1,300 matches
-
ta erai de vină, doamnă, de nu ai fi avut inima și nenorocita idee să primești la d-ta ca oaspe pe un inamic, nu ți se întâmpla.“]( Ibidem) lili fălcoianu Dar atitudinea cea mai tristă și neprevăzută o avu amica noastră Lili Fălcoianu, pe care o primisem la spitalul nostru când germanii luaseră pe cel de la Azilul Elena Doamna și o lăsaseră pe drumuri, cu un bolnav în brațe. Pe cât fusese de devotată la început, pe atât acum, închipuindu-și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la 1918.](Ibidem, p. 367.) Publicul bucureștean nu știa nimic de cele petrecute în familia regală la Iași și de fuga principelui la Odessa. Acesta, după ce pe tre cuse la Iași cu d-ra Lambrino nu numai în casele așa-zise amice, dar chiar în a părinților, care nu vedeau ce foc se aprindea, într-o uniformă austriacă, a fugit de la Iași, în automobil, cu d-ra Zizi, fratele acesteia și prietenul lui Simovici, dezertor sârb, supus austriac. Ajunși la Odessa, a fost
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
oraș, încât ne copleșea cu gentilețe, amabilități și mii de atențiuni delicate, d-na Câmpineanu și copiii ei cei mai mari ne întoarseră spatele, pretinzând că am influențat pe Ionel și din cauza noastră s-a nenorocit fiica celei mai bune amice a ei, Adela Moruzi. Mare ne fu mirarea, indignarea și părerea de rău. De la oricine, indiferent, ne-am fi putut aștepta la o astfel de judecată greșită, dar nu de la o amică așa de bună, cunoscând simțimintele și mai ales
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
noastră s-a nenorocit fiica celei mai bune amice a ei, Adela Moruzi. Mare ne fu mirarea, indignarea și părerea de rău. De la oricine, indiferent, ne-am fi putut aștepta la o astfel de judecată greșită, dar nu de la o amică așa de bună, cunoscând simțimintele și mai ales lealitatea noastră. A doua fu doamna Smaranda Moruzi, văduva lui Dimitrie. Cu dânsa nu eram atât de legați ca cu prima, dar [ne aflam] în re lațiuni foarte afectuoase, mai ales după
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ruină. D. Kiritzescu îmi spunea că devastarea era organizată cu unelte tehnice. Bande de legionari cu drapele mergeau în frunte cântând, urmați de pleava populației. Tot ce găseau prin case, prin prăvălii era ridicat și cărat la cuiburi și case amice. La Abator au omorât pe măcelarii ovrei ca pe boi și i-au atârnat în șir, în locul vitelor. În fine, nu ne-am putut închipui ca o astfel de nebunie sângeroasă să cuprindă pe români. Dar ceea ce este mai grav
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
având neapărată necesitate de o cură serioasă de câteva săptămâni" etc., etc. Eminescu se remite perfect și după acest acces, așa cum reiese dintr-o scrisoare trimisă de el către un binevoitor ieșean care îi trimisese o sumă de bani: "Iubite amice. Primește mulțumirile mele sin-cere pentru generozitatea cu care mi-ai venit în ajutor. Știu prea bine că adevărata generozitate e rară pentru a nu fi mișcat de bunătatea d-tale pentru mine" etc., etc. Conținutul și caracterul grafic al scrisorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
unei tradiții literare îndelungate care se întoarce până la greci și care a tratat Fortuna că pe o femeie fascinantă și seducătoare 125. Într-o notă scrisă pe marginea textului Ghiribizzi în 1506, Machiavelli sfătuia Tentare la Fortuna, che la è amica de' giovani... [Încearcă soarta-norocul, care e prietena tinerilor]. Comentând capitolul 25 din Îl Principe, Inglese îl citează pe Cicero pentru a demonstra că expresia fortes Fortuna adiuvat [(pe cel) puternic îl ajută soarta-norocul] era deja cunoscută încă din perioada oratorului
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
cetățean ambițios în Discorsi, iii. 28, p. 235. 70 Discorsi, i. 3-7, p. 81-88; Istorie, iii. I, p. 690-691. 71 Istorie, îi. I5, p. 668. Nu doar o armată populară, ci și "tutta la Toscana, parte come subietta, parte come amica" s-a supus Florenței. [ș.a.] 72 Discorsi, i. 4, p. 82. 73 A se compară, de exemplu, critică deliberărilor îndelungate în republică în Discorsi, îi. I. 5, pp. 164-166. 74 Vezi Rubinstein, "Florentina Libertas". 75 Discorsi, i. 4, pp. 83
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
