria mea, acestor vânzători ambulanți, astăzi dispăruți ca și castanele lor parfumate, intitulez aceste rânduri: Calde maroane, calde castane, chiar dacă unele dintre știri nu mai sunt atât de calde. Nicușor cel năbădăios s-a căsătorit! Da, ați citit bine: s-a căsătorit! După multe așteptări
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Mândra? Nu ni se spune. În mod sigur, nu ar fi trebuit să aibă... Ar fi putut gluma groasă despre „celebra” firmă de blue jeanși să descurajeze opinia juriului, care votase totuși În favoarea celui respins de profesorul Zaciu? „Tatăl, negustor ambulant, ilegalist. Mamă, surori, rude poartă numele cele mai picante.” Negustorul ambulant (deci sărac), ba Încă și ilegalist, nu prea avea, să recunoaștem, datele unui reprezentant pentru România al celebrei firme americane! Mi se Întâmplase să descopăr, stupefiat, asemenea spontane izbucniri
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
trebuit să aibă... Ar fi putut gluma groasă despre „celebra” firmă de blue jeanși să descurajeze opinia juriului, care votase totuși În favoarea celui respins de profesorul Zaciu? „Tatăl, negustor ambulant, ilegalist. Mamă, surori, rude poartă numele cele mai picante.” Negustorul ambulant (deci sărac), ba Încă și ilegalist, nu prea avea, să recunoaștem, datele unui reprezentant pentru România al celebrei firme americane! Mi se Întâmplase să descopăr, stupefiat, asemenea spontane izbucniri ale unui mai adânc fond rudimentar și mediocru la unele Înalte
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dovezi în acest sens, constând în numeroase situații în care în aceleași cadre apar manifestări diferite sau în cadre diferite apar manifestări asemănătoare (Gusti, 1946, 53). De pildă, coloniștii moți de lângă Timișoara, observă Gusti, continuă să profeseze meseriile de „negustori ambulanți săraci în câmpiile mănoase ale Banatului”, iar coloniștii macedoneni din Dobrogea „perseverează în păstorit și comerț în mijlocul tătarilor și turcilor agricultori”. Pentru autorul sistemului monografiei sociologice, factorii de mediu natural și social, luați în sine, nu au o semnificație sociologică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
600 lei și 100 prăjini pământ de arat". Preoții de la sate împreună cu unii locuitori formau pentru copiii lor școli provizorii, mai ales pe timp de iarnă, angajau cu o mică plată câte un călugăr sau mirean, „un fel de dascăl ambulant" care umblau din loc în loc și se angajau unde le convenea pe timpul iernii și învățau carte copiii. „În copilărie și eu am învățat la un dascăl din aceștia - un bătrân anume Nicolau, sârb de neam și legător de cărți, foarte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la comuna Murgeni - schimbări provenite ca urmare a aplicării legii nr. 35/1996, Monitorul Oficial nr. 102 din 20 mai 1996. „Vechiul târg de odinioară, condamnat la o existență cenușie, a rămas pentru totdeauna în ilustratele cu trăsuri și negustori ambulanți. Explozia urbanistică ce îmbină fericit arhitectura blajină, tipic moldavă, cu verticalele zvelte ale noului, face Vasluiul astăzi de necunoscut. Cele 12 întreprinderi industriale și unități economice de interes republican, construite în ultimul deceniu, noul centru civic dominat de impunătorul Palat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și În orele serii, când soldații români și germani, polițiști și jandarmi i-au scos pe cei peste 7.000 de supraviețuitori din curtea Chesturii, i-au escortat la gară și i-au Încărcat În ceea ce a devenit un „cimitir ambulant” pe Întinsul României. Nu s-a constatat nici o tensiune Între români și germani. Nici un soldat român și nici un civil român În uniformă nu a fost omorât sau rănit În Încercarea de a-i Împiedica pe germani să ucidă evrei; nici un
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
ajunge la fereastra Închisă sau la orificiul dintre două scânduri, sau au avut norocul să fie urcați ultimii și erau aproape de ușă, sau erau teferi când au fost Înghesuiți În vagon - au Înțeles că au fost Îmbarcați Într-un „cimitir ambulant” cu scopul de a fi lichidați pe parcurs. Mulți au renunțat la luptă: „Tovarășii mei de călătorie din care mulți extenuați de bătăi și de suferințele Îndurate În cursul zilei tragice de 29 iunie ș1941ț s’au trântit cum au
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]