3,548 matches
-
identități sociale. Informația cu care este alimentat subiectul social nu este obiectivă, neutră, logică, tehnică, „rațională”, ci atinsă de zvonuri, credințe, ideologii, practici magice furnizate de contextul social (Guimelli, 1999). Selectarea stimulilor, obiectivelor, evenimentelor cu care vine în contact îl „ancorează ideologic”, iar gândirea sa este marcată de aceste influențe, adesea e insuficientă și irațională, uneori aberantă, distorsionantă, deviată de erori de apreciere. Este cunoașterea unui implicat, a unui participant la viața cotidiană, la evenimente și la osaturile cognitive oferite grupurilor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a dobândit, frecventând un anumit context social, ideologic și situațional. Implicarea ideologică, raporturile sociale influențează capacitatea individului de a judeca și evalua, marchează dezvoltarea sa cognitivă. Gândirea socială este deci impregnată de istoria morală, culturală, economică a grupului social, o ancorează, o particularizează. Homo sapiens este totodată și un „homo socius” (Berger și Luckman, 1999). „Impregnarea” acestuia se realizează prin experiențele sale în cadrul grupului social, prin comunicarea socială (transmisie orală, interacțiuni verbale sau mediatice) și prin limbajul natural, cotidian, expresie a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și simbolice, contextului ideologic dominant. Efectele acestor mecanisme de gândire și acțiune se convertesc în comportamentul diurn, în practicile sociale, în stilul cotidian al persoanei, în discurs. Cu alte cuvinte, mediul cultural-ideologic, stilul colectiv de gândire, precum și practicile cotidiene îl „ancorează” pe individ, îl „modelează” și apoi îl pun în acțiune. Într-un anumit sens, individul este prizonierul acestui câmp cultural-ideologic în care s-a format. Deși contextul s-a schimbat, actorii sociali utilizează, în noul context, aceleași strategii cognitive și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la Drept în București. Când a început războiul, a fost luat în armată și, cu grad de sublocotenent, a fost trimis pe front. În 1942 a căzut prizonier. Acolindat toate lagărele de prizonieri din Rusia. Fiind tânăr, rezistent și puternic ancorat în realitatea românească, a făcut parte din comitetul de conducere, prin toate lagărele pe unde a trecut, ultimul fiind Vorcuta, de unde a și fost repatriat în țară, la începutul anului 1948. Bun povestitor, mi-a relatat cu lux de mănunte
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
frumusețe (1979), Paradis de ocazie (Cuibul) (1979), Arta prezicerii pe termen scurt (Omul nu-i supus mașinii) (1980), Jolly Joker (1983), Un suflet romantic (1984), aceasta din urmă replică, întrucâtva, la Jocul de-a vacanța, piesa lui Mihail Sebastian. Foarte ancorat în actualitatea socială a momentului, dar nu întotdeauna deschis unor semnificații mai generale, carență la care se adaugă concesiile făcute opticii oficiale, teatrul său intră după 1989 într-un con de umbră. Perimate sunt mai cu seamă dramele (Nu ne
POPESCU-27. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288948_a_290277]
-
de „zeu tăcut, ca un delfin”. Alte versuri evocă Delfi, Cicladele, insula în care a poposit Ulise, întâmpinat de „fete în alb”, ce „spălau lâna albă în apă curată de munte”, muntele Himet, „formă pură”, „sfintele cărămizi” ale mănăstirii Dafni, „ancorată pe pământul lui Apollo”, teatrul din Epidaur, astăzi pustiu, dar odinioară „umplut de zei / Cu trup străveziu de vecie”. Piese memorabile sunt Țărm pierdut, Asfodela (care va da și titlul unei antologii, în 1943) și în special Olimpia, ca o
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
Fulger, Ovidiu Constant, Neculai Roșca și Mircea Streinul (Vraciul vorbă rea), Dan Petrașincu (Roma), Silviu Cernea, Adam Lăpușneanu ș.a. Rubricile de note și comentarii polemice intitulate „Încrustări pe răboj”, „Din condei”, „Prin vitrine”, „Frânturi” dau sare și piper paginilor și ancorează publicația în actualitate. Seria a doua impune altă echipă redacțională și o nouă structură a revistei. Aceasta beneficiază acum de o cronică literară ținută de Ioan Vasiliu, care scrie despre Huliganii lui Mircea Eliade, Fata din umbră de Radu Boureanu
RABOJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289076_a_290405]
-
spre a se documenta pentru romanul închinat lui Brâncuși, The Saint of Montparnasse, apărut postum (1965). Consacrarea internațională este asigurată de prezența sa în mai multe antologii și de traducerile scrierilor sale în numeroase limbi. Literatura lui N. este puternic ancorată în realitățile românești, acestea oferindu-i o sursă de inspirație permanentă. Cele mai bune proze ale sale își asigură tensiunea epică prin inspirația din arhaitatea rurală transilvăneană. Într-un anume fel, scriitorul reface drumul spre universalitate al lui Panait Istrati
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
