1,248 matches
-
mare procent), Tecuci (50,7%) și Galați (50,4%). Este interesant de remarcat faptul că orașe precum Bacău (locul cinci, cu un grad de alfabetizare de 48,5%) sau Vaslui (locul șase, cu 43%) aveau un număr mai scăzut de analfabeți decât orașul Iași (locul opt, cu 41,5%). Prezentăm, mai jos, un tabel cu gradul de instrucție al locuitorilor din orașele capitale de județ ale Moldovei (1899; în ordinea descrescătoare a procentelor știutorilor de carte): Pentru a identifica locul ocupat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mai scăzute de alfabetizare au fost înregistrate în Basarabia. Aici, totalul celor care aveau știința cărții reprezenta numai 38,2% dintre locuitorii cu vârsta mai mare de șapte ani - dublu față de procentele din 1897 (19,4%). Numărul mare al locuitorilor analfabeți din Basarabia provenea, în special, din rândul populației feminine din mediul rural, situația fiind similară și pentru județele din Câmpia Dunării. În 1930, orașele cu cei mai instruiți locuitori s-au dovedit a fi cele din provinciile unite cu vechiul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
-și proteja viața și sănătatea. Intervenția autorităților publice, precum și a altor organizații specializate cu care acestea colaborează în cadrul unei politici naționale de protecție a consumatorului, este cu atât mai utilă în situația grupurilor defavorizate, reprezentate de tineri, batrâni, bolnavi, handicapați, analfabeți, săraci etc. Intervenția autorităților publice trebuie să se facă simțită în respectarea regulilor de funcționare ale economiei de piață în sensul supravegherii și respectării acestora prin legislație și cu ajutorul unor structuri de supraveghere adecvate care să asigure: pentru consumatori, respectarea
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
în limba latină, la rugămintea abatelui Gaudențiu. Șederea la Constantinopol a coincis cu vremea în care a arhipăstorit Patriarhul Eufimie (490-496). În această etapă a vieții sale, Dionisie Exiguul avea deja reputația unui precoce și erudit teolog. Regele barbar și analfabet, Theodoric cel Mare apăsa Episcopia Romei, care trecea printr-o etapă de sărăcie amară și nenumărate umilințe îndurate cu smerenie creștină și cu speranță. Papa Gelasius I (492-496), episcopul Romei îl cheamă insistent pe Dionisie să vină în Italia. Renumele
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cu un trecut politic indezirabil sau cu o pregătire ideologică insuficientă (Ciuceanu, Lungu: 2003, 219-220). Fostul ilegalist Alexandru Sencovici se pronunța foarte clar și pragmatic în legătură cu acest aspect: Dacă el spune: iertați-mă că am făcut această porcărie, am fost analfabet din punct de vedere politic, și va fi controlat în continuu de voi, ca să fie un bun luptător... Nu poate fi ștampilată viața omului pentru totdeauna, pentru că a fost odată 2 luni în organizațiile acestea fasciste (Garda de Fier sau
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pseudointelectuale. Mentorul s? u, Eminescu, era con? tient de problema aceasta ? i pomenea mereu de �proletariatul condeiului�. E ciudat c? Iorga nu a lansat niciodat? o campanie serioas? de alfabetizare, dat fiind c? mai mult de 50% din populă? ie era analfabet?. Pe la sf�r? ițul toamnei lui 1922, amarul studen? ilor a dus la o grev? studen? easc? general? 109. Mi? carea această studen? easc? de dreapta a coincis cu excese antisemite similare ale studen? ilor din universit?? ile din Ungaria
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pragmatic al educației adulților, mai ales cu referire la formarea profesională; similar însă cu termenul german Erwachsenenbildung sau cu cel englez adult education, același termen, într-o țară fostă colonie, slab dezvoltată, poate însemna formarea deprinderilor de bază la adulții analfabeți). Pe parcurs, acestor termeni li s-au adăugat o serie de prefixe sau chiar sintagme mai mult sau mai puțin sinonime, dar care au căutat să puncteze mai clar segmentul social căruia i se adresau (de exemplu, educația de bază
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
s-au adăugat o serie de prefixe sau chiar sintagme mai mult sau mai puțin sinonime, dar care au căutat să puncteze mai clar segmentul social căruia i se adresau (de exemplu, educația de bază a adulților sau educația adulților analfabeți, educația adulților șomeri etc.) sau serviciul oferit, pentru a ameliora o anumită problemă socială. Pe măsură ce problemele sociale cărora era chemată să le ofere soluții ameliorative se internaționalizau (de exemplu, educația pentru pace, pentru toleranță etnică și religioasă, pentru grupuri marginalizate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
deteriorarea mediului natural și social: asistăm la deteriorarea procesului democratic și la declinul respectării drepturilor omului, la amplificarea focarelor de tensiune (războaie și globalizarea terorismului), dar și la diminuarea alarmantă a resurselor naturale și la amplificarea efectelor poluării; - creșterea numărului analfabeților, mai ales în țări din Asia și Africa, unde aproape 45% din populație sunt tineri, cu acces precar la educație; - investițiile în educație au scăzut peste tot în lume, chiar și în țările dezvoltate. Asistăm, în contrapondere, la controlul pieței
