1,523 matches
-
de Eliade evidențiază existența unor practici de venerare și de transformare a metalelor în diferite arii culturale. Aceste analize ne fac să credem că nu numai alchimia, ci și practicile divinatorii ar avea ca suport astfel de credințe străvechi. 315 Antropologi de renume, precum Robert Redfield, Ralph Linton, Melville Herskovits în "Outline for the study of acculturation" (American Anthropologist, 38, 1935, pp. 149-152), subliniază complexitatea fenomenelor de aculturare care presupun înlocuiri, combinări și respingeri culturale. Acest fapt nu presupune automat ca
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
un post de medic secundar în chirurgie și a început să profeseze, după ce a fost întâmpinată de dezaprobarea confraților bărbați, care considerau o glumă faptul că o femeie dorește să devină medic chirurg. S-a căsătorit cu celebrul anatomist și antropolog Francisc I. Rainer, întemeietorul Institutului de Antropologie din România. Mobilizată în Primul Război Mondial, cu gradul de maior, a realizat numeroase intervenții chirurgicale prin care a salvat sute de vieți. A condus, concomitent, Spitalele „Colțea”, cel al „Școlii de Poduri
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
structurare: observație structurată și observație nestructurată (calitativă). În cadrul observației științifice distingem următoarele tipuri: a. Observația de explorare este tipul de cercetare care are ca obiect o realitate socială asupra căreia nu dispunem de informații teoretice și practice preliminarii. Etnologii și antropologii sunt primii cercetători care au întreprins observații de acest tip asupra societăților "primitive", înregistrând direct aspecte și evenimente semnificative din viața populațiilor respective și oferind astfel primele informații despre ele. Practica asistenței sociale presupune extrem de frecvent apelul la o asemenea
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
asistenței sociale, mai ales sub forma observației participative.12 Documentarea. În domeniul socio-umanului, multe dintre cercetările cu pretenții de științificitate nu au fost realizate ca urmare a contactului direct cu realitatea, ci pe baza unor surse de informație mediate; astfel, antropologii și sociologii veacului al XIX-lea și-au construit teoriile științifice pe baza mărturiilor din scrierile călătorilor europeni în Lumea Nouă sau pe baza analizei documentelor statistice. Tehnica documentării a fost utilizată ca instrument fundamental în dobândirea și în transmiterea
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
parte dintr-o structură socială (familie, vecinătate, grup, etc.), dintr-un mediu social specific și, prin aceasta, dintr-o rețea de raporturi sociale diferite. Termenul de rețea își are originea în anchetele de comunitate, fiind utilizat pentru prima dată de antropologul John Barnes, în 1954, într-un studiu asupra rolurilor sociale în sânul unei comunități. După Barnes, rețeaua este "ceva care traversează societatea... toate grupurile normale, familia și vecinătatea, echipele de muncă sau profesionale"31. Ea este constituită din sistemul de
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
am inspirat din tradiția anglo-saxonă inițiată de Henry James și Percy Lubbock, tradiția germană venind dinspre Lämmert și Stanzel, formaliștii și semioticienii ruși, structuraliștii francezi și poeticienii din Tel Aviv; am luat în seamă studiile naratologice scrise de lingviști, psihologi, antropologi, istorici și cercetători ai inteligenței artificiale; și nu l-am uitat pe Aristotel. Totuși, mi-am trădat preferința față de ceea ce constituie, probabil, direcția naratologică cea mai influentă din ultimii ani ai secolului, aceea a naratologilor "francezi" sau "de inspirație franceză
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
socotea Scheler, a rămas în conștiința filosofică a contemporaneității. Poate de aceea, în contextul "procesului umanismului" (al unei probleme care vizează ceea-ce-este omul contemporan), George Uscătescu privea astfel începuturile conștiinței de sine a antropologiei filosofice, făcând referire la unul dintre antropologii cu operă semnificativă din perioada postbelică: "dacă, aparent, Foucault se mișcă pe alte coordonate, în esență, procesul pe care el îl intentează omului și umanismului ne conduce tot la punctul fixat acum șaizeci, șaptezeci de ani de către metafizica europeană aflată
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și judecăți ce pot primi un sens prin raportare la antropogeneză. Dar aceste judecăți descriu un spațiu "organic", cel al eului, el însuși supus "legilor" de evoluție a energiei și integrat unor structuri energetice mai largi. În deosebire de unii antropologi, cum ar fi A. Gehlen, care mizau mai mult pe trăsăturile definitorii ale modului existențial uman rezultate din inițiala sa slăbiciune organică, C. Rădulescu-Motru lucrează integrativ. El afirmă că studiul personalității este dependent de raportul dintre omul luat ca individ
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