Erics, M. Pall, Narcis, S. Mușat, Sapho, Senez, Sentino, Sergiu, Stef, Ștefan, P. Ștefan, Trubadur ș.a. În 1902 e ales secretar al Asociației Generale a Presei. Un timp a avut și o mică slujbă: bibliotecar la Ministerul Domeniilor. Personalitate donquijotescă, ancorată în vis și mitomanie, scandalizând prin discrepanța dintre inteligența de elită și sărăcia stridentă a omului, P. a fost una dintre figurile cele mai încărcate de neliniști ale boemei bucureștene. Bolnav de tuberculoză, se întoarce în satul natal; moare în
PETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
cercetat, prin amploarea problematicii dezbătute și prin demersul comparatist, cvasiabsent în studii similare. Vrăjitoria trebuie să stea în atenția cercetătorului, consideră O., fiindcă este un fenomen viu: „Magia contemporană cunoaște și astăzi, ca și odinioară, forme surprinzător de bine conservate, ancorate într-un sistem de credințe care găsește încă explicații pentru multe din neliniștile noastre”. O bibliografie întinsă este convocată în Școala de solomonie pentru a evoca formele magiei în istoria umanității, de la Biblie, cu influențele ei covârșitoare în condamnarea magiei
OLTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288528_a_289857]
-
în 1989. A semnat uneori și E. Buceșan. Debutează încă din studenție în revista „Steaua” (1957) cu o recenzie, iar în teatru, cu drama Aceste anotimpuri și cărări, a cărei premieră are loc la teatrul din Sibiu, în stagiunea 1976-1977. Ancorată în actualitate, piesa se bucură de o primire favorabilă, fiind preluată de Radiodifuziunea Română și montată în stagiunea următoare la Satu Mare. Prezent în mișcarea literară sibiană, O. colaborează cu studii de istorie și critică literară la „Forschungen zur Volks- und
ONU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288540_a_289869]
-
pe termen lung, ceea ce constituie un puternic motor de schimbare, permițând subiectului o bună conștientizare a consecințelor, deci a realității. Este necesar ca subiectul să prezinte el însuși argumentele în favoarea schimbării sale, ceea ce permite terapeutului să verifice dacă acesta este ancorat în realitate. Terapeutul încurajează stima de sine, astfel încât subiectul să creadă în posibilitatea schimbării, deci să-și dezvolte motivația. Pacientul trebuie să fie responsabil de alegerile sale și de punerea în practică a schimbării sale. Motivația nu este o certitudine
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
este că probele în sine nu pot demonstra ele însele falsitatea. Demonstrarea falsității depinde de judecata omului de știință. Rațiunea este aceea care crează o legătură între testarea științifică și ipoteză, iar nu faptele. Astfel,testarea poate să nu fie ancorată extern și obiectiv în modul strict cerut de criteriul empiric de stabilire a adevărului. Această argumentație a fost elaborată de către Thomas Kuhn.1 În concepția sa, știința nu evoluează prin respingerea formală a unor teorii acceptate anterior, ci prin abandonarea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
oferă. Doar în această situație este corect să se sublinieze situațiile individuale de interes special, pentru a se putea înțelege măsura în care acestea sunt în acord (sau nu) cu tiparul general. Orice selecție intenționată de observații trebuie să fie ancorată în cauzalitatea proprie proiectului de cercetare. Scopul trebuie să fie minimalizarea volumului de distorsiune generat de un eșantion care s-ar putea să fie diferit de populația eligibilă și cunoașterea distorsiunilor inevitabile care apar odată cu inferența din date. Un design
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
lumină/ și se clătinau între cer și pământ”; „Ciocneau la masa de piatră/ Noduroși uriași./ În bărbile lor/ stătea ghemuită fata laponă/ legănând urșii albi pe un picior/ încălzind boturi de ren cu o mână”. Izvorâtă din „ultima Thule” și ancorând într-o „reîntrupare a Walhallei”, această sagă a vitalității dezlănțuite („Când am pornit spre tine eram vis, / ochi de jivină, cearcăn de abis, / pământ și mare, piatră și scânteie, / cascadă de luceferi răzvrătiți”) cunoaște stadiul ultim în luminiscența eterată a
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
restructura strategiile guvernării În funcție de realitățile autohtone, cunoscute și Înțelese prin intermediul autohtonilor. În final, cartea propune o teorie explicativă a tranziției și face patru recomandări esențiale. Prima este ca mediul academic - adică intelectualii - să iasă din zona sterilă În care este ancorat și să dezvolte „o știință constructivă”, care să completeze și să nuanțeze - iar uneori chiar să critice - acea „cunoaștere constructivă”, elaborată la nivelul instituțiilor ce Întemeiază sau legitimează schimbările introduse de guvernări. Rămâne de văzut În ce măsură comunitatea științifică și academică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cu o analiză comparativă a situației țăranilor din Europa și America, evidențiindu-se elementele care diferențiază cele două societăți. Din perspectiva autorului, comunitățile țărănești americane sunt puternic specializate și mecanizate, deosebindu-se de cele de tip european, care sunt profund ancorate În tradiție. Problema centrală În jurul căreia se construiește firul epic al lucrării este cea a apariției țărănimii ca instituție socială În istoria Europei. În acest sens, autorul se referă la conturarea unei noi categorii sociale, distincte, cu nevoi socioeconomice și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
