3,529 matches
-
acestuia, înțelegându-se de aici faptul că forțele nu sunt independente. Dacă puterea furnizorilor este prea mare, există o descurajare evidentă pentru nou-intrați, dar apare o motivație suplimentară pentru căutarea unor produse de substituție. Invers, dacă există produse de substituție amenințătoare, atunci în cadrul filierei furnizor-producător-client vor avea loc o echilibrare a forțelor, în sensul distribuirii echitabile a câștigului, și o concentrare a eforturilor pentru conservarea valorii industriei. Pe de altă parte, experiența arată că firmele realizează un clasament al importanței forțelor
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
asociate modelului Porter - furnizori, clienți sau produse de substituție. Comparativ cu țările Uniunii Europene, un număr încă mic de firme au deocamdată legături directe cu parteneri străini pentru operații în afara țării. Ultimii ani arată însă și în România o creștere amenințătoare a importurilor din China. Produsele chinezești sunt atât „produse de firmă”, realizate de mari firme occidentale, japoneze sau americane, care au fabrici în China, cât și produse originale sau contrafaceri de toate tipurile. Indiferent de categorie, acestea sunt disponibile în
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
sociale. Propagarea perturbărilor imprevizibile provocate de științele naturale era prea evidentă pentru a putea fi eludată, în ciuda dictonului vechi de un secol al științelor naturale conform căruia natura fizică este guvernată de legi raționale, inteligibile. „Consecințele imprevizibile și involuntare” - din ce în ce mai amenințătoare și insuficient înțelese - penetrau mediul social și odată cu ele se năștea necesitatea mișcărilor politice și a activismului social. Popularizarea doctrinei individualiste, cauza tulburărilor, a devenit în scurt timp explicația acceptată și, totodată, sursa îngrijorărilor față de aceste consecințe. Pentru a înțelege
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
femeilor la forța de muncă erau două astfel de reglementări, ce trebuiau implementate, din perspectivă eugenistă. În aceeași perioadă, mișcarea socialistă lupta pentru revendicări legislative similare. Cu toate acestea, limbajul lui Moldovan era mult mai puțin radical și mai puțin amenințător, În atmosfera antibolșevică din România. Principiul călăuzitor al Ministerului Muncii urma să fie maximizarea „capacităților productive individuale” Într-un mediu spiritual, psihologic, moral și intelectual cu presupuse influențe pozitive. Pentru Moldovan, cea mai progresivă abordare a acestui subiect o reprezenta
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o mască destul de transparentă, dar semnificativă pentru semnalarea convingerii sale persistente că eugenia rămânea În continuare o teorie normativă care trebuia să fie Încorporată În procesul de creare a noului stat, după război. Faptul că ideile sale nu erau considerate amenințătoare de către regimul comunist În curs de consolidare, ci privite mai degrabă ca o completare a lucrărilor academice publicate În primii ani ai tranziției (voluminoasa operă Tratat de medicină socială a trecut prin trei imprimări succesive În anul 1947) nu face
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
români. Eugeniștii nu puteau controla direct comportamentul unor astfel de indivizi care, spre deosebire de angajații statului, aveau propriile lor surse de venit. În consecință, adepții eugeniei Își exprimau scepticismul față de clasele de mijloc și, cel mai adesea, subliniau aspectele disgenice, potențial amenințătoare ale comportamentului reprezentanților acestor clase, mai degrabă decât să Încerce să Îi atragă ca aliați În susținerea ideilor eugeniste. Atunci când discipolii lui Moldovan au Încercat totuși să mobilizeze antreprenori și liber-profesioniști români, atenția lor s-a Îndreptat către conaționalii lor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
erau atribuții ale poliției, ci ale personalului medical, care era responsabil pentru administrarea tratamentului obligatoriu, În mod gratuit pentru cei ce nu și-l puteau permite. Moldovan și alți medici implicați În elaborarea prevederilor legislative sperau ca, prin eliminarea prezenței amenințătoare a poliției, să stimuleze o atitudine de cooperare din partea populației. În conformitate cu noua lege, responsabilitatea pentru menținerea stării de sănătate a populației le revenea atât pacienților, cât și medicilor, un punct care semnala o transformare importantă În Însăși conceptualizarea sănătății publice
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
în care Diogene din Oenanda îi îndeamnă pe sculptori să-i reprezinte pe zei surâzători, veseli, astfel încât oamenii să poată viza imitarea acestei bucurii în loc să se lase stăpâniți de frică în fața unor zei pe care artistul i-ar reprezenta cruzi, amenințători, vindicativi sau războinici. De la kouros-ul grecesc la teracotele etrusce, trecând prin straniul surâs al lui Buddha - contemporan cu Pitagora... -, surâsul - această blândă modalitate a râsului materialist - îndeamnă la gândirea epicurismului ca o gândire aproape orientală... -4- Grădina universală. Critica
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
