1,369 matches
-
controla partea de apus dinspre Adriatica. Cu toate că fusese instituit un comandament german la Zagreb, Hitler l-a lăsat pe Mussolini să decidă asupra cui urma să conducă acest guvern. Profitînd de această ocazie, dictatorul italian l-a ales firește pe Ante Pavelić, conducătorul Ustašei, pe care îl sprijinise cu regularitate în ultimii doisprezece ani. Pavelić s-a întors în țară însoțit de cei cîteva sute de adepți ai lui care trăiau tot în Italia. Regimul avea baze foarte precare. Mișcarea Ustaša
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
113; 135-139; 141; 145; 146 PASOK (Grecia), 389392 Pasvanoglu Osman, Pașa, 13 Pattakos, Stylianos, 382; 383 Pauker, Ana, 261-264; 298; 335 Paul, prințul Iugoslaviei, 185; 187; 196; 197; 199; 214; 215 Paul, regele Greciei, 160; 370; 376; 377; 379 Pavelić, Ante, 185; 240; 242; 246 PEEA (Grecia), 254; 255 Pejë, 85 Penescu, Nicolae, 262 Peristeri, Pilo, 341 Petkov, Nikola, 235; 265; 266 Petru al II-lea, regele Iugoslaviei, 185-187; 196; 215; 242; 245; 246; 267 Peurifoy, John E., 367 Philby, H. A
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
281; 283; 289; 291; 292; 294; 295; 297; 298; 300; 301; 304; 310; 311; 318-322; 324; 335; 340; 342; 343; 345; 350; 351 Stalingrad, 226; 228-230; 234 Stamboliski, Alexandru, 43; 44; 119; 130; 155-159; 328; 404 Stambolov, Ștefan, 42 Starčević, Ante, 61; 68-70; 77; 105 Statele Unite, 24; 27; 41; 85; 107; 163; 166; 170; 173; 180; 219; 227; 237; 253; 260; 263; 265; 267; 274-277; 281-283; 285; 286; 296; 299; 302; 304; 310; 318-320; 323; 336; 345; 350; 365-369; 372; 373
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Sèvres (1920), 124; 160 Tratatul de la Trianon (1920), 117 Tratatul de la Versailles, vezi și Conferința de Pace de la Paris, 185; 179; 181; 182; 185; 228 Tratatul pentru Limitarea Armelor Strategice, vezi SALT, 320 Truman, Harry S., 274; 282; 296 Trumbić, Ante, 136-139; 143; 185 Tsaldaris, Panagis, 164; 192; 193; 278; 280 Tsatsos, Constantin, 390 Tsolakoglou, George, 216; 251 Tsouderos, Emmanuel, 216; 251; 255 Tătărăscu, Gheorghe, 190; 262-264 Turcia, vezi Imperiul Otoman, 126; 129; 164; 177; 195-197; 201; 208; 209; 212; 214
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
-o în Moldova și Muntenia. În memoriul său din 26 septembrie 1771, Iosif al II-lea a trasat trei poziții posibile pentru Austria: 1) să aștepte ca beligeranții să se epuizeze și să se facă pace pe principiul statu quo ante; 2) rușii să trateze cu turcii, să fie moderați și să se ofere Porții garanții că Polonia nu va fi împărțită; Poarta, salvată de Austria, se va arunca în brațele ei și îi va da teritoriile promise prin tratatul de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din urmă ipoteze. La 28 iulie 1770, Afacerile Străine își exprimau satisfacția la aflarea veștii că Rusia s-ar fi angajat „să nu oprească pentru ea” Principatele și că Austria se arătase hotărâtă să constrângă Rusia la restabilirea statu quo-ului ante bellum și să evacueze Polonia, această din urmă învederând însă că, în ciuda marelui număr de agenți, Parisul era prost informat. Nerealizată a fost și cererea lui Saint-Priest adresată Porții la 17 august 1770, de a întruni confederații de la Bar în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Contrapunerile rusești puneau în cauză și angajamentul lui Francis Iosif, care găsește subterfugiul de a propune Rusiei nu o limitare a flotei sale prin tratat, ci o declarație spontană a țarului că-și va menține flota la nivelul statu quo ante bellum, ceea ce ar evita, un ultimatum austriac. Inițial, țarul a refuzat propunerea, dar a revenit asupra deciziei sale (20 aprilie/2 mai 1855), acceptând-o ca pe un angajament neoficial, dacă, prin aceasta, Gorceakov putea împiedica Austria să se alăture
