2,537 matches
-
unei asemenea amenințări prin diverse dispoziții politice, juridice și sociale; În sfârșit, sentimentul unei invazii treptate sau al unei răsturnări iminente a echilibrului demografic. O lungă istorie Xenofobia se manifestă În general În contextul contactelor interculturale. În lumea occidentală, atitudinile antisemite extrem de vechi par să fi favorizat apariția sa. Vom distinge, din punct de vedere istoric, manifestările În context colonial de cele În context metropolitan. Începând cu secolul al XV-lea, scopurile economice ale colonialismului au cerut adoptarea de politici uneori
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
absolut 35. Istoria lui Israel, chiar și după exilul impus de romani, mărturisește despre prezența lui Dumnezeu în lume. Evreii sunt "părinții" creștinilor, de aceea un creștin adevărat este obligat să apere Israelul, chiar și atunci când comportarea lui stârnește sentimente antisemite. Răspândiți în toate colțurile pământului, după căderea Ierusalimului, în al doilea an al domniei lui Vespasianus (28 septembrie 70 d. Hr.), evreii au reușit să-și păstreze identitatea datorită religiei lor și puternicei lor conștiințe istorice. Distrugerea Templului, profețită chiar
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
a lui Gustav Mahler. Madame Polkovska îl va propulsa, grație relațiilor ei vieneze, să debuteze la Festivalul Haydn de la Eisenstadt, la unul din cele două palate ale familiei Esterhazy. La Eisenstadt, în 1923, tânărul candid, dar deja infectat de stereotipurile antisemite va fi confruntat pentru prima dată cu propaganda naționalistă și pro-hitleristă, grupul de muzicieni ai Festivalului Haydn dovedindu-se implicat în puciul, ce avea să eșueze, al lui Hitler. Romanul este scris la persoana întâi, Kapp notând cu acel prilej
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
fost exmatriculat din clasa I a Colegiului Național Carol I din Craiova, ca urmare a aplicării decretului-lege 1220 (semnat de primul- ministru Ion Gigurtu și de ministrul Justiției Ion Gruia). Legile rasiale, care codificau o tot mai intensă atitudine publică antisemită și o transformau în politică de stat, îl loveau astfel direct și personal pe înzestratul și sârguinciosul elev, deja apostrofat ca "liftă păgână" și exclus (mai întâi simbolic, apoi și administrativ) din grupul de egali - scena esențială a socializării timpurii
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
fie asigurată pe timpul șederii în România, potrivit legii, tratatelor și convențiilor încheiate, precum și practicii internaționale; ... h) inițierea, organizarea, săvârșirea sau sprijinirea în orice mod a acțiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunistă, fascistă, legionară sau de orice altă natură, rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste care pot pune în pericol sub orice formă unitatea și integritatea teritorială a României, precum și incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept; ... i) actele teroriste, precum și inițierea sau sprijinirea în orice mod a oricăror activități
LEGE nr. 51 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind securitatea naţională a României**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107569_a_108898]
-
s-a produs încă din Modelul ontologic eminescian unde se atrăgea atenția, în Argument, despre înmulțirea detractorilor lui Eminescu după 1989. "În avalanșa de etichetări de care s-a "bucurat" Eminescu, în ultimii ani, următoarele revin cu obstinație: "feroce antidemocrat", "antisemit", "fascist", "protolegionar", "execrabil om politic", "reacționar", "conservator", "xenofob", "paseist", "antieuropean"" ș.a. Marea "vinovăție" a poetului n-ar fi alta decât dragostea lui pentru poporul român; astăzi, în contextul reverificării "europenismului", modelul Eminescu ar fi devenit anacronic și păgubitor, de aceea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pronunțat polemic, virulent, și atacă fățiș pozițiile antieminesciene, denunțând dedesubturile politice, fără menajamente. Un prim caz luat în discuție este cel al dr. Moses Rosen, fostul rabin șef al României, care lansează aberanta idee că "Eminescu a fost un înverșunat "antisemit" și, în consecință, un fascist avant la lettre", urmărind de fapt "năruirea principalului stâlp de susținere a spiritualității românești". Eseistul procedează la combaterea, la demonstrarea metodică a demersurilor acestei denigrări parșive, căutând a pune în lumină adevărată scopurile urmărite în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de paradisul feciorelnic al civilizației apusene. Prin formulări ca "despărțirea de eminescianism" sau "Cazul Eminescu", se urmărește instalarea unei diversiuni. Când cineva avansează aberații precum că Eminescu ar conține embrionar cultura legionară sau că ar fi cultivat sentimente xenofobe și antisemite, în mod special, ar trebui să stea cu textul în față. Dar tocmai asta nu fac, iar când se întâmplă, citatele sunt mutilate fără jenă, ca și cum doar ei le-ar avea la îndemână. În privința demitizării unor simboluri naționale, precum Eminescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
