1,979 matches
-
nând, astfel, o confuzie conceptual]. Metodă confucianist] str]veche bazat] pe ritualuri reprezint] unicul ghid de conduit]. Maeștrii au descris-o atât de explicit și generații nenum]rate au urmat-o cu succes. Ca urmare, alterarea ei ar duce la anarhie și dezastru în aceast] lume care se afl] deja sub semnul pericolului. Istoria vine s] demonstreze c] doar acel tao tradițional poate face posibil] supraviețuirea ființei umane, tocmai deoarece coincide cu sentimentele naturale, firești, iar pe de alt] parte pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Acest raționament va conduce c]tre o versiune extrem] a teoriei drepturilor naturale care separ] posesia și justificarea drepturilor de orice alt bun uman mai cuprinz]tor. (Acest] poziție e cel mai bine reprezentat] de c]tre Robert Nozick în Anarhie, Stat și Utopie). Exist] ins] și o metod] alternativ] de armonizare a preferințelor aflate în conflict. Cel mai simplu ar fi s] aloc]m o greutate egal] preferințelor individuale și apoi s] alegem rezultatul care ofer] gradul cel mai înalt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morale nu se aplic] statelor din afirmația general] c] normele morale nu se aplic] deloc, nici m]car comportamentului indivizilor (vezi comentarii asupra acestei poziții în capitolul 35, „Realismul”, si capitolul 38, „Subiectivismul”). De asemenea, el ar putea susține c] anarhia care structureaz] relațiile internaționale este de natur] s] anuleze cerințele moralei care s-ar aplica în alte condiții. În al treilea rând, el ar putea susține c] statele sunt entit]ți speciale, astfel încât ele sunt mai mult decât o colectivitate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
deopotrivă pentru realizarea unei construcții sociale armonioase, care să încurajeze afirmarea personalității fiecărui individ. Noțiunea fundamentală este, în viziunea sa, sinteza, înțeleasă ca factor ordonator al vieții sociale. De aici, rezerva evidentă față de diversele tendințe ale culturii contemporane ce cultivau anarhia, înțeleasă ca principalul pericol la adresa sensurilor pozitive ale creației artistice. Nu era totuși un conservator, dar înnoirea însemna pentru el o reconstrucție raționalistă, a cărei valoare definitorie e libertatea. Raționamentul ce prezidează sistemul preconizat de V. explică și de ce, de
VIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290513_a_291842]
-
ce prezidează sistemul preconizat de V. explică și de ce, de pildă, a respins suprarealismul, a cărui poetică se întemeiază pe funcțiile subconștientului. În ansamblu, libertatea e privită ca o condiție existențială a culturii, opusă prin spiritul ei oricărei forme a anarhiei. Într-o epocă în care valorile umanismului erau amenințate de agresiunea totalitarismului, tânărul cărturar își afirma fără ezitare încrederea în destinul individualismului. În acest sens se poate aprecia frecventa referire la modelul propus de Paul Valéry, personalitatea pe care o
VIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290513_a_291842]
-
spiritul lui Karl Marx și Friedrich Engels, și cu scopul de a educa proletariatul, dar cu „o înrâurire salutară asupra întregii vieți intelectuale a țării”. De altfel, din Capitalul lui Marx se traduce capitolul Acumularea primitivă. Semnează articole C. Dobrogeanu-Gherea (Anarhia cugetărei, Deosebirile dintre socialism și anarhism), C. Racovski ( Chestiunea agrară și, sub pseudonimul Petre Mircescu, Reforma agrară, Pe două fronturi), Dumitru Drăghicescu (Asupra marxismului), I. Sion (Socialismul în România), N. D. Cocea. Preocupările redacției se grupează în jurul unor probleme de
VIITORUL SOCIAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290566_a_291895]
-
pe Carol să-i aducă la guvernare pe liberal radicali . Însuși Domnitorul a fost printre primii care și-a dat seama de rezultatul procesului. La o zi după revoluție, 9/21 august 1870, Carol Îi scria tatălui său că, „din cauza anarhiei ce domnește azi În toate mințile, acei care au luat parte directă la nesocotința din Ploești vor fi probabil achitați de jurați” . Jurații au deliberat două ore, după care primul jurat Nicu Rusu „a declarat că, Înaintea lui Dumnezeu și
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
Ani, Războiul de Succesiune din Mantua. Din acest motiv era nevoie de un centru de greutate și de un arbitru în arena politică religioasă, care să prevină colapsul politic și socio-economic la care se expunea tot mult Europa Occidentală prin anarhia care domnea. Conducătorul care avea să reinstaureze stabilitatea internă și să impună o atitudine agresivă, expansionistă, în politica externă a regatului său a devenit activ pe scena politică în prima jumătate a secolului al XVII-lea. La începutul secolului al
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
ci literalmente sute de concepții despre literatură, independente, diferite și care se exclud reciproc, care, într-un fel, sunt toate "corecte". Idealul poeziei este" sfărâmat în atâtea țăndări, încât nu rămâne nimic din el : rezultatul nu poate fi decât o anarhie generală sau, mai degrabă, o nivelare a tuturor valorilor. Istoria literaturii este redusă la o serie de fragmente fără legătură și, prin urmare, în ultimă instanță, incomprehensibile. 71 O părere mai moderată este aceea că există idealuri poetice opuse care
