4,171 matches
-
conferi o expresie mai concretă, adică personală, abstractelor evoluții de adâncime, la a căror identificare aspirau. De aceea, amintitele „tendințe”, „procese”, „constante” și „repetiții” proprii istoriei economice și sociale s-au transmutat în sfera noii istorii a vieții cotidiene (rebotezată antropologie istorică), în „habitudini” și „comportamente” colective (alimentare, sexuale, productive, corporale etc.), a căror recompunere (sau construcție) s-a îndreptat, foarte curând, din dorința unui spor de clarificare, și spre domeniul reprezentărilor, al imaginarului și sistemelor de gândire, bănuite - pe bună
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
lungul cărora a evoluat istoria vieții de zi cu zi (nenumită însă astfel și, cu atât mai puțin, individualizată ca specie istoriografică 4), vreme de două decenii și jumătate. Este interesant - dar și îndeajuns de curios - de constatat că ceea ce antropologia istorică a câștigat în varietate tematică și rigoare analitică (nu trebuie uitat că prin restituirea atitudinilor și a comportamentelor colective noua istorie a cotidianului urmărea, de fapt, evidențierea unor regularități sau, cum am spus, procese și tendințe, după un model
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
paradoxal -, prin estomparea prezenței efective a umanului în cadrul subiectelor cercetării. Sensibilă la grupuri și la reprezentările lor, istoria vieții de zi cu zi s-a dezinteresat tot mai mult de indivizi și de existența acestora. Intens preocupată de abstracte tendențialități, antropologia cotidianului a ajuns să ignore concretețea trăirilor subiective. De aici, de la această carență și din necesitatea de a o remedia a decurs cea de-a treia (și, deocamdată, ultima) reconfigurare epistemologică a istoriei cotidianului, care ar putea fi definită, sintetic
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
conceptual și, nu în ultimul rând, direcțiile de anchetă. În acest mod, a luat naștere, printre altele, și o nouă abordare a cotidianului, ale cărei trăsături (sesizabile, mai întâi, în istoriografia germană) se situează, practic, la antipodul celor ce definiseră antropologia istorică în varianta ei franceză, a anilor ’60-’70. Prima dintre ele constă într-o schimbare a obiectului cercetării. Nu cadrele existenței de zi cu zi și nici structurile de adâncime ale cotidianului sunt cele care interesează, actualmente, istoria vieții
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ci și de alte două particularități de metodă ale microistoriei (sau, mai complet spus, ale „microistoriei de zi cu zi”), sesizabile în toate anchetele de gen: reinterpretarea mai flexibilă a duratei și însemnătatea contextelor. Dacă în domeniul de cercetare al antropologiei istorice temporalitatea lungă și medie avuseseră funcția unui cadru privilegiat de referință (anchetele de acest tip juxtapunând, de obicei, secțiuni cronologice de mărime egală, pentru a face, apoi, inventarul asemănărilor și al deosebirilor dintre ele și a deduce o anumită
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nicidecum simple - depind de amintita „descriere densă” a contextului (mai precis, a habitusurilor culturale) în care se găsesc prinse „microsocietățile” cercetate, un context care lasă să se ghicească, în exergă, conturul întregii societăți. Postulatul implicit al acestei relații - curentă în antropologia culturală - este că „textul” unei acțiuni sociale (adică normele, regulile și principiile ce o guvernează) e inseparabil de „pretextul” ei, altfel spus, de sistemul de simboluri și semnificații comune, împărtășite spontan, „ca aerul pe care îl respirăm” (cf. Robert Darnton
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Lățeatc "Liviu Chelcea Puiu Lățea" Despre modul în care consumul a fost organizat în Europa de Est în timpul comunismului s-a scris o serie lungă de cercetări. Unele dintre acestea adresează probleme și teme care au fost centrale în dezbaterile clasice din antropologie, cum ar fi natura formelor de distribuție și de schimb (Polanyi, 1957; Mauss, 1967; diferite concepte propuse de Marx), tema inegalității sau relațiile patron-client. În articolul de față susținem că, printr-un demers comparativ, penuria și dimensiunile ei culturale pot
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la modalitățile în care oamenii foloseau obiectele din cauza penuriei anilor ’80. 1. Proeminența relativă a abordărilor de economie politică asupra abordărilor simbolice în etnografia consumului socialist În ultimii 30 de ani, problema consumului a căpătat statutul de subiect central în antropologia culturală. Diferite critici ale paradigmei marxiste (Miller, 1995a; Appadurai, 1986) au sugerat că atenția concentrată exclusiv asupra producției nu este suficientă. Arjun Appadurai situează această schimbare de interes în contextul criticii lui Jean Baudrillard privitoare la modalitate, în care gândirea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
accentuat caracterul redistributiv al statului socialist, dar și importanța articulării relațiilor informale orizontale asupra acestor birocrații pentru dinamica vieții cotidiene (Verdery, 1991, 2000). Practicile informale, reunite în jurul conceptului de economie secundară, au fost tratate pe larg în multe lucrări de antropologie despre Europa de Est. Pe lângă literatura produsă de sociologii maghiari și antropologii occidentali despre economia secundară, un alt concept important, produs de cercetătoarea britanică Caroline Humphrey, este cel de resurse manipulabile și se referă la surplusul față de plan, neluat în evidență oficial