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
București, 1978; Kocio Ratin, Zorile dalbe, București, 1978; Iosif Noneșvili, Medeea, Iași, 1980 (în colaborare cu Carolina Ilica); Antologia poeziei chineze, I, București, 1980 (în colaborare cu Liu Yu-Giu); Moris Pothișvili, Pasărea meditației, Iași, 1981; Slavko Ianevski, Taină-joc-simțire, București, 1981; Ante Popovski, Macii, București, 1981; Mihail Rengiov, Poezia și Fluturele, București, 1981, Intrarea în Ierusalim, București, 1996; Radovan Pavlovski, Maya, București, 1981; Antologia poeziei armene, București, 1981; Stevan Tontici, Hulesc și venerez, București, 1982 (în colaborare cu Carolina Ilica); Gane Todorovski
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]
-
european, în care politică orientala a Rusiei să fi fost dimensionata potrivit intereselor general-europene. În acest scop, Rusia trebuia determinată mai întâi să se conformeze condițiilor stabilite la Reichenbach și să încheie pacea cu Turcia pe baza principiului status-quo strict ante bellum. De aceea, William Pitt a reacționat violent la refuzul Ecaterinei a II-a de a restitui turcilor cetatea Oceakov, cu împrejurimile, amenințând-o, în luna martie 1791, cu o intervenție militară în caz că nu dă curs somației Triplei Alianțe de la
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
restabilirea păcii în Europa Orientala s-a concretizat în așa numita criză a Oceakovului, un bine cunoscut oraș-port fortificat, pe care Rusia refuză să-l restituie Porții Otomane, după încheierea păcii, conform principiului adoptat de Conferința de la Reichenbach, anume status-quo ante bellum în integrum. Deoarece, datorită poziției sale geostrategice deosebit de importanță, fiind situat la vărsarea Nistrului în Marea Neagră, Pitt îl considera, și el, "the key of Constantinople" (s. Ven.C.)132. Așadar, statutul juridic al acestui oraș-port reprezenta pentru William Pitt
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
prilejul conferinței pe care a avut-o cu acesta, la 7 aprilie 1812, că Poartă ar fi putut evita pierderea lor, dacă ar fi acceptat încheierea păcii pe baze care îi ofereau "presque l'honorable apparences d'un status quo ante bellum" (s. Ven.C.)160. Or, preciza Palin, "on trouvera de pareilles bases dans le rétablissement en Europe de deux Principautés formées de manière à ne rien diminuer dans leș revenus que Să Hôtesse a tiré de la Valachie et de la
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
martiriu viu și o mărturie în fața laicizării poporului, dar și a dorinței de Dumnezeu. Organizarea vieții monahale cu biserica în mijlocul adunării, iar chiliile rotite în jurul acesteia a fost probabil o formă de imitare a dispunerii taberelor militare. Ruptura dintre Biserica ante și postconstantiniană nu este atât de profundă după cum s-ar părea. Distincția dintre profetismul creștin, care confruntându-se cu transcendentul ar părea să pună în termeni negativi chestiunea etică a războiului și a serviciului militar și restul romanității care rămâne
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
la „pieptănare”? în poezie, Bacovia vorbește de „autouri”, „cotiugare”, „tramvaie”, „cupeuri de cristal” (echivalentul „faetoanelor de gală” din versurile altora), „aeroplan”, „tren”, „vapor”. în proză - de „biciclete”, „trăsuri”/”trăsuri de plimbare”, „automobile”/”căruțe cu motor” (denumire frecventă în limbajul epocii ante și postbelice), „căruțe”, „care grele”, „brișce”, „camion” și, din nou, „vapor”, „aeroplan”/”avion”, „tren”. Mijlocul de transport folosit cel mai des de poet e trăsura. De altminteri, cuvîntul „trăsură” figurează în lexicul său de cinci ori, adică mai mult decît