zburdă împrejuru-i și-i fac capul călindar; Eu însă n-aud nimica din furtuna de afară. Din furtuna dinlăuntru, a mea-nchipuire zboară La ce-i scris în cartea veche: anu-ntăi de Convorbiri. Și ce văd pe fila scrisă?... O, amice,-o să te miri!... E un cântec nebunatic, îngânare de amor, Un vers rătăcit în lume, un suspin, un strop de dor Izvorât din a mea pană acum douăzeci de ani. Ce amară ironie, când văd perii mei balani! Douăzeci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
vine și în piept izvor de foc, Aveam inimă bogată, stam calare pe noroc. Mai mă-ncumătam pământul pe un umăr să-l râdic Și în dărnicia-mi, viața mi-aș fi dat-o pe nimic. Iată că-ntr-o zi, amice, într-o zi m-am deșteptat Că în inimă un vierme tainic mi s-a furișat, Și cu toată voinicia-mi, mă simții adânc rănit Perdui voia mea cea bună, obiceiul de dormit, Ș-atunci... te-ntâlnii pe tine, călător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pe trecutu-mi și mă duc în astă-sară Să sărbătoresc a noastr-a douăzeci aniversară! Am să gust cu-ai mei prieteni vinul cel uitat în hrubă. Vai de-acela ce cu mine va voi să stea la prubă!... Îți făgăduiesc, amice, c-am să fiu de-un chef nebun, Căci o dată zice omul tinereței rămas bun! Iară ție, o! amice, care atâția ani în șir Îmbolditu-ne-ai la lucru, adunând al nostru bir La comoara cea comună; luptător neobosit Ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mei prieteni vinul cel uitat în hrubă. Vai de-acela ce cu mine va voi să stea la prubă!... Îți făgăduiesc, amice, c-am să fiu de-un chef nebun, Căci o dată zice omul tinereței rămas bun! Iară ție, o! amice, care atâția ani în șir Îmbolditu-ne-ai la lucru, adunând al nostru bir La comoara cea comună; luptător neobosit Ce ținut-ai cu tărie steagul sus, neprihănit, Ș-ai pus pieptul în vremi grele, și-ai pus umerii la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pâini necesare unei misiuni mai îndelungate prin deltă, le-am spus brutarilor din Maliuc, că voi depune o reclamație contra lor. Au izbucnit în hohote sălbatice de râs, m-au arătat cu degetul unul altuia și mi-au spus așa: „amice, noi am fost aduși aici disciplinar. Fă-ne o reclamație că poate ne mută în București! Ha, ha, ha”. Un alt proscris era un mare savant, Zimiancovski, doctor în ihtiologie, care mi-a spus într-o criză de sinceritate: „Domnule
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Aeronautică" cu spade, clasa Crucea de Aur, pentru faptul că, "în cursul unei misiuni de informare, avionul său a fost avariat de tirul A.c.A al navelor inamice. Prin dibăcia sa a salvat avionul, aducându-l până într-o bază amică, unde cu mijloace rudimentare l-a reparat". Prin ianuarie-februarie 1942, Flotila de Hidroaviație de la Constanța este vizitată de un general german, care decorează cu Crucea de Fier clasa a II-a pe piloții care se distinseseră în lupte (probabil, pe
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
în camerele de cămin din Canada) nu ar fi reprezentat un formidabil exercițiu de supraviețuire pentru acești copii de țară, derutați, săraci și extrem de instabili psihic, în marea lor majoritate. Sunt invitat (și aproape obligat să particip) de către mondena mea amică Nadia la un fel de party privat, unde se regăsec tineri reprezentanți ai societății civile bucureștene, oengiști' și oengiste', firmaci și firmace, analiști și analiste. Ascult cu atenție discuția subțire, de "salon" a doi tineri străluciți intelectuali în formare; brusc
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
afla, printr-un lanț de prieteni, cozile importante de peste zi (unele se adevereau). Bunica bărbatului meu, posesoarea unui scaun pliant anume confecționat, se plasa de cu seară la cozile de carne din centru, în vreme ce soacra mea reușea să obțină de la amicele sale care lucrau la Avicola produse extrase ilicit (și tot mai periculos, spuneau ele) din fermă: ouă, ficat sau piept de pui. În scurta perioadă înainte să nasc (în care nu mă mai întorsesem la postul meu din Covasna), eram
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
sunteți credincios sau nu sunteți credincios? Unii privesc această chestiune ca și cum ai întreba: tu cu cine ții, cu Steaua sau cu Rapid? Dar pentru cei care nu-și dau seama, o astfel de întrebare trebuie și tradusă: cu alte cuvinte, amice te-ai mai deșteptat la minte, sau ai rămas tot prost ca o buturugă? Cum să mai poți gândi în ziua de azi, când știm cât de mare, imens, este Universul, la un ordin de mărime ce mintea omenească nu
