2,199 matches
-
este preferabil ca orbul să fie redus la jumătate. În cazul planetelor rapide, se poate admite un orb de 1ș-2ș, dacă sunt directe - am semnalat deja că acest gen de tranzit este lipsit de interes. Cu privire la acest subiect, iată o anecdotă legată de un articol apărut Într-un ziar al cărui nume Îl voi trece sub tăcere. Era vorba despre căsătoria unei altețe - În almanahul Gotha internațional -, eveniment pe care astrologul de serviciu Îl justifica plin de entuziasm printr-un „tranzit
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
munca lui sfântă, din sudoarea țăranului obidit își îmbuibă toți pântecul cu osânză, toți trăind de pe spinarea lui încovoiată de mizerii și nevoi." Venind în sprijinul ridicării culturale a țăranilor, ziarul publică beletristică, mai ales de factură populară, snoave și anecdote, poezie populară, povești din viața satului (Sorcovadupă Delavrancea), republică povești și povestiri (O călătorie de la București la Iași înainte de 1848. de I. Ghica; „Prostia omenească” și „Moș Ion Roată și Unirea”, de Ion Creangă, „La hanul lui Mânjoală”, de I.L.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mai târziu, cetățean de onoare a Bârladului, care, în Paloda a impresionat bârlădenii prin poeziile sale de tinerețe - madrigaluri, epigrame, sonete, cronici și eseuri literare. „O foarte activă Poștă a redacției, rubrici de noutăți literare, de bibliografie și de varietăți (anecdote și schițe umoristice) și, m ai ales, un foileton zilnic, făceau din Paloda un ziar atractiv” - notează Remus Zăstroiu în Dicționarul Literaturii Române de l a origini până la 1900 ‐ București, Editura Academiei, 1979. Paloda politică „a 114 pendulat între mesianismul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Calendarul mai cuprinde: diferite date statist ice; bilanțul secolului al XIX‐ lea; Lista monetară și a efectelor care au curs în țară; rețete practice; articole - „Raporturile dintre contribuabili și personalul însărcinat cu perceperea contribuțiunilor” ; „Din viața perceptorilor” etc. ‐; snoave, glume, anecdote; lucrări literare, precum : „Răzbunarea” - proză și „Nestatornice” - versuri - ambele de Ioan M. Bejan - Galați. Dar iată și fotografiile câtorva funcționari financiari ai anului 1916: Mai întâi Emil Costinescu, născut la Iași în 1844, ministru de finanțe în 1916, autor al
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
agenți i fizici; dr. Grossu - Paludismul; dr. O. Bienstok - Al doilea Congres național de tuberculoză. A doua parte cuprindea: însemnări medicale pentru popor. Dr. Gr. Gr. Iamandi - Limbricul; dr. Brill - Dentiția la copii și accidentele ei. Urmează apoi: sfaturi, informații, anecdote și humor medical”(Din Documente răzășe ști - 1934). Revista Însemnări Medicale a apărut și în anul 1934. 357 * Îndrumări pedagogice, anul I 1933 Coordonare P. Todicescu, profesor de pedagogie, N. Galaction, învățător licențiat în litere și Șt. Toporaș, institutor. Tipografia
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
viziune. Managementul semnificației reprezintă capacitatea liderului de a le comunica celorlalți propria viziune În așa fel Încât aceștia să poată Înțelege semnificația obiectivelor, direcțiilor sau aspectelor pe care aceasta le implică. Liderii au abilitatea de a integra fapte, concepte și anecdote În semnificații pe care alții le Înțeleg cu ușurință. Managementul Încrederii se referă la capacitatea liderilor de a inspira Încredere celorlalți. Un element fundamental al construirii Încrederii Îl reprezintă soliditatea, trăinicia și consistența acestui sentiment. Oamenilor le place să urmeze
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
care trebuie apreciat ca atare, pentru că mai drege imaginea de amatorism și analfabetism a gazetelor noastre - este, fără excepții, un comentariu frugal, aplicat unor fapte imediate, un „sos” compozit, condimentat din plin cu umori anevoie stăpânite, garnisit cu metafore, parabole, anecdote și numeroase îndrăzneli de limbaj. Nici textele de dimensiuni mai mari nu pot fi considerate eseu politic, gen care implică un element analitic mai pronunțat și o subtilă relaționare a cauzelor și efectelor fenomenului comentat. În fine, fără a pretinde
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
ediția din 1991 se adăugau, față de cele mai sus amintite, versurile lui Mihai Eminescu despre "geniul bun al românilor" și biruitorul fără greș al tuturor "dușmanilor libertății"42. Textul propriu-zis al lecțiilor a fost însoțit de repovestiri entuziaste ale tradiționalelor anecdote despre movila lui Burcel, Daniil Sihastrul și bătrâna Vrâncioaia 43, alături de imagini ale Putnei, Voronețului și cetății de la Suceava. Portretul domnitorului ocupa aproape cu totul prima pagină a lecției, difuzând în continuare tabloul realizat de Costin Petrescu în 1904, pentru
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
