1,216 matches
-
de evadare din tren. În noaptea următoarea, pe o ploaie torențială, Siteavul (Ștefan Sileanu) încearcă să fugă, dar este urmărit de frizerul Dodu (Ferenc Bencze). Între cei doi era o relație de dușmănie din cauza faptului că ambii o iubeau pe Angelica, soția frizerului. În încăierare, Dodu este ucis și aruncat în Dunăre. Tot în aceeași noapte, Spelbul încearcă să evadeze înainte de trecerea Dunării, dar este capturat și împușcat, după ce Diplomatul dezvăluise nemților planul pe care-l auzise întâmplător. A doua zi
Prin cenușa imperiului () [Corola-website/Science/317574_a_318903]
-
reginei Maria Carolina, a reprezentat sfârșitul influenței spaniole în Napoli și creșterea influenței austriece. Nepopularitatea ei în rândul nobilimii a crescut odată cu încercările ei de a le reduce prerogativele. Maria Carolina a patronat artiști germano-elvețieni, cel mai faimos caz fiind Angelica Kauffman, care a pictat familia reginei într-un cadru informal, în grădină, în 1783, și-a dat fiicelor ei lecții de desen. Maria Carolina a acoperit-o cu daruri pe Kauffman dar ea a preferat cercurile artistice de la Roma la
Maria Carolina a Austriei () [Corola-website/Science/317787_a_319116]
-
asupra imitației operelor grecești în pictură și sculptură") în care aducea elogii sculpturii clasice grecești. Această scriere a influențat patru mari artiști care locuiau pe atunci în Roma: scoțianul Gavin Hamilton (1723 - 1798), germanul Anton Rapahel Mengs (1728 - 1779), elvețianca Angelica Kauffmann (1741-1807) și americanul Benjamin West (1738-1820). Toti aceștia au creat lucrări bazate pe literatura clasică. Dar contextul istorico-social al acelei perioade a fost marcat mai ales de frământarile sociale ale acelei perioade, care au culminat cu Revoluția franceză. Cel
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
de viță nobilă, este bulversat de știrile privind campania lui Giuseppe Garibaldi și-și dă seama că aristocrația trebuie să se adapteze noilor realități istorice și să cedeze privilegiile burgheziei. Prințul aranjează căsătoria nepotului său, Tancredi Falconeri (Alain Delon), cu Angelica (Claudia Cardinale), fiica bogatului negustor Calogero Sedara (Paolo Stoppa), pentru ca astfel să-și poată menține statutul social și stilul de viață. Balul, la care nobilii se văd obligați să accepte că puterea a trecut în mâinile noilor îmbogățiți, este considerat
Ghepardul (film) () [Corola-website/Science/318549_a_319878]
-
Talamonti, Walter Tschernich, Wolfgang Unterzaucher, Frithjof Vierock, Karl-Michael Vogler, Karl-Heinz Vosgerau, Herwig Walter, Rolf Zacher. Actrițe: Carmen-Maja Antoni, Trude Bechmann, Karin Beewen, Regina Beyer, Monica Bielenstein, Renate Blume, Mărită Böhme, Bärbel Bolle, Barbara Brylska, Annekathrin Bürger, Margot Busse, Chris Doerk, Angelica Domröse, Șină Fiedler, Monika Gabriel, Renate Geißler, Christine Gloger, Karin Gregorek, Jenny Gröllmann, Cox Habbema, Brigitte Herweg, Evamaria Heyse, Jutta Hoffmann, Heide Kipp, Blanche Kommerell, Juliane Korén, Gertraud Kreißig, Traudl Kulikowsky, Christiane Lanzke, Gertraud Last, Katharina Lînd, Gisela Morgen, Irma
Listă de actori din filme în limba germană () [Corola-website/Science/321679_a_323008]
-
se mai îndrăgostească o dată de un bărbat matur și lucid ca și ea, Pavel (un comunist, bineînțeles, de o mare noblețe), frivola și senzuala Valentina își vede contrazise brutal aspirațiile bovarice, prin fuga căpitanului Stratilat (un burghez, bineînțeles, decăzut), iar angelica Iulia, adoratoare a unui bărbat, Radu, care i se părea un erou și care în fond era un aventurier, se sustrage mirajului pentru a se dedica activității pe tărâm social”". În perioada comunistă, piesa a fost jucată de multe ori
