2,449 matches
-
pp. 134 140. 30. Duby, Georges, Evul mediu masculin. Despre dragoste și alte eseuri, traducere de Constanța și Stelian Oancea, Editura Meridiane, București, 1992. 31. DumitrescuBușulenga, Zoe, Renașterea. Umanismul și destinul artelor, Editura Univers, București, 1975. 32. Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului. Introducere în arhetipologia generală, traducere de Marcel Aderca, postfață de Cornel Mihai Ionescu, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998. 33. Dyer, Christopher, Everyday Life in Medieval England, Hambledon and London, 2000. 34. Edwards, Robert, Chaucer and Boccaccio: Antiquity and
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și manifestărilor de cultura organizațională. Conform definiției, cultura organizațională are următoarele caracteristici: este holistică, În sensul că reprezintă mai mult decât suma părților componente; este determinată istoric, Întrucât reflectă evoluția În timp a organizației; este conectată la elemente de natură antropologică (simboluri, rituri etc); este fundamentată social, deoarece este creată și păstrată de grupul de persoane ce alcătuiesc organizația; este greu de modificat datorită complexelor elemente umane implicate. Cultura organizațională este o combinație de elemente umane conștiente și inconștiente, raționale și
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
simbolică. Viața universitară, ca și viața În general, are un caracter irațional. Mai mult ca oriunde, sistemul universitar poate fi considerat ca o structură tribală sau teatrală, promovată În primul rând prin rituri și ritualuri, mituri, eroi, ceremonii etc (interpretarea antropologică). • Leaderul trebuie să fie creativ, să dovedească multă flexibilitate și să aibă disponibilitatea de a aborda schimbarea pe planuri multiple. Într-o universitate, În care s-au făcut recent raționalizări ale activității, nu este deloc binevenit un nou program strategic
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Om» simbolizează În mod mistic esența Universului”. Dar, ca entitate, așa cum scrie Constantin Rădulescu-Motru „omul este trup și suflet; dar nu trup pe de o parte și suflet pe de altă parte; ci unitate nedespărțită de trup și suflet” . Cercetările antropologice moderne au condus la constatarea unei mari complexități ale structurii ființei umane și acțiunii acesteia, fapt ce a determinat apariția unor domenii noi de investigații psihologice concretizate În culoare științifice specifice, prezentate sub denumirea: psihologia copilului, psihologia educației, psihologia Învățării
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
fiind umane prin naștere. ● Orientarea psihometrică Înseamnă studiul trăsăturilor exprimabile sub forma unor liste de atribute ce caracterizează persoana În cadrul unei situații. Au fost dezvoltate un număr mare de tehnici și instrumente de măsură: scale, chestionare etc. ● Orientarea socio-culturală și antropologică se bazează pe ideea că personalitatea poate fi Înțeleasă numai luând În considerare și contextul social În care trăiește individul, și numai comparând indivizii aparținând unor populații și culturi diferite. Procesul de socializare e un proces social prin care individul
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
de dragul unei libertăți în numele căreia nu mai pot emite nici un fel de pretenții. Cetățenii R.M. se situează dincolo de bine și rău, categoriile morale fiind inoperabile în cazul lor; ei trebuie priviți ca niște exemplare eșuate ale speciei umane, ca un rebut antropologic, demn de milă și imposibil de recondiționat, potrivit cel mult la ilustrarea condiției de mutant născut în urma unor experiențe malefice ale istoriei. Pentru a te face mai ușor înțeles, uneori e bine să povestești pur și simplu ceea ce vezi. După ce
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
s-au întrerupt concertele de muzică populară. Oamenii aceștia, „poporul” cum sunt generic numiți ei, nu sunt decât un obiect de referință la care apelează, cu egală îndreptățire, puterea și opoziția. Conaționalii noștri de la țară alcătuiesc o specie foarte originală, antropologic vorbind. Comuniștii îi consideră „moldoveni”, le invocă opțiunea pro-comunistă de la ultimele alegeri, cu care încearcă să se legitimeze, și dorința lor fierbinte de a îmbrățișa limba rusă. Politicienii democrați vorbesc despre ei ca despre „majoritatea românească” a Basarabiei, unionistă în
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Civic”. Disputa e pătimașă, cu scene de un burlesc antologic. Tardiv, când nu se mai poate face nimic, s-au înregistrat și voci care regretă că au acceptat înserierea „aurită”. Cineva a găsit o formulă mai expresivă, cu o conotație antropologică macabră, spunând că nu-și poate ierta slăbiciunea și orgoliul rușinos care 1-au făcut să consimtă să i se măsoare creierul. Emoționant, să recunoaștem, aproape ca la Cioran... Dar astea sunt vorbe între și pentru prieteni, răbufniri de moment
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
un simplu etnonim într-un subiect de dezbateri extralingvistice, un semn științific într-un prilej de delimitări pasionale. În plus, în Basarabia mai există și o altă linie de separare printre vorbitorii de română/”moldovenească”. Una mai mult decât politică - antropologică, aș zice. Numeroși concetățeni de-ai mei nu știu să se exprime elementar, să-și formuleze gândurile cu glas tare, vorbesc monosilabic sau dau la iveală un slang ciudat, ea niște naufragiați recuperați după o jumătate de secol de izolare