-și maximizeze șansele de a face față cu succes unei eventuale amenințări. Statele își vor pregăti instrumentul militar pentru protejarea propriilor interese. Pregătirile pentru apărare - cum ar fi, de exemplu, înarmarea sau retehnologizarea arsenalului - vor fi însă privite drept potențial amenințătoare de către alte state care, la rândul lor, vor trebui să-și ia propriile măsuri. Înarmarea unui stat antrenează astfel înarmarea celorlalte. Statul care, inițial, căuta să-și îmbunătățească securitatea va trebui să observe eforturile celorlalte state și să ia măsuri
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în sistem (Herz, 1950). Dilema securității se bazează pe neîncrederea și frica resimțite de state unul față de altul. Într-un mediu competitiv și anarhic, statele nu se pot baza pe bunele intenții ale celorlalți. Creșterea puterii unui alt actor este amenințătoare în sine, astfel încât nu se poate asista pasiv la dezvoltarea sa. Printr-o logică a acțiunii și reacțiunii, se declanșează un proces de escaladare a insecurității pentru toți participanții la (sub)sistemul internațional. În gândirea realistă, cea mai potrivită metodă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a acesteia dă naștere dilemei securității. La nivel internațional, suspiciunea față de intențiile celorlalți face ca modul cel mai potrivit de menținere a securității să fie o permanentă contracare a acelor actori care pot deveni prea puternici și, în consecință, potențial amenințători. Balanța de putere este o instituție prin care mai multe state pot bloca ascensiunea unui stat revizionist sau a unei Mari Puteri cu tendințe hegemonice. Ea presupune identificarea acelui stat care poate deveni amenințător pentru securitatea internațională și coalizarea celor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
prea puternici și, în consecință, potențial amenințători. Balanța de putere este o instituție prin care mai multe state pot bloca ascensiunea unui stat revizionist sau a unei Mari Puteri cu tendințe hegemonice. Ea presupune identificarea acelui stat care poate deveni amenințător pentru securitatea internațională și coalizarea celor care încearcă să-l îngrădească. Prin contrast, liberalii cred în posibilitatea cooperării între state. Ei recunosc importanța factorului militar în relațiile internaționale, dar afirmă că nu numai structura sistemului internațional contează, ci și ideile
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
fiecare grup de lucru puteți identifica indivizi care nu se conformează normelor, refuzând în mod sistematic să adere la standardele de gândire și lucru impuse. Devianța în grupul de lucru descrie comportamentele pe care membrii grupului le consideră atât de amenințătoare, jenante sau deranjante, încât introduc sancțiuni speciale pe care le administrează persoanelor ce le-au manifestat. Comportamentul devianților perturbă funcționarea grupului. Acestei situații inconfortabile, membri grupului îi răspund prin presiuni spre conformare la normă asupra deviantului, recurgând la excludere ca
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ascuns, cu atât se află mai repede”; „De ce te temi nu scapi”.) „Profeția este, de multe ori, cauza principală a evenimentelor prezise.” (Th. Hobbes) Dacă pică drobul de sare? (Firile panicarde pun Întotdeauna prezentul sub „sabia unui Damocles” nu numai amenințător, dar și catastrofal prin cruzimea lui, astfel că anticipările lor pesimiste le paralizează orice inițiativă.) Teama ascunde adevărul. (În schimb, o conștiință nepătată, care nu are nimic de ascuns, are Întregul curaj al descoperirii adevărului.) „Cine se dă Învins fricii
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
oponenta ei; sau, cum spune Constantin Noica: „Adevărurile noastre cerșesc contra-adevăruri”. Μ Comportamentul timizilor ne atrage atenția asupra sensurilor extrem de variate ale „limbajului tăcerii”, la care aceștia recurg atât de frecvent (de exemplu, tăcerea cuminte, supusă, ascultătoare; tăcerea Încruntată, tensionată, amenințătoare; tăcerea inhibată; tăcerea complicitară; tăcerea ironică, dezaprobatoare, disprețuitoare; tăcerea meditativă, filosofică; tăcerea derutantă, voit ambiguă etc.). Μ Ideea care contrazice o altă idee, devenită consacrată, chiar dacă pe moment nu o poate infirma, va impune totuși respect, deoarece exprimă curajul unui
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
câtuși de puțin biblic, pozând într-o victimă sărmană și nevinovată. Este același ton cu care au fost scrise, de exemplu, lamentațiile împotriva imoralității, ce au invadat literatura și cinematografia. Dar în acel caz, tonul plângăcios și conservator ascunde voința amenințătoare a puterii: în timp ce ziaristul, făcând pe mielușelul, se lamentează în italiana sa corect scandată, în spatele său, puterea lucrează ca să-i suprime, să-i șteargă, să-i distrugă pe infamii care au produs suferința în cauză. Magistrații și polițiștii sunt în