Surorile (film din 1984) () [Corola-website/Science/328895_a_330224]
-
ochiul-boului ("Leucanthemum waldsteinii"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra"), omag mov ("Aconitum moldavicum"), vulturică ("Hieracium rotundatum"), spata dracului ("Matteuccia struthiopteris"), lăptucul oii ("Telekia speciosa"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), asmățui sălbatic ("Chaerophyllum hirsutum ssp. glabrum"), ciulin ("Carduus nutans"), colțul-lupului ("Cirsium erisithales"), ruțișor ("Thalictrum aquilegiifolium"), angelică ("Angelica palustris"), arnică ("Arnica montana"), coada-smeului ("Calla palustris"), cucută de apă ("Cicuta virosa"), garoafă ("Dianthus barbatus"), măselariță ("Hyoscyamus niger"), milițea roșie ("Silene armeria"), oușor ("Streptopus amplexifolius"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), aerel ("Laser trilobum"), chimionul-țapului ("Laserpitium krapfii"), scara Domnului ("Polemonium caeruleum
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
a declarat că anchetatorii nu exclud ipoteza incendierii intenționate a gospodăriilor, urmând a se stabili în ce măsură personalul supraveghetor și-a îndeplinit atribuțiile. Muzeografii au declarat că incendiul a pornit de la un foc făcut lângă gardul dinspre Șoseaua Kiseleff. O supraveghetoare, Angelica Cotiga, susținea că a văzut focul izbucnind în afara complexului muzeal. Ea le-a alarmat pe celelate angajate ale muzeului, care au alertat pompierii. Ea a afirmat: Incendiul a izbucnit în jurul orei 15:30, în partea de nord a muzeului (pe
Al doilea incendiu de la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/324751_a_326080]
-
floristice; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directivă CE" 92/43/CE (anexă I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); din speciile: clopoțel de munte ("Campanula alpina"), angelica (Angelica archangelica), crucea voinicului (Hepatică transsilvanica), ghințura galbenă (Gențiana lutea), bulbuc de munte ("Trolius europaeus"), gălbenuș ("Crepis jacquinii"), drețe ("Lysimachia nemorum"), galbinele ("Lysimachia punctata"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), iarbă-grasă ("Sedum sexangulare"), lopățea ("Lunaria rediviva"), saxifraga ("Saxifraga carpatica"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
dintre care unele protejate la nivel european prin "Directivă CE" 92/43/CE (anexă I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); din speciile: clopoțel de munte ("Campanula alpina"), angelica (Angelica archangelica), crucea voinicului (Hepatică transsilvanica), ghințura galbenă (Gențiana lutea), bulbuc de munte ("Trolius europaeus"), gălbenuș ("Crepis jacquinii"), drețe ("Lysimachia nemorum"), galbinele ("Lysimachia punctata"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), iarbă-grasă ("Sedum sexangulare"), lopățea ("Lunaria rediviva"), saxifraga ("Saxifraga carpatica"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
zonă de protecție pentru specia arboricolă de larice ("Larix decidua"), precum și pentru mai multe specii ierboase. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice rare (unele ocrotite prin lege), dintre care: floarea-reginei ("Leontopodium alpinum Cass"), smârdar ("Rhododendron kotschyi"), angelică ("Angelica Archangelica"), iederă albă ("Daphne blagayana"), clopoțel de munte (din specia "Campanula serrata") albăstriță ("Centaurea coziensis") sau cimbrișor (din specia "Thymus comosus").