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
și imutabilității pe care un clasicism mai vechi îl considera ideal. Aut absolutismul cât și relativismul constituie o eroare ; dar astăzi, cel puțin în Anglia și Statele Unite, pericolul cel mai grav constă într-un relativism care este echivalent cu o anarhie a valorilor, cu o abdicare a criticii de la menirea ei. 73 În practică, niciodată nu s-a scris vreo istorie literară oare să nu aibă la bază anumite principii de selecție și să nu încerce să facă unele caracterizări și
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
Acesta ne face să trăim împreună cu semenii noștri, adică în societate. Apare aici o tensiune între libertatea din starea de natură și traiul în societate. Asta pentru că exercitarea libertății absolute înseamnă negarea socialului. Asumarea libertății naturale de către indivizi conduce la anarhie, adică la disoluția socialului și astfel la amenințarea cu dispariția tuturor. Prin urmare, este nevoie ca libertatea din starea de natură să fie restrânsă astfel încât viața alături de ceilalți să fie posibilă. Libertatea fiecăruia trebuie să fie limitată, făcându-se astfel
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
expresie a lui T. Kelley, practică o “pedagogie de câmpie” fiind preocupat doar de șesurile intelectuale”. Numeroase studii sesizează o adevărată inapetență a majorității cadrelor didactice vis - avis de elevii lor creativi, considerați un izvor nesecat de năzbâtii, indisciplină și anarhie. Optica lor deformată contaminează și restul elevilor (chiar și pe cei creativi) care vor manifesta și ei o atitudine rezervată față de manifestările divergente ale colegilor. Profesorii în general (excepție fac profesorii creativi) agreează și promovează mai mult elevii foarte inteligenți
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
nu funcționează, în cel mai rău caz al său (în care toate statele membre, altele decât cele direct amenințate, își reneagă angajamentul de a rezista agresiunii), securitatea colectivă este oarecum echivalentă cu cea mai bună situație a balansării în condițiile anarhiei. Chiar dacă statele neamenințate optează să rămână în afara acțiunii colective, restul coaliției ar consta din aceleași state direct amenințate ca și alianța care s-ar forma prin balansare în anarhie. Deficiențele practice ale mecanismului propus de Națiunile Unite sunt recunoscute chiar
Securitatea colectivă. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1521]
-
oarecum echivalentă cu cea mai bună situație a balansării în condițiile anarhiei. Chiar dacă statele neamenințate optează să rămână în afara acțiunii colective, restul coaliției ar consta din aceleași state direct amenințate ca și alianța care s-ar forma prin balansare în anarhie. Deficiențele practice ale mecanismului propus de Națiunile Unite sunt recunoscute chiar de Carta Organizației. Capitolul VIII al acestui document afirmă dreptul statelor suverane de a participa la acorduri regionale de securitate altfel spus, la alianțe. Consiliul de Securitate, ca organism
Securitatea colectivă. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1521]
-
și relevă modul în care cei doi termeni se construiesc și se intercondiționează reciproc și, implicit, generează ierarhii de valoare, precum și impactul lor asupra Relațiilor Internaționale ca practică și domeniu de studiu. Feminismul constructivist reflectează asupra modului în care imaginea anarhiei internaționale este construită prin opoziție cu o presupusă ierarhie internă, prin care regulile sociale care guvernează viața internă sunt anulate pe plan internațional, prin care prezența și acțiunea internațională a statelor este gândită descriptiv, dar și normativ, ca o sferă
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
De aceea găsim în feminismul postmodern un alt tip de narare (metanararea), care încearcă să evite logocentrismul și care dorește să dea glas tăcerilor disciplinei, care caută comunități ale rezistenței, care reimaginează domeniul, care întoarce dihotomiile pe dos, prin relevarea anarhiei din viața internă a statelor și a unor tipare ordonate din viața internațională și, mai mult, prin anularea oricărei distincții, de altfel pur conceptuale, între ceea ce se întâmplă în interiorul statelor și ceea ce este în afara lor. Concluzii O abordare onestă, dar
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
ideea că puține lucruri pot fi mai diferite și mai lipsite de legătură cu lumea internațională decât existența incontestabilă a unor diferențe de gen. Dată fiind imaginea standard a relațiilor internaționale ca lume a puterii, a conflictului, a războiului și anarhiei, într-adevăr, ce poate fi mai departe, aparent, decât existența femeilor și universul asumatelor valori specific feminine ale emoționalului, esteticului, naturalului, grijii, slăbiciunii și dependenței, fără puncte de intersecție cu valorile lumii internaționale. Cu toate acestea, capitolul de față sintetizează