duce la suicid, vizează și responsabilitatea omului de știință, ale cărui descoperiri nu trebuie să ignore componenta morală, fără de care prețul plătit poate fi dezastruos (Cenușa, Reqviem pentru domnișoara Amélie). În teatrul lui O. parabola se nutrește din substanța etică, ancorând în tragic (Treizeci de arginți) sau în grotesc. În farsa Sentim..., pustiirea lăuntrică, mecanizarea gândirii, pervertirea ireversibilă a esenței sufletești sunt sugerate prin dialogul absurd, cu ilare dezarticulări de logică și cu un schimb de vorbe fără sens. O „versiune
OPREA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288553_a_289882]
-
fie prea vag. În primul caz, se referă la abordările diacronice, ceea ce este imposibil, în cel de-al doilea caz se referă la întemeierile sincronice. De exemplu, nu putem vorbi despre politici sociale la modul general ci trebuie să le ancoram într-o analiză istorică, periodica, socio-culturală, altfel, ar trebui ca referatul nostru să trateze subiectul respectiv de la începuturile umanității, sau cel puțin de la apariția termenului sau subiectului respectiv. Spațiul la care se raportează cercetarea este o cerință subtextuală. Datorită acestui
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
cercetările prin care incearca sa foloseasca nitroglicerina că exploziv. Cercetările sale vor avea însă urmări tragice, determinând, în 1864, moartea fratelui său Emil. Autoritățile se văd nevoite să-i interzică experimentele în interiorul orașului. Alfred Nobel se mută pe un vas ancorat în Lacul Mälaren. În curând avea să descopere că prin amestecarea nitroglicerinei cu cuarț se formează o pastă care putea fi modelata în diferite forme și dimensiuni. În 1867 își brevetează invenția sub denumirea de dinamita. Pentru a putea declanșa
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
încheierii războiului. Într-un final s-a hotărât că bomba atomică să fie lansată pe 6 august 1945. Printre cei care erau de acord cu folosirea armei atomice erau și Robert Oppenheimer și Enrico Fermi. La 26 iulie 1945 a ancorat în Insula Tiniar „crucișătorul” Indianopolis venit de la Sân Francisco. Pe 89 cheiul blocat de puternice forțe ale securității a fost descărcat un cilindru de plumb lung de 60 cm și lat de 45 cm. În noaptea de 28/29 iulie
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
oscilând între confesiune, dialog și epica de inspirație legendară. Tema iubirii „dincolo de fire” și inserțiile mitologice, deși absorbite de ingenioase colaje imagistice (în descendența lui D. Bolintineanu), sunt minate frecvent de expresia stângace, de versificația imperfectă și de fantezia prea ancorată în livresc (Nirvana, Legenda nufărului). „Poemul național” România (1940), închinat monarhului, nu aduce vreo noutate, fiind mai mult un exercițiu declamativ. Cele unsprezece părți ale poemului, urmărind succesiunea marilor momente ale istoriei, certifică aptitudinea de a exprima idei general-umane, în pofida
PAMFIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288640_a_289969]
-
Premisa abordării propuse este că analiza sociologică oferă actorilor sociali temeiuri cognitive pentru construcția reflexivă a modernității. Opțiunea pentru analiza sociologică nu exclude alte abordări (inter)disciplinare ale modernității. Așa cum se știe, acestea sunt pe cât de multiple, pe atât de ancorate în istorie. Inițiate de Iluminism printr-un gen de „cultură” sau „ideologie” a modernității, ele au fost consacrate în filosofia modernității (de la Kant și Hegel la Nietzsche sau de la Habermas la Vattimo) și în diversificatele științe socio-umane particulare, de la economie
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
eminamente referențiali și relaționali. Pe de o pate, ei indică un gen de apartenență la ceva și, odată cu aceasta, o diferență între acel ceva, plasat în timpul prezent al istoriei și într-un context social, cultural și comunitar delimitat, și altceva, ancorat într-un trecut ce ar trebui depășit. Pe de altă parte, exprimă o dorință de depășire și distanțare, un gen de mișcare și schimbare, transformare și orientare către un viitor ce-și cheamă configurarea. Axele lor constitutive sunt timpul și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a marca distincția noutății, a schimbării, a detașării de trecut prin invocarea unui criteriu oarecum vag, poate chiar obscur, dar asociat cu acele valori ce semnifică o notă de superioritate. A fi „modern” sau „a (te) moderniza” înseamnă a fi ancorat în prezent, a fi sau a deveni contemporan cu propriul timp; chiar mai mult, a te înscrie pe o traiectorie ce rezonează cu viitorul sau îndrăznește să aducă viitorul în prezent pentru a-l configura cât mai repede. Când căutăm
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]