publicistică... Mai ales publicistica eminesciană pare a-i fi captat energiile în ultimii ani, în măsura în care au apărut demitizările, detractările, imaginile negatoare. Theodor Codreanu se luptă, așadar, cu o anume imagine despre Eminescu. E vorba în primul rând despre un Eminescu antisemit sau xenofob sau despre un Eminescu pe care o anumită atitudine "politico-ideologică" încearcă să-l trateze minimalizator în privința ideilor sale sociale, economice. Or, după opinia profesorului Codreanu, poetul deplin al literaturii române ar fi autorul unei adevărate doctrine naționale moderne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
că aveți mari dificultăți în lume când căutați simpatie și suport politic și economic pentru țara voastră. Imaginea voastră nu e din cele mai bune. Trebuie să știți asta. Trebuie să știți că, dacă nu-i faceți de rușine pe antisemiți în fața societății, veți suferi. Veți fi izolați. Lumea se uită la voi cu uimire, consternată și ultragiată". (Elie Wiesel, declarație publică datată 1991. Cf. Theodor Codreanu, A doua schimbare la față, Princeps, Iași, 2008, p. 318). Cărțile lui Theodor Codreanu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
genocid cultural, social și economic la care românii sunt supuși după ieșirea din zodiac a ciumei roșii a bolșevismului. Ne-am trezit, după 1989, calificați în toate modurile posibile. În opinia formatorilor de opinie, suntem un popor sanguinar, violent, xenofob, antisemit, incapabil de a asimila modelele occidentale, singurele validate de curentul mondialist și, prin urmare, nedemn de a fi acceptat ca atare, decât cu prețul unei spălări de creiere generalizate. Tot ce am fost sau am realizat în istorie ține de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cu partizanat ideologic. În afară de faptul că unii scriitori merituoși ai literaturii române sunt absenți din Istoria... lui N. Manolescu, ceea ce dă de înțeles că ei nu există în istoria literară. Paul Goma, de exemplu, este prezentat drept un "paranoic" și "antisemit", "judecată de "valoare", comentează Th. Codreanu, care mi se pare una dintre cele mai mari rușini care s-a produs vreodată în cultura românească!"(p. 19). În acest sens, "mâinile" manolesciene au ceva din abilitatea maimuțelor care, după cum observă subtil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o circulară către Inspectoratele Generale de Siguranță, cu un chestionar de probleme care trebuie urmările și raportate. Acestea erau: 1. Chestiunea socială: mișcarea muncitorească; social-democrată; comunistă; bunduri (evrei comuniști din Bucovina și Basarabia); secte religioase; cluburi sportive; mișcarea studențească; mișcarea antisemită în general; mișcarea fascistă; mișcarea ofițerilor de rezervă; mișcarea demobilizaților; chestiunea agrară. 2. Chestiuni politice: a) propaganda: antimilitaristă, naționalistă maghiară, monarhistă rusă, ucraineană, bulgară (Societatea „Dobrogea” și acțiunea ei), antidinastică, emigrări; b) Acțiunea minorităților: unguri, sași, germani, ucraineni, bulgari și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
interesați. Sioniștii au promovat și susținut emigrarea în Palestina, toți evreii oferind un larg concurs financiar pentru acest scop. Totuși, deși exista o propagandă intensă înființării unui stat evreu, cei din România nu aveau intenția să plece în Palestina. Mișcarea antisemită a fost semnalată în special între studenți. Chiar dacă în Dobrogea nu exista un centru universitar, studenții care veneau în vacanță au adus aceste idei. La Constanța, Brăila și în sudul Dobrogei nu au fost semnalate acte antisemite, însă la Tulcea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în Palestina. Mișcarea antisemită a fost semnalată în special între studenți. Chiar dacă în Dobrogea nu exista un centru universitar, studenții care veneau în vacanță au adus aceste idei. La Constanța, Brăila și în sudul Dobrogei nu au fost semnalate acte antisemite, însă la Tulcea a izbucnit un conflict din cauza lui Heinric Thaler, student la Paris și președintele Societății „Lumina”, care a susținut într-un mod agresiv caracterul evreiesc și a produs incidente între elevii români și cei de rit mozaic. Din
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
un conflict din cauza lui Heinric Thaler, student la Paris și președintele Societății „Lumina”, care a susținut într-un mod agresiv caracterul evreiesc și a produs incidente între elevii români și cei de rit mozaic. Din această cauză, atunci când incidentele studențești antisemite au luat amploare la nivel național, toți românii din Tulcea au sprijinit revendicările naționale. În Brăila, deși nu exista un curent antisemit, a fost identificată o grupare fascistă, compusă din 100 de italieni, dar apreciată drept nepericuloasă la adresa statului român
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și a produs incidente între elevii români și cei de rit mozaic. Din această cauză, atunci când incidentele studențești antisemite au luat amploare la nivel național, toți românii din Tulcea au sprijinit revendicările naționale. În Brăila, deși nu exista un curent antisemit, a fost identificată o grupare fascistă, compusă din 100 de italieni, dar apreciată drept nepericuloasă la adresa statului român. Sectele religioase nu au avut un număr mare de membri, însă propaganda lor în căutare de noi aderenți a intrat în conflict