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
a observat că, în multe țări foste socialiste, publicul larg a ales să ignore rezultatele cercetării științifice, optând masiv pentru mărturii personale, opere de ficțiune, anchete jurnalistice sau campanii mass-media pe tema istoriei "contemporane" (Jutta Sherrer, op. cit., p. 106). Studiile antropologice sugerează că, în anumite situații, se poate instala o tăcere grea dar consensuală asupra unei întregi epoci, acceptându-se doar referințe codificate, sublimate, la realitățile de odinioară. Într-un sat din Grecia, de exemplu, locuitorii evitau să vorbească deschis despre
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
diacronice) pe baza analizei sincronice a sistemului; * regula funcției (analiza structurală studiază în primul rînd funcția comunicativă a sistemului) (W. Nöth, 1990: 295-296). Pespectiva structurală este deci esențialmente lingvistică ("tentativă de a regîndi totul după măsuri lingvistice" Frederic Jameson) și antropologică ("regard éloigné", privire spectatorială practicată de actorii teatrului japonez nô care se privesc așa cum își imaginează că îi privesc spectatorii sau de etnologi atunci cînd se plasează față de propria lor cultură ca față de o cultură străină, adică situată la distanță
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
riguroasă structura model (ca instrument de cercetare), nu însă și la structura esență ca principiu ontologic (legată de numele lui Platon și Kant). Plecînd de la opoziția structură/ istorie, Greimas solicită depășirea cantonării în sincronie, extinderea de la lingvistică spre o reflecție antropologică mai largă. Există actualmente în științele omului o astfel de sinteză epistemică, o știință "diagonală" (R. Caillois). Și această știință este semiotica. 2.6. Structuralism și semiotică Semiotica modernă s-a dezvoltat în anii '60 în plină efervescență structuralistă, avînd
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
adevărul falsului. De la Galilei și Descartes, deci odată cu oficializarea dualismului gîndirii occidentale: res extensa/vs /res cogitans și reducerea sacrului la profan, umanitatea a utilizat unicitatea semnului și nu ambiguitatea simbolului. Pentru etnologii și istoricii religiilor care au hrănit curentul antropologic actual, mitul nu este sinonim cu ficțiune, ci semnifică histoire vraie, esențială, exemplară. Mitul este povestirea unei creații din timpul fabulos al începuturilor (illo tempore). Mitul este într-un fel modelul exemplar al oricărei creații. Lévi-Strauss combătînd prejudecata atașată gîndirii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
primul caz (asociată unei senzorialități mai bogate și gesticulații mai complexe) și o dominantă analitică discontinuă în cel de-al doilea caz (asociată și unei retractilități gestuale și proxemice). Împreună cu Bateson, Goffman, Watzlawick, Hall inaugurează o "nouă concepție asupra comunicării", antropologică și semio-tic-pragmatică, depășind modelul "telegrafic", strict lingvistic al codificării/decodificării non problematice a mesajelor. În noua viziune, "orchestrală" comunicarea este subîntinsă de cinci postulate fondatoare: i) este imposibil să nu comunici (on ne peut pas ne pas com-muniquer); prin cuvinte
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și mediatic). 10.3. Mass-media și tranziția în România. O lectură diacronică Într-o manieră sintetică, putem defini trecerea de la totalitarism la democrație prin înlocuirea presupozițiilor ontologice (materia ca sursă a performanței umane), gnoseologice (cunoașterea ca reflex al realității obiective), antropologice (specificitatea umană limitată la muncă, mai ales cea manuală) și politice (relațiile politice ca instrument de dominare cf. A. Marga, 1994:10) cu noile concepte de : schimbare societală, reformă, (democratizare și economie de piață), autonomie (D. Sandu, 1996:255 ), emergența
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Alain Touraine, 1992: 184). Ca reprezentanți ai elitei intelectuale definite de Mannheim drept grupuri sociale a căror misiune este interpretarea lumii pentru societate, jurnaliștii se caracterizează printr-un anume tip de discurs și spațiu de legitimitate (expertiza lor sociologică și antropologică recunoscută ca un capital simbolic "information is power" îi legitimează ca ¨a patra putere în stat¨ sau cîini de pază ai societății). Chiar dacă este un truism faptul că evenimentele din 1989 au instituit noi modele și tehnici, noi practici structurale
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
colloque 18-21 mars 2004, Caen), Éditions de la Maison des Sciences de l'Homme, Paris, 2005. Ducrot, Oswald, Jean-Marie Schaeffer, Noul dicționar enciclopedic al științelor limbajului, traducere de Anca Măgureanu, Viorel Vișan, Marina Păunescu, Editura Babel, București, 1996. Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului. Introducere în arhetipologia generală, traducere de Marcel Aderca, prefață și postfață de Radu Toma, Univers, București, 1977. Eco, Umberto, Tratat de semiotică generală, traducere de Anca Giurescu și Cezar Radu, postfață și note de Cezar Radu, Editura Științifică
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
