1,430 matches
-
adăpost și siguranță. Fauna Moldovei cuprinde circa 17 mii specii de animale dintre care 16,5 mii sunt nevertebrate și 460 vertebrate. Fauna vertebratelor include 70 specii de mamifere, 281 specii de păsări, 14 specii de reptile, 14 specii de amfibieni și 82 specii de pești. În a doua ediție a Cărții Roșii sunt înscrise 16 specii de mamifere, 39 de specii de păsări, mai vulnerabile și periclitate cele răpitoare , 8 reptile, 1 amfibian, 12 pești, 1 chișcar, 37 insecte, 1
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
14 specii de reptile, 14 specii de amfibieni și 82 specii de pești. În a doua ediție a Cărții Roșii sunt înscrise 16 specii de mamifere, 39 de specii de păsări, mai vulnerabile și periclitate cele răpitoare , 8 reptile, 1 amfibian, 12 pești, 1 chișcar, 37 insecte, 1 crustaceu și 3 moluște. În pădurile Moldovei se pot distinge unele specii de animale ca: "căprioara, mistrețul, vulpea, bursucul, veveriță, jderul" sau pisica sălbatică și specii de păsări ca "coțofana, pupăza, privighetoarea, mierla
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
-35,2 grade a fost înregistrată la Întorsura Buzăului în anul 1947. Flora cuprinde o mare varietate de: Fauna este foarte variată, grație mulțimii biotopurilor întâlnite din valea Oltului până pe vârful muntelui, alcătuită din specii de mamifere, păsări, reptile și amfibieni. Județul Covasna are o populație de 222.449 locuitori, din care peste 59% trăiesc în mediul rural. În județul Covasna, există 164.158 etnici maghiari, adică 73,79% din totalul populației. Populația Județului Covasna: Teritoriul județului Covasna a fost locuit
Județul Covasna () [Corola-website/Science/296655_a_297984]
-
Rupicapra rupicapra). În pădurile de molid viețuiesc: cocoșul de munte (Tetrao urogallus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius) - "cea mai mare ciocănitoare din România", aușelul (Regulus regulus) - "cea mai mică pasăre din România". În locurile umede de păduri trăiește o specie de amfibieni - tritonul carpatic (Lissotriton montadoni), endemism al Carpaților Orientali. Bogăția floristică a Masivului Ceahlău, vulnerabilitatea ecosistemului montan și frumusețea peisajelor au determinat declararea în acest spațiu muntos a "Parcului Național Ceahlău", cu o suprafață de 7742 ha. În cadrul acestuia sunt incluse
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]
-
între 15% și 30%. Către sfârșitul perioadei carbonifere (în urmă cu aproximativ 300 de milioane de ani) nivelele atmosferice de , după volum, au ajuns la un maxim de 35%, care ar fi putut contribui la marea cantitate de insecte și amfibieni la acel timp. Activitățile umane, incluzând arderea a 7 miliarde de tone de combustibil fosil anual au avut un efect foarte mic asupra cantității de oxigen liber în atmosferă. În ritmul curent al fotosintezei, ar fi nevoie de 2000 de
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
viețuiesc 1.600 de specii de păsări (15% din speciile de păsări cunoscute în lume), în zona continentală, și alte 38 în Galapagos. Tot aici trăiesc 16.000 de specii de plante, 106 specii de reptile, 138 de specii de amfibieni, și 6.000 de specii de fluturi. Insulele Galapagos sunt cunoscute ca o regiune cu faună distinctă, fiind locul de naștere al teoriei evoluției darwiniste. Arhipelagul este inclus în lista patrimoniului mondial UNESCO. În ciuda faptului că se afla pe lista
Ecuador () [Corola-website/Science/298095_a_299424]
-
biodiversitate. Una dintre cele doar 17 țări megadiverse din lume, ea este casa a 8.6% din totalul speciilor de mamifere, 13.7% din toate speciile de păsări, 7.9% din toate speciile de reptile, 6% din toate speciile de amfibieni, 12.2% dintre toate speciile de pești, și 6% toate speciile de plante cu flori din lume. Gradul de endemism este ridicat în rândul plantelor, 33%, și între ecoregiunile cum ar fi pădurile shola. Habitatul lor se întinde de la pădurile
India () [Corola-website/Science/298108_a_299437]
-
ani au produs o extincție în masă. Mamiferele au pătruns atunci în India din Asia prin două trecători zoogeografice de cele două părți ale Munților Himalaya, aflați în plină înălțare. Astfel, deși 45,8% din reptile și 55,8% din amfibieni sunt specii endemice, același lucru este valabil doar pentru 12,6% din mamifere și 4,5% din păsări. Printre ele se numără maimuța-langur Nilgiri și broasca lui Beddome din Munți Ghats de Vest. India conține 172, sau 2,9%, dintre
India () [Corola-website/Science/298108_a_299437]
-