Pădurea Latorița () [Corola-website/Science/326301_a_327630]
-
în mitologia ebraică totuși și un înger aparte : Uriel, patronul luminii, care e însă, în apocriful etiopian Cartea lui Enoh, și ,Îngerul Infernului’’ . O categorie amplificată de mitografi și teologi ebraici și creștin este a îngerilor căzuți (damnați), inițial făpturi angelice pozitive care s-au răzvrătit împotriva lui Dumnezeu, dorind să-i ia locul : Lucifer, ajungând personificarea răului, Satanael sau Diavolul, cumulând ispitele, partea cosmică rea, păcatul; această categorie negativă tradce de fapt pe Agriman din mitologia iraniană, având însă și
Îngeri în mitologie () [Corola-website/Science/322844_a_324173]
-
lui Axinte să se dea drept ginere. Nici așa nu se arată nimeni interesat de nuntă, iar soții Pârțag anunță că vor fi invitați membrii grupului "Vacanța Mare". Între timp, văzându-l pe Garcea deghizat în agentul David, spioana rusoaică Angelica (Alexandra Dinu) se îndrăgostește de el. Rusul Volonea (Nicodim Ungureanu) află unde ascundea piatra magică familia Pârțag și trimite un soldat s-o fure, dar acesta cade victimă capcanelor scornite de Axinte. La nunta lui Axinte cu Lila, rusul Ival
Garcea și oltenii () [Corola-website/Science/328188_a_329517]
-
un morman de sticle cu alcool, Leana se transformă într-o blondă superbă, Axinte și Frankfurt devin spărgători de bănci și se îmbogățesc, Lila devine agent CIA și primește misiunea să-i lichideze pe cei doi spărgători, iar Garcea și Angelica rămân împreună. Scenariul filmului a fost scris de Mugur Mihăescu și Radu Pietreanu, membri componenți ai grupului umoristic "Vacanța Mare". Ei au preluat mai multe personaje folosite în emisiunile umoristice difuzate la postul Pro TV și anume cele din scheciurile
Garcea și oltenii () [Corola-website/Science/328188_a_329517]
-
Timp de cincizeci de ani, nu am făcut decât să câștig bani și să cheltui bani" Cosimo l-a angajat pe tânărul Michelozzo Michelozzi pentru a crea prototipul palatului florentin, austerul și magnificul Palazzo Medici. A fost confidentul lui Fra Angelico, Fra Filippo Lippi și a lui Donatello. Cosimo l-a ajutat pe arhitectul Brunelleschi să finalizeze domul Santa Maria del Fiore.
Cosimo Medici () [Corola-website/Science/330565_a_331894]
-
fragilis, Salix purpurea, Salix alba"), plop negru ("Populus nigra"), plop alb ("Populus alba"), cătină albă ("Hippophae rhamnoides"), cătină roșie ("Tamarix ramosissima"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), mur ("Rubus caesius"). La nivelul ierburilor (alături de turiță și pipiriguț) vegetează plante cu specii de: angelică ("Angelica archangelica"), pelin ("Artemisia absinthium L."), slăbănog ("Impatiens noli-tangere"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra"), clopoței ("Campanula sibirica"), laptele-cucului ("Euphorbia seguieriana"), ghizdei de sărătură ("Lotus tenuis"), jaleș ("Salvia nemorosa"), nalbă mare ("Althaea officinalis"), luminiță ("Oenothera biennis"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens L."), untișor ("Ranunculus
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
la 25 noiembrie 1870 la Granville, un oraș normand la malul Canalului Mânecii. Tatăl său, Constant Denis, se stabilește nu departe de Paris, în orășelul Saint-Germain-en-Laye. După absolvirea liceului Condorcet din Paris, Denis frecventează Muzeul Louvre unde descoperă tablourile lui Fra Angelico, care îi marchează vocația de viitor pictor religios. Se înscrie la École de Beaux-Arts și, incepand cu anul 1888, frecventează cursurile Academiei Julian. Aici întâlnește pe Paul Sérusier, împreună cu care pune bazele mișcării artistice Leș Nabis. Datorită preocupării sale pentru
Maurice Denis () [Corola-website/Science/328754_a_330083]
-
un maestru deosebit de instruit, bun cunoscător al patrimoniului autohton de artă, dar deopotrivă inspirat interpret al unor procedee picturale proprii unor centre de artă străine”. Același critic menționează faptul că picturile lui Toma conțin asemănări cu picturile realizate de Fra Angelico, Andrei Rubliov, Melozzo da Forli și de meșterii sienezi, dar niciuna nu este definitorie, deoarece arta pictorului Toma este originală și se inspiră din fondul tradițional. La înfrumusețarea mănăstirii, a participat o echipă de meșteri condusă de Toma zugravul. Printre
Toma din Suceava () [Corola-website/Science/334948_a_336277]
-