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ofertelor educaționale, mai ales pentru cei care nu pot plăti pentru servicii de calitate, aspecte valabile în special pentru învățământul terțiar; - grupurile sociale cu nevoi speciale au o participare la educație încă sub așteptări (de exemplu, populația romă, emigranții, refugiații, analfabeții etc.). La problemele enumerate și la multe altele cunoscute tuturor, cu care ne confruntăm constant, direct sau indirect, educația adulților și-a dovedit capacitatea de ameliorare, prin prisma provocărilor și a semnificațiilor ce îi sunt atribuite (așa cum le-am putut
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o politică educațională coerentă, care să stimuleze, să susțină și să faciliteze o învățare continuă. Pe de altă parte, alții spun că atitudinea față de educația adulților, care continuă să fie subfinanțată în majoritatea țărilor lumii, procentul destul de mare de adulți analfabeți funcțional, chiar și în țările dezvoltate, rigiditatea instituțiilor educaționale față de nevoile adulților (atât a universităților și colegiilor, cât și a celor care practică abordări pedagogice adecvate copiilor, nu adulților) sunt realități discordante cu ideea societății care învață. În plus, deși
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
analfabetism, iar formele sale sunt diverse: clasic, funcțional, computerialetc. De aceea, în descrierea pe care o vom realiza în continuare, vom opta pentru patru domenii de acțiune: educația profesională a adulților, educația pentru cetățenie democratică, educația de bază a adulților (analfabeți) și educația pentru/în timpul liber. Educația profesională a adulților (formarea profesională a adulților - FPA) este considerată cea mai importantă dimensiune a educației acestora, poate și prin faptul că, la vârsta adultă, componenta dominantă a statusului social este legată de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nivel socialdin perspectiva statutului profesional: între cei angajați pentru o perioadă nedeterminată, bine plătiți, și cei cu locuri de muncă fluctuante sau cu șanse mici de a accede la un loc de muncă, de obicei prost plătit (de exemplu, emigranții, analfabeții). Toate acestea necesită direcții de acțiune distincte în formarea profesională a adulților (Sava, 2005): - pregătirea profesională, cu scop de (re)calificare sau de specializare, mai ales pentru șomeri sau pentru cei în curs de disponibilizare. Asigurarea calificării la o vârstă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulților este mai ales o manifestare a funcției recuperatorii (compensatorii) a educației adulților, a rolului său de a doua șansă la educație pentru cei care au părăsit prematur școala sau nu au fost deloc cuprinși în programe educaționale, pentru cei analfabeți sau semianalfabeți; așadar, pentru cei care, datorită nivelului lor scăzut de calificare și pregătire sunt în mare risc de sărăcire și de marginalizare socială. Fenomenul analfabetismului este larg răspândit în țările slab dezvoltate, în care sistemul educațional este insuficient dezvoltat
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este larg răspândit în țările slab dezvoltate, în care sistemul educațional este insuficient dezvoltat pentru a cuprinde și a asigura accesul la educație al tuturor. În ciuda numeroaselor campanii de alfabetizare derulate de UNESCO în anii ’70, chiar dacă în procente numărul analfabeților a scăzut, în cifre absolute este în creștere, datorită exploziei demografice, mai ales în țările sărace. Distingem însă diferite grade și forme de analfabetism, chiar și în țările dezvoltate, dinamica socială și tehnologică fiind atât de accentuată, încât suntem în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sărace. Distingem însă diferite grade și forme de analfabetism, chiar și în țările dezvoltate, dinamica socială și tehnologică fiind atât de accentuată, încât suntem în pericolul decalificării, al (semi)analfabetismului funcțional, dacă nu continuăm să învățăm. A. Toffler afirma că „analfabet nu este cel care nu știe cum să scrie și să citească, ci acela care nu a învățat să învețe”. Din enumerarea competențelor considerate fundamentale în societatea bazată pe cunoaștere, am putut deduce că, astăzi, nu mai vorbim doar despre
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ca educația să devină un drept fundamental, o nevoie și o valoare de bază. Este paradoxal, totuși, că, deși oferta de educație este în creștere și tot mai diversă, educația rămâne inaccesibilă unui număr tot mai mare de oameni, numărul analfabeților fiind îngrijorător (Savicevic, 1999). Dacă până acum era strâns legată de ideea bunăstării sociale, fiind văzută mai mult prin prisma contribuției sale la dezvoltarea social-economică, prin instrumentalizarea forței de muncă, acum, mai ales prin perspectiva umanistă asupra educației, este considerată