bucura de o mare cinste în preferințele parodiștilor, iar Athenaios numește existența acelor agone (diloguri parodice) alături de parodii ale discursurilor savante și ale pledoariilor judecătorești. De numele unui scriitor parodic de succes (în epocă) precum Hegemon se leagă nu doar anecdotele închipuite de prieteni, cât mai ales o istorie a parodiilor presărată cu savuroase citate în Cartea 15.697-9 din Deipnosophistae 127; își fac apariția și alți autori precum Sopater, Epiharm (menționat și de Aristotel în Poetica) sau Hermippos, amintit și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și "sărbătoarea măgarului" erau celebrate de clerul inferior în incinta mănăstirilor, ale căror porți fuseseră deschise publicului larg. Nimic nu mai rămânea secret o dată ce se declanșau risus paschalis adică râsul de Paști, permițând rostirea din amvon a glumelor, zicătorilor și anecdotelor destinate relaxării după perioada de privațiuni și abstinență a postului sau risus natalis, râsul de Crăciun. Grație celui dintâi au apărut numeroase narațiuni parodice; cel de-al doilea generează cântece sau imnuri parodice, îmbinând cultul nașterii lui Hristos cu motive
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
tendințele de desacralizare al acestui tip de discurs ne îndreptățesc să-l plasăm sub incidența parodiei. Materialul care a generat un susținut epigonism este culegerea de cuvinte de duh a lui Poggio Bracciolini (1380- 1459). Liber facetiarum cuprinde 178 de anecdote și scrieri licențioase, strânse între 1438 și 1452 și apărute postum în 1470. Umanistul florentin e unanim recunoscut pentru faptul că a fost norocosul descoperitor al multor manuscrise antice, printre care Silvae-le lui Statius, Poemul naturii al lui Lucretius și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
chiar necesare. Cum observăm din cele de mai sus dar și din nenumărate alte momente ale narațiunii, raportarea umanistă a lui Rabelais la lumea Antichității se manifestă prin ceea ce Auerbach numea "cunoașterea remarcabilă a autorilor care îi livrează motive, citate, anecdote, exemple și comparații, în atitudinea sa față de problemele politice, filozofice", însă el nu se încadrează în totalitate în rândul "corului de admiratori" ai perioadei, căreia i se opune uneori, parodiind-o lipsit de orice malițiozitate, din simpla plăcere a jocului
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
versurilor de jos în sus)", fie prin "schimbarea sensului cu intenție de calambur (parodiile scolastice ale versurilor clasice)", fie prin "adăugarea unor refrene cu sens ambiguu (refrenul din piesa Broaștele parodiind versurile lui Euripide "Am pierdut ulcica", procedeu preferat în anecdote), în sfârșit, "prin disjungerea de procedee similare și îmbinarea de procedee contrarii"291. Într-un alt articol, Ritmul ca factor arhitectonic al versului, oprindu-și atenția asupra procedeelor specifice liricii, Tînianov constata că parodia în versuri antrenează metrul și sintaxa
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în alte manifestări vizuale care nu sunt decât imagini narative ale omului plecat la vânătoare în căutarea hranei sau care prezintă evenimente din viața oamenilor în toate timpurile. În Victorian Narrative Paintings , Lister abordează vizualitatea victoriană cu poveștile, ideile și anecdotele ei, reprezentate de oamenii, vestimentația, decorurile, morala, comedia sau patetismul unui timp care exprimă o vârstă istorică și comunică, în mod particular, condiția acestei vârste. Lister observă că pictura victoriană selectează, printre altele, figura burghezului care privește confortabil morala tristă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
în alte manifestări vizuale care nu sunt decât imagini narative ale omului plecat la vânătoare în căutarea hranei sau care prezintă evenimente din viața oamenilor în toate timpurile. În Victorian Narrative Paintings , Lister abordează vizualitatea victoriană cu poveștile, ideile și anecdotele ei, reprezentate de oamenii, vestimentația, decorurile, morala, comedia sau patetismul unui timp care exprimă o vârstă istorică și comunică, în mod particular, condiția acestei vârste. Lister observă că pictura victoriană selectează, printre altele, figura burghezului care privește confortabil morala tristă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
în alte manifestări vizuale care nu sunt decât imagini narative ale omului plecat la vânătoare în căutarea hranei sau care prezintă evenimente din viața oamenilor în toate timpurile. În Victorian Narrative Paintings , Lister abordează vizualitatea victoriană cu poveștile, ideile și anecdotele ei, reprezentate de oamenii, vestimentația, decorurile, morala, comedia sau patetismul unui timp care exprimă o vârstă istorică și comunică, în mod particular, condiția acestei vârste. Lister observă că pictura victoriană selectează, printre altele, figura burghezului care privește confortabil morala tristă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
în ziua de 28 februarie 1949, ziarul “Păreri Tutovene » de la Bârlad consemnând pierderea lui. Publicist prin dăruire și meserie, scriind la o sumedenie de publicații, intervențiile sale publicistic e st rânse cu destoinicie sunt cuprinse în volumele: Carnaval literar (1923), Anecdote literare (1930), Figuri din Junimea (1936), Caragiale în anecdote (1937), dar și în Mușchetarii literaturii române moderne (1939), cu „titlu nepotrivitʺ, spune Florin Faifer în Convorbiri literare nr. 5/mai 2006, în care înmănunchează medalioane - fi gurile literare ale cvartetului