grupate în trei comitate, care nu au valoare administrativă: Flora statului Jamaica este reprezentată, în mare parte, de vegetația montană și de savană. 19% din întreaga suprafață a Jamaicăi este ocupată de pădurile tropicale, care cuprind sute de specii de amfibieni (prezenți pe tot teritoriul Jamaicăi), reptile, păsări, un număr redus de mamifere, plante ierboase, arbuști și arbori. Economia Jamaicăi este bazată pe exploatări miniere, agricultură și turism. PIB (2008): 14,4 miliarde $ (18% din agricultură, 17,7% din industrie, 64
Jamaica () [Corola-website/Science/298111_a_299440]
-
vremii, a fost domesticit și folosit ca animal de povară. O rasă autohtonă de bivol de apă este folosită ca animal de tracțiune. Speciile de reptile tipice sunt cobra, geko, katuali și crocodili siamezi. Există numeroase specii de păsări, pești, amfibieni și insecte. Clima este tropical-musonică, cu trei sezoane principale. Sezonul ploios ține din mai până în octombrie și este caracterizat de precipitații ce variază între 1270 și 2290 mm. Sezonul rece și uscat ține din noiembrie până în februarie, iar cel cald
Laos () [Corola-website/Science/298115_a_299444]
-
21 septembrie 2010. China este casa a cel puțin 551 de specii de mamifere (ocupând locul 3 în lume); 1221 de specii de păsări (locul opt pe Terra); 424 de specii de reptile (locul 7) și 333 de specii de amfibieni (locul 7 pe glob). China este țara din afara tropicelor cu cea mai mare biodiversitate. Fauna sălbatică a Chinei își împarte habitatul și suportă presiunea acută a celei mai mari populații de homo sapiens din lume. Cel puțin 840 de specii
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
câmpuri potârnichea, foarte rar, eretele alb. În cartierele de la periferie pot fi observate și unele specii de bufniță. Pe raza localității sunt de asemenea: porumbelul, vrabia, rândunica, graurul și alte păsări. În bazinele acvatice locuiesc: barza, pescăruș, rațele sălbatice. Dintre amfibieni în zona municipiului Bălți viețuiesc: broasca de iaz, brotăcel, broasca râioasă verde, tritonul comun etc. Reptilele sunt reprezentate de șopârla verde, unele specii de năpârcă. În apele Răutului s-au identificat speciile de pești: fufa, porcușorul și carasul argintiu. În
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
naturale trăiesc în stâncării (Phoenichurus ochruros Apus apus), iar în oraș ocupă nișele din clădiri. Un număr redus de specii (Phylloscopus collibita, Luscinia luscinia) preferă să-și camufleze cuiburile pe sol în învelișul ierbos de la bază arbuștilor. Componentă reptilelor și amfibienilor nu este prea bogată. Cel mai des sunt întâlnite șopârlele, șerpii, broaștele, broaștele de rău, broaștele țestoase, broaștele râioase. În lacul "Valea Morilor" (fostul lac "al Comsomolului") și în cel de la Ghidighici au fost numărate cca 20 specii de pești
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
des sunt întâlnite șopârlele, șerpii, broaștele, broaștele de rău, broaștele țestoase, broaștele râioase. În lacul "Valea Morilor" (fostul lac "al Comsomolului") și în cel de la Ghidighici au fost numărate cca 20 specii de pești. Unele lacuri sunt populate speciile de amfibieni: broasca-mare de lac ("Rană ridibund"a) și broască mică de lac ("Rană lessonae"). În rezervoarele de apă din oraș viețuiesc: babușca, plătica, soreanul, carasul, răspărul, bibanul, crapul, roșioara ș.a. Se întâlnesc diferiți fluturi și gândaci, inclusiv vătămători ai faunei (păduchi
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
Opilionii sunt, în majoritate, arahnide nocturne și colorate în nuanțe de maro, deși există un număr de specii diurne, care au modele în galben, verde, negru, roșu etc. <br> Pentru a se apăra de prădători, cum ar fi păsările, mamiferele, amfibienii și păianjenii, corpul unor specii este acoperit de particule fine de sol, frunze uscate având rol de camuflaj, alții se prefac morți. Multe specii pot despica un picior, fenomen descris anterior. Substanțele elaborate de glande odorifere au un miros cu
Opiliones () [Corola-website/Science/318096_a_319425]
-
pentru a se orienta. În cea mai mare parte, dieta lor constă din insecte și miriapode, dar uneori prind și viermi sau melci. Speciile mai mari, ca cele din genul "Mastigoproctus" sunt capabile să vâneze unele vertebrate mici, de exemplu amfibieni. Ei apucă parada cu pedipalpii și chelicerele, apoi o sfâșie și o fărâmițează ducând cîte o particulă la gură. Dar, telifonidele nu înghit hrană solidă, ci o lichifiază preventin cu sucuri digestive. în regiunile unde locuisc au o importanță în
Thelyphonida () [Corola-website/Science/318234_a_319563]
-
este foarte bogată în substanțe nutritive și este imobila. Acești gameți femini sau ovule se formează în ovare iar procesul de formare se numește ovogeneza. În natură există ovule foarte diferite că forma, dimensiuni sau culoare. Cele ale peștilor și amfibienilor sunt gelatinoase și lipsite de coaja dura protectoare. Cele ale reptilelor și cele ale păsărilor au respectiv coaja membranoasa sau calcaroasa și sunt mai bine protejate de factorii mediului. Pentru o protecție mai bună ovulele mamiferilor nu sunt depuse în