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Primul este ura față de cultură, ce îndeamnă la denunțarea „trădării clericilor”: ceea ce face veșnic din reprezentanții „așa-zișilor intelectuali” niște „acuzați” expuși linșajului. Ei sunt de vină pentru condițiile economice înspăimântătoare prin care trece Italia, ei sunt de vină pentru amenințătoarea recesiune într-o lume săracă în care valorile ce compensau sărăcia s-au prăbușit, ei sunt de vină pentru degradarea urbană și peisagistă, ei sunt de vină pentru „dezvoltarea” eșuată transformată într-un dezastru ecologic, ei sunt de vină pentru
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Tribuna”, „Versuri și proză”, „Vieața nouă” ș.a. A fost redactor fondator al revistei „Adam” (1929-1940), publicație de orientare antifascistă și antihitleristă, unde polemizează cu Nae Ionescu și A. C. Cuza. Nu s-a sfiit să atace, în pamflete, extrema dreaptă, devenită amenințătoare în România și în Europa. A mai fost redactor al lunarului „Palestina” (1939-1941) și a înființat colecțiile „Biblioteca socială” și „Biblioteca umorului universal”. În 1953 primește Premiul de Stat pentru romanul Domnul general guvernează. Editorial, L. debutează cu pamfletul-fabulă Coada
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
numai suprafața. Mă gândesc aici la hărțile care creează un efect de surpriză, de exemplu prin reprezentarea suprafeței unei țări proporțional cu numărul de locuitori și nu cu Întinderea geografică, hărți În care China și India ar părea mari și amenințătoare față de Rusia, Brazilia și Statele Unite, și din care Libia, Australia și Groenlanda ar dispărea practic. Aceste tipuri de hărți cutumiare (foarte multe) ar contura peisajul folosind ca unități de măsură munca, producția, tipul de sol, accesibilitatea și capacitatea de a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
nu excesul de mândrie ne interesează aici, ci acel gen de autoritate implacabilă pe care Le Corbusier se simte Îndreptățit să și-o aroge În numele adevărurilor științifice universale. Credința sa extrem-modernistă nu este exprimată nicăieri atât de ferm - sau de amenințător - ca În următorul fragment: „Despotul nu este un om. Este Planul. Este planul corect, realist și exact, cel care va da soluția o dată ce problema a fost expusă clar, În Întregime și În indispensabila sa armonie. Acest plan a fost elaborat
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
lungi, deoarece reunesc mai multe activități. Parcările pentru camioane sau stațiile de benzină mari, care Întrerup continuitatea spațiilor de interes pentru pietoni, trebuie evitate, la fel cum trebuie menținute la un nivel minim șoselele enorme și spațiile deschise foarte Întinse, amenințătoare, care acționează asemenea unor bariere vizuale și fizice. O logică există, Însă nu este a priori vizuală și nici una pur utilitaristă Îngustă. Este vorba mai degrabă de un standard de evaluare, definit În funcție de măsura În care un anumit aranjament satisface
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Încercările eșuate”. Decretele și teroarea lui Lenin, precum și ceea ce Rosa Luxemburg numea „forța dictatorială a supraveghetorului fabricii”, privau revoluția de această forță creativă și de experiența populară. Dacă clasa muncitoare În ansamblul ei nu participă la procesul politic, adaugă ea amenințător, „socialismul va fi decretat din spatele unor birouri oficiale de către o duzină de intelectuali”. Predicțiile acestea, făcute la atât de puțin timp de la revoluție pe baza analizei ordinii politice autoritare și Închise pe care o clădea Lenin, erau Înfricoșătoare, dar precise
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
anterioară: „E o viclenie. Mai Întâi le dați pământul, apoi le luați grânele, până la ultima boabă. Nu poți să le iei așa pământul! Mujicului nu-i rămâne nimic altceva din pământul său decât orizontul. Pe cine păcăliți?”. Cel puțin la fel de amenințătoare era și pierderea infimei autonomii sociale și economice pe care o dobândise țărănimea după revoluție. Chiar și țăranii săraci se temeau de colectivizare, deoarece „ar Însemna să renunți la pământul și la uneltele tale și să lucrezi cu alte familii
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
contorsionată de intensitatea sentimentelor. În cartierele înecate în fumul uzinelor, cu străzi obosite, în care viața e potențată de zgomotul metalic, ritmic al muncii, se deslușesc semnele răzvrătirii și ale distrugerii. Imagini ale existenței tragice a gloatei, devenită tot mai amenințătoare, se constituie în tablouri sumbre, de o „normalitate” teribilă, în care vizualul e reliefat puternic de fundalul macabru al corului morților, de crude secvențe apocaliptice. Eul poetic se autopercepe, în aceeași viziune realist-fantastică, hipertrofiat: el este tot și în toate
ILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287512_a_288841]
-
zorii zilei, „într-o grădină de zarzavat, la DolmaBahce“. Zvonurile ocupă un loc fantastic în aceste rapoarte, dintre care unul culege chiar „vorbele a doi muți despre Grigore-Vodă“19. Durata vizitelor este comentată, fiindcă orice amănunt poate fi un indiciu amenințător. Mavrocordat trebuie să fie deci informat despre petrecerile lui Ghica la o vie lângă Constantinopol, „cu taraf de lăutari“, sau la Terapia, unde „a dansat iarăși ca de obicei cu fete“; despre unul din aceste chefuri „s-a șușotit foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]