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de la Bârlad consemnând pierderea lui. Publicist prin dăruire și meserie, scriind la o sumedenie de publicații, intervențiile sale publicistic e st rânse cu destoinicie sunt cuprinse în volumele: Carnaval literar (1923), Anecdote literare (1930), Figuri din Junimea (1936), Caragiale în anecdote (1937), dar și în Mușchetarii literaturii române moderne (1939), cu „titlu nepotrivitʺ, spune Florin Faifer în Convorbiri literare nr. 5/mai 2006, în care înmănunchează medalioane - fi gurile literare ale cvartetului A. Vlahuță, I.L. Caragiale, Delavrancea și G. Coșbuc. Că
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
sunt exact aceleași gogoși pe care le servea și în anii trecuți. Interesant este, că încă mai sunt destui care să le înghită, deși acum pune pe ele chinină în loc de zahăr. Mărul mai mic, sau nimic Cred că vă amintiți anecdota ceea cu Gigel și Irinuca. Nu? Ei, atunci o voi repeta eu aici ca s-o știe data viitoare tot cartieru'. Cică mama îi dă două mere lui Gigel, cu condiția ca să-i dea și Irinucăi unul, dar s-o
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
portret din galeria strămoșilor. Ca într-un drum al crucii, tablou după tablou, bunicul și nepotul se opreau la câte o stațiune, îmbogățită cu comentariile bătrânului, care se lăsa astfel pradă uneia dintre activitățile favorite în acest mediu, cea a anecdotei iscusit povestite. Povești despre vitejii sau cusururi ale fiecăruia, aceste anecdote le dau viață celor dispăruți în memoria celor vii, contribuind la crearea identității tinerelor generații. Capitalul cultural se transmite în același timp în mod implicit, prin decorațiunile și mobilierul
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
după tablou, bunicul și nepotul se opreau la câte o stațiune, îmbogățită cu comentariile bătrânului, care se lăsa astfel pradă uneia dintre activitățile favorite în acest mediu, cea a anecdotei iscusit povestite. Povești despre vitejii sau cusururi ale fiecăruia, aceste anecdote le dau viață celor dispăruți în memoria celor vii, contribuind la crearea identității tinerelor generații. Capitalul cultural se transmite în același timp în mod implicit, prin decorațiunile și mobilierul caselor, și în mod explicit, într-un efort constant de educare
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
colportajului mistificator, memorialistul dă credit mai degrabă surselor orale, de proveniență incertă (sau de cafenea), asemeni talentatului cronicar iubitor de legende. Dar pentru Lovinescu, ca și pentru Neculce altădată, nu exactitatea evenimentului istoric contează. Mai importantă e semnificația lui psihologică, anecdota în sine, care (ne asigură criticul), dacă e "purificată de toate reziduurile prin impersonalizare", se transformă într-un veritabil "fapt estetic"3. Când realitatea se dovedește neconvenabilă, scriitorul caută mai abitir în imaginație, inventând documentele (înțelege: anecdotele, poveștile) de care
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
semnificația lui psihologică, anecdota în sine, care (ne asigură criticul), dacă e "purificată de toate reziduurile prin impersonalizare", se transformă într-un veritabil "fapt estetic"3. Când realitatea se dovedește neconvenabilă, scriitorul caută mai abitir în imaginație, inventând documentele (înțelege: anecdotele, poveștile) de care are nevoie, astfel încât "personajul" încondeiat, oricât de "neverosimil" ar fi părând, să reprezinte convingător ideea lovinesciană de personalitate, cu acea psihologie negociată invariabil între temperament (aprioric determinat) și voință (afirmată prin liber arbitru). În același sens, Marian
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de previzibile (ca un clișeu) sunt "evenimentele" din romanul lovinescian citind paginile despre sejurul lui Bizu în Italia, în care prozatorul reia (a câta oară?) episodul "dragostei florentine" (povestea cu Igeea), relatat de astă dată fără patetism, în cheia unei anecdote "imagologice" despre ignoranța femeii (Igeea confundă Bucureștiul cu Belgradul) și despre curiozitatea localnicilor față de "cizmele" bătrânului Fritz. Mult mai captivante par secvențele ulterioare, în care Bizu, reîntors din călătorie, asistă neputincios la suferința tatălui său, confruntându-se cu "boala" în
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în deslușirea profilului psiho-moral al scriitorilor 76, ceea ce ar fi trebuit să conducă, drept consecință firească, la elucidarea mecanismului creator. Așa se explică de ce vedea criticul o strânsă legătură între psihologie, critică și literatură, și de ce prefera el portretul sau anecdota ca mijloace predilecte de "analiză" psihologică. Ispitit de promisiunea unei cunoașteri facile (semn al încrederii în paradigma pozitivismului științific ilustrat de psihanaliză), "impresionistul" Lovinescu va opta așadar, bovaric, tot pentru o soluție dogmatică, raționalistă, care să-i furnizeze "teoria" capabilă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]