venite din partea colegilor (competiția profesională și socială), care pot stimula sau inhiba afirmarea, constanța participativă ca lider. ► Cel mai evident este conflictul personalitate-rol în situații de divergență, între așteptările instituției (dimensiunea normativă), așteptările personale (dimensiunea psihologică) și valorile societății (dimensiunea antropologică). Rezolvarea, ponderea acordată unor dimensiuni sau consensul lor depinde de tipul acțiunii, de caracteristicile rolului concret, de personalitatea individuală, de percepția interpersonală, rezultând trei stiluri: normativ, personal sau de compromis. Conflictul intrarol, născut din divergența între pregătirea de bază, profesională
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și nu mai pot fi ignorate. Expunerile prezentate în această cercetare constituie o tentativă de valorificare a unor concepte, metode și contribuții la descrierea și interpretarea imaginilor picturale. Legitimarea acestui demers ține de faptul că narațiunea este o practică semiotică antropologic universală, independentă de cultură și timp, utilă în structurarea experienței și în comunicarea sensului, care poate oferi un potențial sporit de analiză și care poate nuanța și consolida studiul picturii. Abordarea picturii ca pictură narativă este un demers care plasează
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
a cărui extensie depinde de ceea ce este inclus sau exclus, conectat sau disconectat, prin istoricizare, abstractizare, teoretizare, expansivitate sau restrângere. Există considerații formaliste asupra narațiunii, așa cum există abordări dialogice, fenomenologice, aristotelice, tropologice sau deconstructive. Există concepții cognitiviste, constructiviste, istorice, sociologice, antropologice despre narațiune, dar și speculații feministe sau politice. Există, prin adoptarea recentă a pluralului, naratologii: structuralistă, postclasică, socionaratologie sau psychonaratologie. Există posibilități de studiu în relație cu un context referențial în mod simultan lingvistic, literar, istoric, biografic, social și politic
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
și nu mai pot fi ignorate. Expunerile prezentate în această cercetare constituie o tentativă de valorificare a unor concepte, metode și contribuții la descrierea și interpretarea imaginilor picturale. Legitimarea acestui demers ține de faptul că narațiunea este o practică semiotică antropologic universală, independentă de cultură și timp, utilă în structurarea experienței și în comunicarea sensului, care poate oferi un potențial sporit de analiză și care poate nuanța și consolida studiul picturii. Abordarea picturii ca pictură narativă este un demers care plasează
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
a cărui extensie depinde de ceea ce este inclus sau exclus, conectat sau disconectat, prin istoricizare, abstractizare, teoretizare, expansivitate sau restrângere. Există considerații formaliste asupra narațiunii, așa cum există abordări dialogice, fenomenologice, aristotelice, tropologice sau deconstructive. Există concepții cognitiviste, constructiviste, istorice, sociologice, antropologice despre narațiune, dar și speculații feministe sau politice. Există, prin adoptarea recentă a pluralului, naratologii: structuralistă, postclasică, socionaratologie sau psychonaratologie. Există posibilități de studiu în relație cu un context referențial în mod simultan lingvistic, literar, istoric, biografic, social și politic
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
depind de fidelitatea față de valorile care le reprezintă. Or, lucrurile ce țin de om sunt fragile. Iată motivul pentru care, în toate societățile, valorile cunoscute drept esențiale sunt înconjurate de tabuuri. Interdicțiile mențin mecanismele vitale ale funcționării sociale. Mulțumită studiilor antropologice și sociologice, am descoperit că întreaga colectivitate are propria sa logică și că etica pro-fesată și interdicțiile au o funcție pozitivă. Am învățat să respectăm culturile cele mai diferite de a noastră. Ar fi deplasat să afirmăm că preceptele morale
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
și nu mai pot fi ignorate. Expunerile prezentate în această cercetare constituie o tentativă de valorificare a unor concepte, metode și contribuții la descrierea și interpretarea imaginilor picturale. Legitimarea acestui demers ține de faptul că narațiunea este o practică semiotică antropologic universală, independentă de cultură și timp, utilă în structurarea experienței și în comunicarea sensului, care poate oferi un potențial sporit de analiză și care poate nuanța și consolida studiul picturii. Abordarea picturii ca pictură narativă este un demers care plasează
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
a cărui extensie depinde de ceea ce este inclus sau exclus, conectat sau disconectat, prin istoricizare, abstractizare, teoretizare, expansivitate sau restrângere. Există considerații formaliste asupra narațiunii, așa cum există abordări dialogice, fenomenologice, aristotelice, tropologice sau deconstructive. Există concepții cognitiviste, constructiviste, istorice, sociologice, antropologice despre narațiune, dar și speculații feministe sau politice. Există, prin adoptarea recentă a pluralului, naratologii: structuralistă, postclasică, socionaratologie sau psychonaratologie. Există posibilități de studiu în relație cu un context referențial în mod simultan lingvistic, literar, istoric, biografic, social și politic
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]