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
o greșeală tactică” faptul că nu s-a retras din funcțiile politice în momentul când a fost declanșată prigoana contra legionarilor. Cercurile de stânga și cele evreiești sperau, pentru viitor, în „atenuarea regimului”, adică în modificarea sau anularea actelor normative antisemite, deoarece impunerea măsurilor represive ar fi avut la bază inițiativele primului ministru. În privința succesiunii politice, legionarii „scontau” pe numirea lui Armand Călinescu, viceprim-ministru și ministru de Interne, care să inițieze unele măsuri de „clemență” față de membrii mișcării aflați în închisori
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
arestați și se vor „calma” spiritele tineretului naționalist. Jurnaliștii au apreciat că, din punct de vedere politic, cele mai mari șanse de reușită le-ar avea un cabinet condus de Alexandru Vaida-Voevod și Istrate Micescu, care să aibă un program antisemit și să transforme mișcarea legionară din una proscrisă într-una prodinastică. Structura informativă/contrainformativă acoperită a D.G.P. a aflat și părerile liderilor P.N.Ț. față de evenimentele din ultima perioadă, sursa obținând datele din cercul lui Mihai Popovici. Conform acestuia, percepția
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
au dedat la acte „de violență și de umilire” a refugiaților. Această imagine difuzată în opinia publică din România putea crea un curent de opinie în care minoritarii evrei să fie considerați principalii vinovați, iar guvernul să inițieze un program antisemit. În acest caz, mișcarea comunistă din România trebuia să păstreze „cea mai mare circumspecțiune” în activitatea desfășurată. O întâlnire între C. I. C. Brătianu și Ion Antonescu s-a produs la 2 iulie 1940, liderul P.N.L. oferind un „concurs nelimitat” în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pe vremea lui Tudor Vladimirescu, țăranii au dat foc la conace și hambare. Violența lor era îndreptată atît împotriva arendașilor cît și a moșierilor înșiși, și din cauză că mulți dintre cei dintîi erau evrei, acțiunile țăranilor au avut o puternică tentă antisemită. Revolta era atît de întinsă și la ea participau un număr atît de mare de oameni, încît forțele polițienești locale nu puteau face față. Guvernul a apelat deci la armata regulată, aflată sub comanda generalului Alexandru Averescu. Acesta a înăbușit
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și cetățenilor non-creștini (în speță evreilor). Privită ca o intruziune în afacerile interne românești, modificarea articolului 7 din Constituția din 1866 (potrivit căruia cetățenia putea fi acordată numai străinilor de religie creștină, deci nu și evreilor), a declanșat revărsarea valului antisemit în societatea românească. Frustrarea a cuprins opinia publică autohtonă, care a simțit că independența câștigată pe câmpul de luptă este ciuntită de interferențele Marilor Puteri care obligau la revizuirea constituției în contra spiritului românesc. Obținerea independenței de stat a legitimat și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de soluții politice radicale, este reperabil încă din perioada antebelică. Cuzismul - doctrina socio-politică închegată de A.C. Cuza a cărei forță motrică era alimentată exclusiv de ideea antisemitică - inaugurează discursul extremist pe scena ideilor politice românești. Însă nici această doctrină radical antisemită nu a apărut din senin, umplând ideologic un vacuum preexistent. După cum am arătat, cuzismul își are antecesorul său doctrinar în ceea ce am numit a fi "pedagogia bărnuțiană a xenofobiei", în miezul căreia vibra cu intensitate febricitantă principiul anti-străinismului. Iar în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
această luare de poziție explicit antinaționalistă poate fi consemnat un moment critic de torsiune a concepției despre naționalitate în imaginarul politic românesc. Naționalismul etnic, configurat către sfârșitul secolului al XIX-lea și desăvârșit în formula sa radical exclusivistă, xenofobică și antisemită pe parcursul interbelicului, este înlocuit cu doctrina patriotismului socialist, în care accentul cade pe ultima componentă. Noua doctrină antinaționalistă se străduiește din răsputeri să dizolve identitățile etnice consolidate în tradiția politică românească. În fapt, este un atentat identitar la adresa românismului ca
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ne reprezintă la unele posturi de televiziune. S-a ajuns până acolo încât la televiziunea română și chiar în presa de mare circulație, ctitorii culturii noastre sunt puși la index de toți neaveniții. Eminescu este batjocorit și considerat legionar și antisemit, iar Sadoveanu este făcut comunist și dat afară din literatura română, și se tot cântă așa, în cor, pe diferite limbi și voci cu o largă îngăduință a celor chemați să ne conducă. Grigore Antipa subliniază faptul că, cei mai mulți dintre
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]