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educația adulților. Este mai practică diferențierea în domenii de specialitate (de exemplu, educația profesională continuă, specifică diferitelor meserii, trainingurile pentru management, educația politică) sau grupuri-țintă (educația vârstnicilor) ori categorii de sarcini (de exemplu, educația de bază a adulților pentru cei analfabeți, semianalfabeți) (Siebert, 1997). Didactica unui domeniu de specialitate este mult mai complexă, deoarece presupune o abordare interdisciplinară, focalizată pe specificul și complexitatea locului de muncă în care se exercită respectiva meserie, pregătirea bazându-se foarte mult pe aspectele concrete, practice
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
au profesii deosebite sau care nu se mai cer pe piața forței de muncă, persoane aflate în șomaj de o perioadă lungă de timp, grupuri etnice minoritare, refugiați, șomeri peste 45 de ani, persoane cu handicap fizic și/sau mental, analfabeți funcțional etc. În întâmpinarea nevoilor acestora vin câteva instituții specifice care oferă servicii de consiliere a carierei, de informare și orientare: centrele de educație/consiliere a adulților, instituțiile de învățământ superior, centrele publice de formare și informare, centrele de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pragmatic al educației adulților, mai ales cu referire la formarea profesională; similar însă cu termenul german Erwachsenenbildung sau cu cel englez adult education, același termen, într-o țară fostă colonie, slab dezvoltată, poate însemna formarea deprinderilor de bază la adulții analfabeți). Pe parcurs, acestor termeni li s-au adăugat o serie de prefixe sau chiar sintagme mai mult sau mai puțin sinonime, dar care au căutat să puncteze mai clar segmentul social căruia i se adresau (de exemplu, educația de bază
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
s-au adăugat o serie de prefixe sau chiar sintagme mai mult sau mai puțin sinonime, dar care au căutat să puncteze mai clar segmentul social căruia i se adresau (de exemplu, educația de bază a adulților sau educația adulților analfabeți, educația adulților șomeri etc.) sau serviciul oferit, pentru a ameliora o anumită problemă socială. Pe măsură ce problemele sociale cărora era chemată să le ofere soluții ameliorative se internaționalizau (de exemplu, educația pentru pace, pentru toleranță etnică și religioasă, pentru grupuri marginalizate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
deteriorarea mediului natural și social: asistăm la deteriorarea procesului democratic și la declinul respectării drepturilor omului, la amplificarea focarelor de tensiune (războaie și globalizarea terorismului), dar și la diminuarea alarmantă a resurselor naturale și la amplificarea efectelor poluării; - creșterea numărului analfabeților, mai ales în țări din Asia și Africa, unde aproape 45% din populație sunt tineri, cu acces precar la educație; - investițiile în educație au scăzut peste tot în lume, chiar și în țările dezvoltate. Asistăm, în contrapondere, la controlul pieței
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ofertelor educaționale, mai ales pentru cei care nu pot plăti pentru servicii de calitate, aspecte valabile în special pentru învățământul terțiar; - grupurile sociale cu nevoi speciale au o participare la educație încă sub așteptări (de exemplu, populația romă, emigranții, refugiații, analfabeții etc.). La problemele enumerate și la multe altele cunoscute tuturor, cu care ne confruntăm constant, direct sau indirect, educația adulților și-a dovedit capacitatea de ameliorare, prin prisma provocărilor și a semnificațiilor ce îi sunt atribuite (așa cum le-am putut
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o politică educațională coerentă, care să stimuleze, să susțină și să faciliteze o învățare continuă. Pe de altă parte, alții spun că atitudinea față de educația adulților, care continuă să fie subfinanțată în majoritatea țărilor lumii, procentul destul de mare de adulți analfabeți funcțional, chiar și în țările dezvoltate, rigiditatea instituțiilor educaționale față de nevoile adulților (atât a universităților și colegiilor, cât și a celor care practică abordări pedagogice adecvate copiilor, nu adulților) sunt realități discordante cu ideea societății care învață. În plus, deși
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
analfabetism, iar formele sale sunt diverse: clasic, funcțional, computerialetc. De aceea, în descrierea pe care o vom realiza în continuare, vom opta pentru patru domenii de acțiune: educația profesională a adulților, educația pentru cetățenie democratică, educația de bază a adulților (analfabeți) și educația pentru/în timpul liber. Educația profesională a adulților (formarea profesională a adulților - FPA) este considerată cea mai importantă dimensiune a educației acestora, poate și prin faptul că, la vârsta adultă, componenta dominantă a statusului social este legată de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]