însuși e citat mai ales de posttocquevillieni- în acest context, mă refer astfel la gânditorii care au reținut speranța clasicului francez că omul modern, individualist, va continua să-și aducă aminte că trăiește totuși în societate - cu sensibilități comunitariste, ca antropologul (religiilor și structurilor de înrudire) și sociologul de la Berkeley, Robert Bellah 13. Bellah, pe care îl voi evoca din nou în secțiunea dedicată personalității lui Etzioni, are meritul de a fi readus în discuție sub o lumină nouă, prin aplicarea
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
este foarte atrăgătoare: el își expune concepția teoretică recurgând la o mare bogăție de date empirice provenite din propria cercetare și, fapt la fel de remarcabil, din cercetările unei multitudini de specialiști în științele sociale, de la sociologi și politologi la istorici și antropologi. 3. Etzionitc "3. Etzioni" Amitai Etzioni (născut în 1929 la Köln; studii la Ierusalim și Berkeley) este, într-un fel, sociologul și propagandistul de serviciu al comunitariștilor. Clasic în viață al științelor sociale, el este primul cadru didactic distins cu
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
alții, cu alte cuvinte definirea drepturilor specifice fără abolirea sau atingerea drepturilor universale (capitolul V); relansarea sărbătorilor publice ca școli ale virtuților civice, într-o perspectivă de o mișcătoare ingenuitate - de exemplu, fără apel la marile studii consacrate sărbătorii de antropologi și istorici (capitolul VI); idealul unei comunități care să aibă numai calitățile celor tradiționale, inclusiv o puternică presiune normativă, dar nici unul din defectele lor, între care sectarismul și represiunea privată (capitolul VII); normele sociale (capitolul IX); un dialog între comunitaristul
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și este, din 1999, profesor de filozofie politică la University of Chicago, membru al celebrului Committee on Social Thought, un program doctoral interdisciplinar și interdepartamental inițiat în 1941 de istoricul John U. Nef, secondat de economistul Frank Knight și de antropologul Robert Redfield, toți trei convinși că studiul academic serios al unei teme poate începe numai după o solidă pregătire fundamentală, bazată pe cunoașterea directă a textelor importante. O atare atitudine, în ultima vreme anatemizată de postmoderniști, a dat în America de Nord
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
desăvîrșire, unul central, în ceea ce privește teoria socială și știința socială. Fiecare dintre elementele, pe care le-am identificat ca fiind cele ce ne îndepărtează de consensul ortodox, determină, în mod inevitabil, sublinierea caracterului central al comunicării.2 Înaintea autorilor sus amintiți, antropologul Claude Lévi-Strauss demonstrează că obiectul însuși al științelor sociale este comunicarea, stabilind o legătură între schimbul de bunuri, de femei și de mesaje. La începutul secolului, Charles Cooley deja înțelege prin comunicare "mecanismul prin intermediul căruia relațiile umane există și se
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
S-a făcut o analiză corectă și precisă a modului în care au fost lichidate partidele istorice, purtătoare ale valorilor democratice, precum și a instrumentelor și metodelor Securității. Au apărut numeroase publicații: reviste precum Arhivele totalitarismului, lucrări semnate de istorici, de antropologi, relatând amintiri ale victimelor colectivizării, colocviile organizate la Sighet fosta închisoare destinată condamnaților politici au făcut cunoscută violența primului deceniu în timpul căruia s-a instalat noul regim 5. Dar trecutul apropiat, perioada complexă a anilor de apropiere, apoi de detașare
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Zidului, care oficial nu avusese loc, nu mai este un secret pentru mulți români. Românii își trăiesc istoria separat, într-o nefericită insularitate înfrântă. Ei se simt diferiți, uitați, doborâți. Striviți de trilogia celor trei " F" (Frig, Frică, Foame). Povestirea antropologului Irina Nicolau, devenită director adjunct al Muzeului Țăranului Român după 1989, astăzi dispărută, mă obsedează. Ea își amintește de serile petrecute în frig, într-un apartament prost luminat, plin de țesături populare și covoare unele peste altele, majoritatea provenind din
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
abandonați sau bolnavi. Cei care știu tac, ceilalți nu cunosc situația. Cuvântul "SIDA" nu există în România. Pentru a realiza cât de departe se ajunsese cu planificarea tăcerii și a minciunii prin omisiune, va trebui să așteptăm observațiile și analizele antropologului american Gail Kligman. Studiul său The politics of duplicity, publicat în 1998, dezvăluie rădăcinile amplorii dezastrului sanitar și psihologic care îi atinge pe copii și pe femei. În statisticile Ministerului Sănătății, înainte de 1989, în spatele cuvântului "pneumonie" se ascunde în realitate
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
pe procesele ce se produc în cadrul culturilor și pe impactul interacțiunii sociale. Trebuie să spunem că până în primul sfert al secolului 20 cele două discipline erau unite în mod obișnuit într-un singur departament, diferențierea principală fiind dată de preocuparea antropologilor pentru studiul sociologiei oamenilor preliterați. Recent chiar această distincție a slăbit, astfel că antropologii sociali au adăugat domeniului lor de interes din ce în ce mai mult cercetări referitoare la aspectele variate ale societății moderne. Economia. Disciplina economiei implică studiul comportamentului uman în relație
