67,494 matches
-
eu numele, care de-asemenea l-a impresionat. Sau cel puțin a scos alt zgomot de recunoaștere cu aceeași jumătate de zâmbet, cu buzele strânse. Curios e că Lucídio nu-și arată niciodată dinții. Nu. A spus ,Știu"! Acum îmi amintesc. Când mi-am rostit numele întreg, Daniel și cel de familie, a spus ,Știu"! Ceea ce dovedea deja, te-i fi gândind, cititorule, că întâlnirea nu fusese întâmplătoare. Dar ar fi putut să mă recunoască și după vreo fotografie. Cu ani
Luis Fernando Verissimo - Clubul îngerilor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11440_a_12765]
-
să zburde pe la toate televiziunile, vînzînd peste tot aceleași idei, uneori cu aceleași cuvinte. Într-una dintre stenogramele de la PSD, apărute anul trecut în presă, lui Adrian Năstase i-a scăpat porumbelul: Ion Cristoiu dă sfaturi partidului. N-aș fi amintit asta, dar de cîtva timp liderii fostului partid de guvernămînt apar sistematic la OTV. Analistul Cristoiu, care nu se poate plînge că n-are unde se desfășura, prinde și el drag de OTV-ul lui Diaconescu. Și începe să-și
Ion Cristoiu în bejenie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11468_a_12793]
-
sărut care ușurează durerea și îl reconfortează pe copil are desigur, o putere de vindecare, cel puțin simbolică pentru cel care îl primește. Fără să mai vorbim de orbul din Betsaida vindecat de un sărut (Marcu, 8, 22-26), ne vom aminti de sărutul dat leprosului care este mai întîi un act de purificare. Cum leprosul este impur, sărutul de caritate îl purifică. Dar poate și să-l vindece, așa cum a făcut sfîntul Martin sărutîndu-l pe lepros pe gură. În acest sărut
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
la umanioare" (cf. Șerban Cioculescu) trece repede cu vederea peste acest ,amănunt", indus în eroare de convingerea că nu umorul a fost punctul forte al poetului. Demagog acest Macedonski, va încheia însă istoricul literar care printr-un reflex profesional îți amintește cât de intransigent era poetul nostru când venea vorba de rimă: scrupulos fără limite, el nu ezită să-și ironizeze maeștrii, între aceștia pe Heliade, pentru erori mult mai mici, ca să nu mai vorbim de necruțătorul tir critic abătut asupra
Nulla poena sine lege ? by I. Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/11453_a_12778]
-
tovărășească (,măi dragă"). ș....ț Ne scufundăm în omogenitatea lui ,tu", iar ,tu" evoluează semantic spre ,nimeni". Nu ne-ar strica un pic de ștaif. Nu ne-ar prinde rău o scurtă epidemie de politețe". Chiar dacă unii, mai cîrcotași, își amintesc că forma, vai, nu totdeauna creează fondul... Orișicît, despre asemenea articole (și încă, despre altele, ca micul bestiariu de uz intern cu care începe ,capitolul" Ce țară-i asta? sau daraverile din Români în Japonia, de găsit în ,secțiunea" înăuntrul
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]
-
afla - în vesela noastră hărmălaie (sub)culturală - ceva despre Ion Gheorghe. Un poet important, de care istoria liricii postbelice nu poate face abstracție, dar care a devenit aproape invizibil, o vagă siluetă de aer în peisajul actual. Rareori mai este amintit în câte o evocare nostalgică a anilor '60 sau menționat într-o înșiruire de nume, de obicei la sfârșit, ca o curiozitate literară; ori ,analizat", cu un surâs fin, pe făgașul excentricităților sale, de-a lungul drumului de pietre și
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
de o prea bună calitate încât ,supunerea" să se confunde cu servilismul. Dar o supunere pe undeva excesivă a existat, mai puțin poate față de natură, cât față de regia raportării la ea. De aici și echivocul despersonalizant al viziunii, de care aminteam la început, caracterul ,școlarizant" al experienței depășindu-l uneori pe cel emotiv. A fost această supunere la regia coordonatoare de viziune cu adevărat necesară? Exemplul lui Flondor ne spune mai degrabă că nu. Ne-o spune în parte și cel
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
mult mai aproape de fericire decît orice ambițios fecund în resurse și sigur pe mijloacele sale, trezindu-mă în fața unui ilustru raissoneur ce plătește zi de zi cu osteneala de a se susține, onoarea de a se fi ridicat. Mi-am amintit atunci momentul cînd, la o emisiune de-a lui Iosif Sava, erați revendicat de către disputatul amfitrion, drept un tutore al vieții artistice de pe un perimetru mușatin prea mult ocolit de raidurile întreprinse de la ,centru" și prea puțin băgat în seamă
Scrisoare deschisă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11484_a_12809]
-