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ale lui Bacovia, de „nebuniile” sale. Una din ele mi-a fost relatată nu demult (18 martie 2008), la telefon, de d-l Niculae Gheran, marele editor și, mai încoace, romancierul cu strălucite realizări în latura de evocare a Bucureștilor, ante și postbelici, din Arta de a fi păgubaș. în plus, un om cu o vervă irezistibilă, autogeneratoare, intensă, care dacă ar înregistra și transcrie ceea ce spune în convorbirile sale (preponderent monoloage)-, ar oferi un material la fel de prețios și pasionant ca
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
națiune, o pedagogie națională. La obiecția că ideea unei pedagogii "românești" se opune caracterului universal al științei, el invocă următorul argument: "drumul spre cunoaștere cu valoare universală trece în orice caz prin cunoașterea cu valoare particulară (pedagogia românească). Universale neque ante rem, nec post rem, sed in re" (10, p. 198) (Universalul nu se află înaintea lucrurilor, nici după lucruri, ci în lucruri.) Ca și Mehedinți și Ghibu, Gabrea căuta sursa ideilor pedagogice în ansamblul realității sociale, cercetată printr-o varietate
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
situații diverse, ce constau în furnizarea instrucțiunilor și raportarea rezultatelor la niveluri ierarhice superioare. Funcțiile efective ale supervizării (ce face supervizorul în comunitate) Supervizarea ca proces de asistență tehnică. De la evaluare la supervizare Supervizarea este procesul care urmează evaluării ex ante și are ca input ceea ce a identificat evaluarea ca fiind punctele tari și punctele slabe. Pe de altă parte, contactul supervizorului cu comunitatea este, datorită duratei și rolurilor sale specifice, mult mai complex decât cel realizat în cadrul oricărui alt proces
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
designul tipului de proiect, cât și obiectivele și activitățile din proiectul comunității) și cu cât resursele comunității sunt mai reduse (capital social și resurse economice). Supervizarea în cadrul proceselor de dezvoltare comunitară Supervizarea preia ca input informațiile oferite de evaluarea ex ante. Deseori, tipul de evaluare (convențională, participativă sau mixtă) influențează și configurația de funcții ale supervizării, așa cum arătam anterior, ea putând fi axată mai mult sau mai puțin pe furnizarea de asistență și suport. De la facilitare, supervizării i se oferă mai
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
colectivitatea însăși (Jonas, 1990). Mijloacele: înscriere și conservare Puterile publice protejează juridic (aplicarea unui drept specific) și prin conservare (prin mijloace tehnice puse în practică pentru a conserva, fie în starea actuală, fie prin simpla restaurare a unui statu quo ante cum a fost cazul Centrului de Artă Plastică Contemporană din Bordeaux, conservat ca antrepozit tocmai fiindcă fusese transformat în muzeu). Astfel, statul nu ezită să sustragă bunurile din dreptul comun sau din cel comercial. El defiscalizează, în parte, bunurile și
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
patra putere în stat¨ sau cîini de pază ai societății). Chiar dacă este un truism faptul că evenimentele din 1989 au instituit noi modele și tehnici, noi practici structurale și discursive, o paralelă între cele două tipuri de roluri și imagini (ante și post '89) nu poate decît să evidențieze mutațiile esențiale survenite în funcționarea jurnalistului ca actant social. Această reflecție bazată pe observare, analiza discursurilor (interviurilor) jurnaliștilor și a documentelor corporative (coduri deontologice, dezbateri privind utiliatea unei legi a presei etc.