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
spunem că până în primul sfert al secolului 20 cele două discipline erau unite în mod obișnuit într-un singur departament, diferențierea principală fiind dată de preocuparea antropologilor pentru studiul sociologiei oamenilor preliterați. Recent chiar această distincție a slăbit, astfel că antropologii sociali au adăugat domeniului lor de interes din ce în ce mai mult cercetări referitoare la aspectele variate ale societății moderne. Economia. Disciplina economiei implică studiul comportamentului uman în relație cu producția, schimbul, distribuția și consumul venitului. La fel ca și psihologia, economia are
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
problemă a ceea ce oamenii dintr-o societate știu sau cred a fi adevărat. Adică asupra a ceea ce oamenii din societatea respectivă sunt de acord referitor la o anumită realitate exprimată în setul lor de credințe despre aceasta. Când sociologii și antropologii studiază culturile, ei sunt interesați în astfel de acorduri sociale referitor la realitate și adevăr. Aceste acorduri sociale sunt cele care formează comportamentul oamenilor și ele sunt cele care determină cum oamenii înțeleg lumea lor. Un important domeniu al cunoștințelor
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
lucru justifică diversitatea pe care o manifestă cultura și structura socială de la un loc la altul și în timp. 4.4.2. Varietatea culturii și a structurii sociale Există cultură și structură socială universale? O întrebare pe care sociologii și antropologii au pus-o de mulți ani este dacă există cultură și structură socială universale. Răspunsul la această problemă trebuie să ia în calcul pattern-ul cultural și aranjamentul structural care singure pot fi universale. Deci, când vorbim de universalitatea culturii
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
etnocentrismului când se studiază comportamentul uman. În contrast cu etnocentrismul, cercetătorii sociali încearcă să privească comportamentul uman și cultura din punct de vedere al relativismului cultural. Relativismul cultural recunoaște că culturile sunt diferite, dar nu vede diferența ca deficiență. Majoritatea sociologilor și antropologilor privesc culturile umane în termenii unui relativism cultural conceptul prin care se susține că toate culturile sunt sisteme ordonate în interiorul cărora obiceiurile și instituțiile sunt raționale în sensul lor propriu. Așadar, convingerea hindusă de interzicere a consumului de carne de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sociale, este necesar să descriem diferite perspective teoretice explicative ale acesteia, să identificăm sursele care generează schimbarea, precum și problemele sociale care sunt asociate în mod inevitabil dinamicii acesteia. Începem prin prezentarea teoriilor schimbării sociale. 12.2. Teoriile schimbării sociale Sociologii, antropologii și istoricii au dezvoltat o serie de teorii ale schimbării sociale. Demersurile acestora au urmărit să identifice existența unui pattern ori scop în aparentul caleidoscop al schimbării pe care putem să-l observăm de-a lungul istoriei omenirii. Deși există
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ca societățile industriale occidentale, dar ele trebuie să realizeze acest lucru. În acest fel, teoriile de început au tendința de a accentua un aspect al schimbării dezvoltarea tehnologică și economică drept criteriu cheie al evoluției. Mai recent, câțiva sociologi și antropologi au pledat pentru teoria multiliniară a schimbării evolutive. Potrivit acestei abordări, deși evoluția nu poate fi universală, există o tendință a societăților să evolueze către complexitate și adaptabilitate. Mai mult, deoarece fiecare societate pornește de la stadii diferite și se confruntă
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
multiliniari afirmă că pe termen lung, există o direcție generală care implică schimbarea socială: de la societăți simple, mici la unele mari, complexe. EVOLUȚIA SOCIOCULTURALĂ. Astăzi tipul de teorie evoluționistă care este avută în vedere mult mai serios de sociologi și antropologi este evoluția socioculturală, adică studiul modului în care societățile de culegători și vânători s-au schimbat în alte tipuri de societăți. Într-un fel aceasta se aseamănă destul de mult cu teoria multiliniară. Aici este folositor să ne amintim de discuția
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
îi atribuie omului arhaic motivații ale omului modern, în primul rând intenția de a stăpâni forțele naturii: „Ce îngustime a vieții sufletești la Frazier! Ce incapacitate de a înțelege o altă viață decât cea englezească a epocii sale!“64 Un antropolog de teren, care pornește de la aceleași premise ca și Frazier, le va cere băștinașilor să-i spună ce anume speră ei să obțină prin practicile magice la care participă. Și va primi, în cele din urmă, explicațiile pe care le
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]