chiar să se alăture unor acțiuni de protest cu miză care depășea culturalul? A fost unul din semnatarii scrisorii de susținere a lui Mircea Dinescu, disidentul arestat la domiciliu. Dar încă mai înainte a comis Doinaș acte de recalcitranță. Ne amintim că în 1978, la Colocviul Național de Poezie de la Iași, a rostit un discurs care a pus pe jar autoritățile, criticând inflația de lirică așa-zis patriotică și deprofesionalizarea poeților care făceau oficii de propagandă. Fără să le fi numit
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
program exigent de repunere în discuție a unor partituri, fie ele colbuite ori trufandale, fie de certă notorietate. Astfel, fiecare instrumentist (cu mici excepții, altminteri retușabile) își are porția lui de creație și de execuție, într-o simbioză ce ne amintește de familiile care, dacă toți componenții lor devin conștienți de rol și replică, sunt de-a dreptul încîntătoare. Astfel, viața în orchestră înseamnă variațiuni pe tema unei orchestre în viață. în sfîrșit, astfel, Orchestra de Cameră Radio se constituie ca
O carte, un concert, o orchestră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11503_a_12828]
-
nulitate de o hotărîre a guvernului. Altminteri, într-un sector cu o populație cît ale orașelor mari din restul țării, noul primar își dă cu stîngul în dreptul, enervîndu-i din ce în ce mai mult pe cei care l-au votat. Predecesorul lui și-a amintit de Bucureștiul dintre blocuri, cîrpind cîteva gropi, înainte de alegeri. Cu asta i-a otrăvit și mai tare împotriva sa pe alegători. Aviz amatorilor care își închipuie că au primit Bucureștiul în arendă, pe parcele.
Bucureștiul luat în arendă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11509_a_12834]
-
Sfânt. Aceasta e, în același timp, o trezire, fiindcă sufletul e așezat în fața unicei realități adevărate 2. „Rana sufletului”, a cărei imagine Sfântul Grigorie ne-o prezintă foarte des, este expresia iubirii ridicate pe culmea cea mai înaltă, din cele amintite până acum. Simțământul iubirii provoacă pe această treaptă o profundă bucurie tainică și un dor mistuitor după cele dumnezeiești, unite, în 1 Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, X, P. G. XLIV, col. 992D-993B. 2 Ibidem, XI, P. G.
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
li s-a adăugat după 1990, printre devotați, Petre Răileanu, cercetător competent al interferențelor dintre avangarda română și cea franceză. În România, B. Fundoianu/Fondane beneficiază, de asemenea, de comentatori și editori atașați memoriei scriitorului, de-ar fi să-i amintim numai pe Mircea Martin, Ion Pop și Geo Șerban. Nefericirea face însă să nu avem în română o ediție completă, sistematică și, dacă s-ar putea, critică a operei lui Fundoianu. Ne-au rămas netranspuse în românește multe din scrierile
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
substanța celor Cinci plecări din prezent este dată de o gîndire a cărei formă de expresie excelează prin felul lapidar și golit de emoție în care au fost scrise textele. Alexandru Dragomir este un gînditor a cărui răceală aproape caustică, amintind de luciditatea fără menajamente a cinicilor, concediază dramatismul din domeniul filozofiei. Dragomir, înainte de a scrie cuvinte, parcă punctează idei. Aproape îți vine să spui că, dacă ar fi avut la îndemînă, în afara cuvintelor, o altă cale de a-și scrie
Profesionistul Alexandru Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11498_a_12823]
-
sinteza evenimentelor ultimei luni, articole teoretice și eseuri filozofice, pagini pe teme culturale importante și polemici civilizate. Ea a reușit chiar să-și formeze un grup de colaboratori proprii și un profil grafic bine definit. Dintre soluțiile originale de paginare amintim genericul pus pe verticală, citatele importante scoase pe margine cu corp de literă mic (într-o lume în care totul e mega sau super sau hiper, până la anulare, micșorarea, minusculul e cel mai bun mod de a atrage atenția). Ceea ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11511_a_12836]
-
O a treia ,voce", aceea a misterului care stă să se spună. Despre el și despre ospitalitatea cu care trebuie primit, indiferent de unde vine, scrie André Scrima. Despre discipoli și despre fermecătorii ,străini" de la care ai de învățat. Sau de amintit. În concluzii revine, printre rînduri, nevoia de memento. Din axa pierdută care ducea în sus au rămas în lume niște cioburi pictate și cu ele s-a alcătuit un mozaic. Privindu-l fără părtinire, dar nu fără pasiuni, poți să
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
ele este una materială, de ordin mecanic, și ea se referă la o mult mai decisă evoluție spre obiect. Dacă tridimensionalul se rezuma, într-o perioadă ceva mai veche, la cîteva altare, un fel de prisme verticale cu o geometrie amintind de perspectiva inversă din pictura bizantină, care erau folosite, însă, în continuare, ca suport pentru compoziții bidimensionale, mai recent el capătă o cu totul altă pondere. Ba s-ar putea spune chiar că accentul se deplasează fără echivoc de pe bidimensional