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
culoarul de la etajul opt și bat la ușa biroului în care știu că-i găsesc pe inginerii Petre Graur, Gică Lupu, Dan Luchian și Tudor Brăduț. Intru. Înăuntru, toți patru, la cele patru birouri, stau aplecați asupra lucrărilor. Hei, salut, amice! îmi strigă inginerul Graur, dezbrăcat de haină, cu mînecile cămășii ridicate pînă la coate. Bună ziua, domnilor! îi salut, strîngîndu-le mîna pe rînd. Ce mai face domnul Vlădeanu? mă întreabă inginerul Luchian, închizînd dosarul din față. Am venit să vă văd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
inter venția lui Mabell aproape că m-a scos din minți de ciudă. Avea un singur scop: să le poată spune în dimineața asta prietenelor ei care au cotropit laboratorul culinar: „Am vorbit cu Parisul“. Ieri au venit cele două amice ale tale să petreacă ziua ta aniversară cu mine, iar eu am fost atât de lipsită de bună-cuviință, încât nu ascultam ce spuneau, fiindcă așteptam ora 9 ca să pot vorbi cu tine. Scumpa mea iubită, astăzi am musafiri ca să te
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
E o treabă care îți oferă multă satisfacție. Aproape la fel de multă ca aranjatul markerelor cu ceva vreme în urmă. — Și, e greu să trăiți împreună? zice Danny, venind la ușă și privindu-mă. — Nu. Mă uit la el mirată. De ce? — Amica mea Kirsty a încercat să stea cu prietenul ei. Dezastru. Toată ziua o țineau într-o ceartă. Ea zice că nu știe cum reușesc alții. Mut borcanul cu chimion lângă cel cu schinduf (ce-o mai fi și schinduful ăsta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
fața. Robyn, de unde Dumnezeu ai știut că am să fiu aici? Cred că stai bine de tot cu telepatia! — Cynthia mi-a spus că treci pe la ea. Suntem prietene vechi. Robyn se întoarce spre Suze. Iar ea trebuie să fie amica ta din Anglia, nu? A... da. Suze, Robyn, Robyn, Suze. — Suze? Domnișoara de onoare în persoană? Vai, Suze, ce plăcere să te cunosc! O să arăți minunat în... Se oprește ca lovită de trăznet, în clipa în care privirea îi cade
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
ajungem la fermă destul de târziu și plănuim să petrecem noaptea acolo. Ciudat, dăm peste o grămadă de oameni care ne spun că au venit acolo pentru o ceremonie importantă de inițiere care va avea loc mai târziu. Dăm de unchiul amicei mele, ne cere și el scuze pentru casa atât de plină, este din cauza ceremoniei care va avea loc nu peste multă vreme. Eu decid să o las pe amica mea în compania unchiului și cum vor fi cu toții ocupați cu
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
de inițiere care va avea loc mai târziu. Dăm de unchiul amicei mele, ne cere și el scuze pentru casa atât de plină, este din cauza ceremoniei care va avea loc nu peste multă vreme. Eu decid să o las pe amica mea în compania unchiului și cum vor fi cu toții ocupați cu ceremonia, mai bine plec la o plimbare prin jur, că tot nu am mai fost pe acolo de o bucată bună de vreme (Virginia este ghid turistic și este
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
ne sară-n cârcă! Nu râde și nu plânge niciodată! Nu doarme, nu se-nchide, nu clipește, dă zi și noapte necurmata roată, nu știi pe cine, unde, când, lovește! Alin Săvescu EPILOG II ȘAH ȘI MAT! Excelență, Domnule Ambasador, amice. Uite, ți-am adus terfeloagele! Pardon, "Documentele"! Ce documente, mon cher? Hârtii de ambalat! Nu, domnule, pentru mine sunt "documente istorice"! Dacă ar mai trăi Țepeș, cu ele la Divanul Domnesc, ar ridica pe mulți în furci. Bine, bine! Au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
cunoscute inițiativele. Tentativa, făcută de colaboratorii săi, pentru a jubila al 25-lea aniversar al fondării Operei, cu un număr unic, i-au provocat durere și nemulțumire. Iar atunci când a fost vorba de a se începe publicarea Buletinului lunar L'Amico dei Buoni Fanciulli - Organo per gli ex allievi e per gli amici della Casa a impus norme rigide. În prefața primului număr, ieșit marți 17 iunie 1930, scria: «... E pentru a vă păstra totdeauna uniți acestei Case, că vă prezint
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]