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
aceluiași sistem anarhic, s-a pus întrebarea: De ce unele state recurg la mijloace violente în reglementarea diferendelor, iar altele nu? Lipsa autorității centrale, de natură să impună ordinea în lume, este una dintre cele mai folosite explicații ale apariției războaielor. Anarhia sistemului internațional nu este suficientă pentru o perpetuă confruntare interstatală. După cum s-a arătat și în capitolul dedicat lărgirii conceptului de securitate, Barry Buzan afirmă că există o largă varietate de stări anarhice, care ocupă o axă având anarhia imatură
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
războaielor. Anarhia sistemului internațional nu este suficientă pentru o perpetuă confruntare interstatală. După cum s-a arătat și în capitolul dedicat lărgirii conceptului de securitate, Barry Buzan afirmă că există o largă varietate de stări anarhice, care ocupă o axă având anarhia imatură la un capăt și anarhia matură la celălalt. În anarhia imatură, nici un stat nu recunoaște decât propria sa legitimitate, relațiile dintre actori fiind o luptă continuă. O anarhie matură presupune ca statele să fie puternice (în sensul coeziunii sociopolitice
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
suficientă pentru o perpetuă confruntare interstatală. După cum s-a arătat și în capitolul dedicat lărgirii conceptului de securitate, Barry Buzan afirmă că există o largă varietate de stări anarhice, care ocupă o axă având anarhia imatură la un capăt și anarhia matură la celălalt. În anarhia imatură, nici un stat nu recunoaște decât propria sa legitimitate, relațiile dintre actori fiind o luptă continuă. O anarhie matură presupune ca statele să fie puternice (în sensul coeziunii sociopolitice interne), cu legitimități și identități bine
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
interstatală. După cum s-a arătat și în capitolul dedicat lărgirii conceptului de securitate, Barry Buzan afirmă că există o largă varietate de stări anarhice, care ocupă o axă având anarhia imatură la un capăt și anarhia matură la celălalt. În anarhia imatură, nici un stat nu recunoaște decât propria sa legitimitate, relațiile dintre actori fiind o luptă continuă. O anarhie matură presupune ca statele să fie puternice (în sensul coeziunii sociopolitice interne), cu legitimități și identități bine conturate. Aceste calități ale statelor
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
o largă varietate de stări anarhice, care ocupă o axă având anarhia imatură la un capăt și anarhia matură la celălalt. În anarhia imatură, nici un stat nu recunoaște decât propria sa legitimitate, relațiile dintre actori fiind o luptă continuă. O anarhie matură presupune ca statele să fie puternice (în sensul coeziunii sociopolitice interne), cu legitimități și identități bine conturate. Aceste calități ale statelor conferă stabilitate sistemului internațional, relațiile dintre acești actori fiind pașnice. Cercetarea sistemului internațional anarhic îl face pe Alexander
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
lipsa conflictelor între actori suverani, propunând urmărirea modului în care statele interpretează mediul extern. Afirmând că natura anarhică a sistemului internațional nu condamnă statele la violență, Wendt consideră că raporturile dintre state sunt date de modul în care acestea înțeleg anarhia, putându-se vorbi despre mai multe tipuri de culturi ale anarhiei. O cultură nonviolentă a anarhiei nu presupune însă interesele și identitățile comune definitorii pentru o comunitate de securitate în sensul discutat în acest capitol. În pofida diferențelor dintre aceste două
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
interpretează mediul extern. Afirmând că natura anarhică a sistemului internațional nu condamnă statele la violență, Wendt consideră că raporturile dintre state sunt date de modul în care acestea înțeleg anarhia, putându-se vorbi despre mai multe tipuri de culturi ale anarhiei. O cultură nonviolentă a anarhiei nu presupune însă interesele și identitățile comune definitorii pentru o comunitate de securitate în sensul discutat în acest capitol. În pofida diferențelor dintre aceste două puncte de vedere, ele se aseamănă prin faptul că explică lipsa
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
natura anarhică a sistemului internațional nu condamnă statele la violență, Wendt consideră că raporturile dintre state sunt date de modul în care acestea înțeleg anarhia, putându-se vorbi despre mai multe tipuri de culturi ale anarhiei. O cultură nonviolentă a anarhiei nu presupune însă interesele și identitățile comune definitorii pentru o comunitate de securitate în sensul discutat în acest capitol. În pofida diferențelor dintre aceste două puncte de vedere, ele se aseamănă prin faptul că explică lipsa războaielor dintre state la nivelul
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]