nana"), salcie ("Salix pentandra L.") și pâlcuri de arin ("Arinus glutinosa"). La baza desemnării ariei naturale se află și patru elemente floristice protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexa I-a); astfel: angelică ("Angelica palustris"), curechi de munte ("Ligularia sibirica"), turiță ("Agrimonia pilosa") și ochii-șoricelului ("Saxifraga hirculus"). Acestea vegetează alături de alte rarități floristice; printre care: roua cerului ("Drosera angelica"), ferigă de apă ("Nephrodium thelypteris"), dumbrăviță de baltă ("Epipactis palustris"), bumbăcăriță ("Eriphorum vaginatum"), „Scara
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
salcie ("Salix pentandra L.") și pâlcuri de arin ("Arinus glutinosa"). La baza desemnării ariei naturale se află și patru elemente floristice protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexa I-a); astfel: angelică ("Angelica palustris"), curechi de munte ("Ligularia sibirica"), turiță ("Agrimonia pilosa") și ochii-șoricelului ("Saxifraga hirculus"). Acestea vegetează alături de alte rarități floristice; printre care: roua cerului ("Drosera angelica"), ferigă de apă ("Nephrodium thelypteris"), dumbrăviță de baltă ("Epipactis palustris"), bumbăcăriță ("Eriphorum vaginatum"), „Scara Domnului
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
Branigan - Hugh Brannum - Dominick Brascia - Braț Pack - Benjamin Bratt - Andre Braugher - Deanne Bray - Thom Bray - Lucille Bremer - Brennan Brown - Eileen Brennan - John G. Brennan - Walter Brennan - Amy Brenneman - Evelyn Brent - Abigail Breslin - Spencer Breslin - Jordana Brewster - Paget Brewster - Brian Reddy - Angelica Bridges - Beau Bridges - Chloe Bridges - Jeff Bridges - Jordan Bridges - Lloyd Bridges - Charlie Brill - Fran Brill - Ashlie Brillault - Cynthia Brimhall - Wilford Brimley - Christie Brinkley - Lorenzo Brino - Myrinda Brino - Nikolas Brino - Zachary Brino - Don Briscoe - Tiffany Brissette - Deem Bristow - Connie Britton - Eloise
Listă de actori americani (A-D) () [Corola-website/Science/337515_a_338844]
-
din secolelor XV-XVI: Jan van Eyck" (Dipticul Bună Vestire"), Dürer ("Isus între doctori"), Holbein ("Portretul lui Henric al VIII-lea"), Cranach ("Nimfa de la fântână"), Baldung Grien ("Portretul unei doamne", "Adam și Eva"), Vittore Carpaccio ("Tânăr cavaler într-un peisaj"), Fra Angelico ("Madonna umila"), Ghirlandaio ("Portretul Giovannei Tornabuoni"), Sebastiano del Piombo ("Ferry Carondelet și secretarii lui"), Caravaggio ("Santa Cătălina"), Franș Hals ("Grup familiar cu servitor negru") ... Acest muzeu privat și-a deschis porțile în anul 1937, dar pentru scurt timp, deoarece a
Hans Heinrich von Thyssen-Bornemisza () [Corola-website/Science/337525_a_338854]
-
La baza desemnării sitului se află două specii floristice (protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European", anexa I-a): curechiul de munte ("Ligularia sibirica") și clopoțelul de munte ("Campanula serrata"); care vegetează alături de: angelică ("Angelica archangelica"), drețe ("Lysimachia nemorum"), garofiță ("Dianthus carthusianorum"), arnică ("Arnica montana"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), crin de pădure ("Lilium martagon"), siminic ("Antennaria dioica"), ruginare ("Andromeda polifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), plămânărică ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera rosea"), brândușă
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
afluent al Oltului, de-a lungul căruiau s-au format dune de nisip, unele înalte de 6 m. În rezervație se găsesc lacuri și mlaștini eutrofe, populate de o serie de specii rare, relicte glaciare cum sunt mesteacănul pitic și angelica sălbatică, dar și prin speciile rare de ferigă, nuferi albi, laleaua pestriță, crinul broaștei, etc. precum și animale ca broasca albastră. Tot în rezervație există și o plantație de pin bancsian, o specie rară care se adaptează pe terenuri cu condiții
Mestecănișul de la Reci și Bălțile de la Ozun-Sântionlunca () [Corola-website/Science/331405_a_332734]
-
clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), ruginita ("Asplenium adulterinum") și curechiul de munte ("Ligularia sibirica"); specii protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexă I-a). Acestea vegetează alături de alte rarități floristice, printre care: angelica ("Angelica archangelica"), brânca-ursului ("Heracleum sphondylium ssp. transsilvanicum"), coada șoricelului ("Achillea lingulata"), strugurii ursului ("Arctostaphylos uva-ursi"), căldărușa ("Aquilegia nigricans ssp. subscaposa"), omag ("Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), coada-smeului ("Calla palustris"), orhidee ("Cephalanthera longifolia, Dactylorhiza incarnata, Dactylorhiza cordigera
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]