Cine este Paula Ribariu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11527_a_12852]
-
pentru că mai întîi este o provocare de ordin moral și o interogație de natură simbolică. Altarele se metamorfozează din punct de vedere formal, își părăsesc rigorile geometrice abstracte și devin siluete umane, figuri hieratice, personaje împietrite într-o frontalitate ce amintește de reprezentările egiptene. Dar poate că această antropomorfizare în spațiu nu este atît o modificare a unor forme tridimensionale deja preexistente , cît o materializare a iluziei bidimensionale, o întrupare a semnului care altădată funcționa doar în convenția tabloului. Civilizația bizară
Cine este Paula Ribariu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11527_a_12852]
-
noastră, condusă de prea mulți oameni fără minte și populată de prea multă cruzime, poezia absolută a muzicii este un adevărat miracol. I-am telefonat ieri. Mi l-am imaginat acolo, singur, în seara rece. M-a întrebat dacă-mi aminteam de călătoria noastră la Roma, acum 39 de ani, de Paști, spre a-l întâlni pe Fellini. S-au înțeles imediat. Eu eram o umbră între ei. S-au plimbat noaptea pe străzi, râdeau. Gesticulau veseli, ca și cum ar fi vrut
Întâlnire de gradul trei by Mugur Popovici () [Corola-journal/Journalistic/11525_a_12850]
-
Don Ricardo Aldaya avea un craniu care, potrivit lui Julián, era nefiresc de dovlecit și de plin de hopuri-dîmburi. Pălărierul fu conștient de dificultăți de îndată ce dădu cu ochii de țeasta personajului și, în chiar acea noapte, cînd Julián zise că îi amintea de anumite porțiuni de pe masivul Montserrat, Fortuny nu avu încotro și căzu de acord. "Tată, cu tot respectul, știi că, atunci cînd e vorba de luat măsura, am o mînă mai bună decît a dumitale, care devii agitat. Lasă mă
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
rezolvări. Am fost într-o duminică dimineață la Teatrul Creangă. Așa mă duc de cele mai multe ori pentru că atunci nu sînt aduși copii cu grădinițele, cu educatoarele, cu autobuzele. Fapt minunat, altfel, pentru educația lor. Eu îmi exprim, însă, mereu reticențele, amintindu-mi de cultura în masă, la impuse, cu turma, din copilăria mea. Și astăzi le mulțumesc părinților că au inventat tot felul de trucuri ca să mă scutească de comentarii doldora de clișee. Am fost, așadar, la Teatrul Creangă nu doar
Rîzi tu, rîzi, Harap-Alb by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11545_a_12870]
-
ce este reacția personajelor din infratext, pune în evidență nivelul cultural al epocii, disproporția între straturile de cultură, între puținii care știu și înțeleg și mulțimea celor care nu știu, dar tratează totul cu agresivitatea ignorantului. Tot acest spectacol ne amintește spusa lui Machiavelli cum că există minți care înțeleg singure, minți care înțeleg cu ajutorul altora și minți care nu înțeleg deloc. Asta a voit să demonstreze și Budai-Deleanu. Un Erudițian sau Musofilos îi inițiază pe cei ce pot să înțeleagă
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
dar ei urmează un ritual al obedienței care legitimează actul de vandalism. Mihail Sadoveanu însuși, președintele de onoare al USR, cere scriitorilor să dea dovadă de ,sinceritate, credință și devotament în lupta la care sunt chemați să participe". El le amintește, cu un cinism involuntar, că sunt bine răsplătiți pentru aservirea lor: Scriitorul de astăzi are la îndemână Fondul Literar pentru ajutoare, împrumuturi și pensii; are case de creație și de odihnă. Scriitorilor de astăzi le sunt deschise în chip firesc
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
manualele. Dar și de inepția profesorilor de gimnaziu și de liceu care transformă textul literar într-un soi de cadavru din care sînt extirpate figurile de stil și ce a vrut să zică eul liric al autorului. Dacă elevul își amintește, la examen, fraza numărul 2 din cartea ajutătoare numărul 4, are toate șansele să primească nota maximă la acel punct. Dacă nefericitul aproximează fraza ori, păcat și mai mare, scrie sau spune ce crede el despre subiectul pe care trebuie
Mafiotismul mediocrităților by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11595_a_12920]
-
citit această perlă acum cîțiva ani și am încercat să aflu ce soartă a avut, la examen, autorul ei și cine a fost profesorul care a vîndut-o astfel presei. N-am reușit să aflu. O altă perlă de care îmi amintesc: (despre Răscoala lui Rebreanu ) , Autorul a scris un roman țărănist". Scrisă de un copil propoziția asta pare stupidă, dar altminteri, poate fi luată în serios dacă ne gîndim la relația apropiată dintre romancier și liderul țărănist Maniu. Nu vreau să
Mafiotismul mediocrităților by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11595_a_12920]