Reproducere sexuată () [Corola-website/Science/318330_a_319659]
-
de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip "Magnopotamion" sau "Hydrocharition" și Turbării cu vegetație forestieră. Fauna sitului are în componență o gamă diversă de specii (mamifere, reptile, amfibieni, insecte), dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista IUCN. Mamifere cu specii de: lup cenușiu ("Canis
Mestecănișul de la Reci () [Corola-website/Science/319549_a_320878]
-
nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Putorius putorius"), șoarecele de pădure ("Apodemus sylvaticus"), șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), șobolanul de apă ("Arvicola terrestris"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), ariciul comun ("Erinaceus europaeus"), chițcanul de apă ("Neomys fodiens"), cârtiță ("Talpa europaea"); Reptile și amfibieni: șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), broasca țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broască-de-mlaștină ("Rana arvalis"), broasca mică de lac ("Rana lessonae"), broasca
Mestecănișul de la Reci () [Corola-website/Science/319549_a_320878]
-
21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), altele endemice sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: trei mamifere: lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx") și liliacul comun ("Myotis myotis"); doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creastă ("Triturus cristatus") și patru nevertebrate: racul-de-ponoare ("Austropotamobius torrentium"), croitorul alpin ("Rosalia alpina"), cosaș ("Isophya stysi") și un cărăbuș din specia "Carabus variolosus". Flora sitului este una diversă și are în componență arbori și
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), veveriță ("Sciurus caloninensis"); păsări: șorecar comun ("Buteo buteo"), corb ("Corvus corax"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), mierlă ("Turdus merula"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), pupăză ("Upupa epops"), măcăleandru ("Etithacus rublecula"); reptile, amfibieni și insecte. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii naturale protejate), astfel:
Dealul Cetății - Lempeș () [Corola-website/Science/319031_a_320360]
-
herbacee de pe malurile râurilor montane, Vegetație lemnoasă cu "Salix elaeagnos" de-a lungul râurilor montane și Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane. Fauna parcului este una diversă și reprezentată de mai multe specii de mamifere, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN, sau enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și
Parcul Natural Putna - Vrancea () [Corola-website/Science/319263_a_320592]
-
a speciilor de faună și floră sălbatică). Mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), căprioară ("Capreolus capreolus"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), vidră de râu ("Lutra lutra"), liliacul comun ("Myotis myotis"); Reptile și amfibieni: șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"); Pești din speciile: zglăvoacă ("Cottus gobio") și porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"); Nevertebrate: croitorul alpin ("Rosalia alpina"), cosașul transilvan ("Pholidoptera
Parcul Natural Putna - Vrancea () [Corola-website/Science/319263_a_320592]
-
imperial conține o toxină numită imperatoxin. Toxinele afectează diferit oamenii, unii nu simt nimic deosebit, pe când alții suportă dureri severe. Scorpionul imperial este consumat de un număr foarte mare de animale, inclusiv alți scorpioni, păianjeni, viespe parazite, păsări, reptile și amfibieni, mamifere (cum ar fi maimuțe, manguste și diferite rozătoare). Scorpionii imperiali nu manifestă canibalism, nu se mânânc unii pe alții. Scorpioni imperiali nu par să aibă un dans sau ritual de împerechere. Gestația durează 9-18 luni, în funcție de temperatură și disponibilitatea
Scorpion imperial () [Corola-website/Science/319349_a_320678]
-
zânelor ("Carlina acaulis"), didițelul ("Pulsatilla albă"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale" și "Crocus banaticus"), ghiocel ("Galanthus nivalis") sau pâștița ("Anemone nemorosa"). Fauna ariei naturale este una diversificata și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, reptile, si amfibieni (unele aflate pe lista roșie a IUCN). Mamifere: căprioara ("Capreolus capreolus"), urs brun ("Ursus arctos"), lup ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), vidra ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus vulgaris"), dihor ("Mustela putorius"), hermelina ("Mustelea
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]