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
să simplifice excesiv conținutul contextului. Cumva din nou ciudat, când se fac predicții în economie în esență se încearcă să se indice măsura în care conceptualizarea este confirmată de prezentul acțiunii. Referințele ante-factum și post-factum sunt prețiozități de limbaj, pentru că ante și post în economie se suprapun în tranzacția care tocmai are loc. În Economie este, propriu-zis, predictibil prezentul ca teorie, fie doar și pentru faptul că există atât incertitudinea că intențiile au consecințe așteptate, cât și riscul întâmplării unor consecințe
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
neinițiatul (neofitul), HarapAlb - eroul supus inițierii, iar în final prințul ce va urca pe tron, devenind împărat - inițiatul. Procesul de maturizare treptată a eroului conferă și o altă dimensiune relației sale cu Spânul. În acest context, Spânul nu este numai anta gonistul, ci și formatorul, dascălul cel rău al lui HarapAlb. Este un rău ne cesar, cum îl consideră Sfânta Duminică, ea jucând rolul opus, al dascălului bun. Izbânda finală a eroului se datorează astfel și celor doi formatori (mistagogi). Item
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pădure și se vor întoarce acolo mereu și vor intra încetul cu încetul în putrefacție? degetele subțiri nu mă mai tulbură sugerează biruința poetului asupra tero rilor morții, prin actul creației. Odată dus la bun sfârșit travaliul creator, puterea terifi antă a morții asupra eului dispare cu totul. 8. O caracteristică a genului liric este transmiterea nemijlocită a unor idei, reprezentări, sentimente, stări de spirit. Astfel, Virgil Mazilescu comunică idei și reprezentări des pre actul creației ca subversiune, ca act de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
p. 13, OPRIȘ IOAN, Ocrotirea patrimoniului cultural, Ed. Meridiane, București, 1986, în cap. I "Atitudini, concepte și evoluția generală în planul ideii de ocrotire a patrimoniului cultural", pp. 26-37. 24. GUCHT DANIEL VANDER, L'art contemporain au miroir du musée, Ante Post a.s.b.l., Bruxelles, 1998, p. 35. 25. Din punct de vedere metodologic, obiectivele operaționale specifice unor activități didactice sînt desemnate prin verbe comportamentale, activ-participative; referitor la activitățile de pedagogie muzeală, acestea se referă la: transmitere, participare, descoperire
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
NOWACKI HENRYK (editor), Open-Air Museums in Poland, Państwowe Wydawnictwo Rolnicze i Lésne , Poznań, 1981, pp.32-36. 29. RIEU ALAIN-MARC, Les visiteurs et leurs musées, La documentation française, Paris, 1988. 30. GUCHT DANIEL VANDER, L'art contemporain au miroir du musée, Ante Post a.s.b.l., Bruxelles, 1998, p. 8. 31. În dezbaterea organizată în anul 2000 cu prilejul conferinței Asociației Muzeelor din Marea Britanie, Paul Perrot și Barry Lord pun în discuție această idee. În BOYLAN J. PATRICK, Museums 2000, Politics
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
SINGLY, F., Ancheta și metodele ei: chestionarul, interviul de producere a datelor, interviul comprehensiv, Polirom, Iași, 1998 GRECEANU, R., Nicolae Iorga și Comisiunea Monumentelor Istorice, în RMM nr. 2 / 1981 GUCHT, DANIEL VANDER, L'art contemporain au miroir du musée, Ante Post a.s.b.l., Bruxelles, 1998 GUICHARD, J., Diagnostic didactique pour la conception d'objets d'exposition. Thése de Doctorat en sciences de l'éducation, Universite de Genéve, 1990 GUSTI, D., "Muzeul Satului Românesc", în Sociologie românească, I, nr.
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]