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
relațiilor informale orizontale asupra acestor birocrații pentru dinamica vieții cotidiene (Verdery, 1991, 2000). Practicile informale, reunite în jurul conceptului de economie secundară, au fost tratate pe larg în multe lucrări de antropologie despre Europa de Est. Pe lângă literatura produsă de sociologii maghiari și antropologii occidentali despre economia secundară, un alt concept important, produs de cercetătoarea britanică Caroline Humphrey, este cel de resurse manipulabile și se referă la surplusul față de plan, neluat în evidență oficial și distribuit în mod informal. Aceste resurse manipulabile constituiau baza
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
București. Filichi, G. (1994), Ziua a cinsprezecea, 15 noiembrie 1997, Brașov, România, Societatea culturală Lamura. Oprea M., Olaru, S. (2002), Ziua care nu se uită, 15 noiembrie 1987, Brașov, Polirom, Iași. Rus, A. (2003), Valea Jiului - o capcană istorică. Studiu de antropologie culturală, Realitatea românească. *** (1997), „Scrisoarea a 22 de mineri români”, Libération, 12 octombrie. Interzicerea avorturilor (1966-1989) ca fapt de memorie socialătc "Interzicerea avorturilor (1966‑1989) ca fapt de memorie socială" Lavinia Beteatc "Lavinia Betea" Motto: „Un întreg popor Nenăscut încă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
oficial = 3D, 32DM: la negru, adevărata putere de cumpărare= 3D, 160DM). Grele represalii au suferit și alți oameni de știință, specialiști în discipline înrudite. șt.Milcu, membru al Academiei, vicepreședintele al Academiei Române, prof. dr. V.Sahleanu, director al Centrului de antropologie, dr. G. Gaetan, șef al secției de neuropsihiatrie a Spitalului Militar, M. Sora, cunoscut filosof și scriitor. Circa 15 psihologi s-au adresat justiției, încercând să obțină anularea interdicției de a lucra în profesia lor (pe baza dreptului român, numai
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
economia ritualului. Perceput dintr-o perspectivă antropologic-culturală, totul era banal. Văzusem scene asemănătoare toți, în filme, la Teleenciclopedia etc. În referatul făcut de o comisie formată din patru specialiști din discipline diferite - academicianul ștefan Milcu, Victor Săhleanu, directorul Institutului de Antropologie, și doi colegi de-ai noștri - Ion Ciofu și Vladimir Gheorghiu -, se menționa că ceremonialul este artifact cultural și că tehnica MT propriu zisă poate fi extrasă din acest context, ea fiind o tehnică de relaxare cu efecte benefice asupra
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
terapia cognitivă, psihoterapia de expresie, meloterapie, ludoterapie, dezvoltarea autonomiei personale și sociale etc.). 10.4.1. Terapia ocupaționalătc "10.4.1. Terapia ocupațională" Această terapie se constituie într‑o activitate care valorifică informații din domeniile anatomiei, fiziologiei, pedagogiei, psihologiei, sociologiei, antropologiei și, în general, cunoștințele provenite de la majoritatea științelor care studiază comportamentul uman, realizând astfel o sinteză informațională între cunoștințele provenite din diverse științe particulare. Asociația Americană de Terapie Ocupațională subliniază faptul că această formă de terapie reprezintă „arta și știința
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Folclor al Academiei Române (1965-1975). Devine membru al multor organisme științifice internaționale: președinte al Societății Internaționale de Etnografie și Folclor, membru al Consiliului Internațional de Folclor din cadrul UNESCO, membru al Academiei Americane de Științe Sociale, membru corespondent al Societății Austriace de Antropologie, președinte al Societății Române de Antropologie Culturală, membru în Comisia de Folclor a Academiei Române ș.a. Este ales membru de onoare al Academiei Române (2000). A predat la Universitatea din Marburg (Germania, 1973), la Universitățile din Berkeley și Ann Arbor (SUA, 1974-1975
POP-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288890_a_290219]
-
al multor organisme științifice internaționale: președinte al Societății Internaționale de Etnografie și Folclor, membru al Consiliului Internațional de Folclor din cadrul UNESCO, membru al Academiei Americane de Științe Sociale, membru corespondent al Societății Austriace de Antropologie, președinte al Societății Române de Antropologie Culturală, membru în Comisia de Folclor a Academiei Române ș.a. Este ales membru de onoare al Academiei Române (2000). A predat la Universitatea din Marburg (Germania, 1973), la Universitățile din Berkeley și Ann Arbor (SUA, 1974-1975), la Universitatea din Paris (1978). A
POP-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288890_a_290219]
-
punerea ei în scenă, sensurile încifrate și dezlegările scenice refractate. P. raportează continuu arta spectacolului nu numai la arta literară intrinsecă textului de la care se pornește, ci și la domeniile implicite ale viziunii, precum fenomenologia, filosofia culturii, istoria, sociologia și antropologia. Nu e uitată funcția teatrului, privită cu optimism, teoreticianul visând romantic la reîntoarcerea acestuia la rosturile inițiale, ca artă a cetății. Toate aceste chestiuni sunt discutate incitant în Chei pentru labirint (1986) - o incursiune plecând de la analiza operei dramatice a
POPESCU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288936_a_290265]
-
care fac parte Al. Dima, I. Popescu-Sibiu, Horia Petra-Petrescu, Pimen Constantinescu ș.a. Printre cei care conferențiază la „Thesis” se află și Emil Cioran, care prezintă Experiența eternității, o pledoarie „împotriva temporalismului și istorismului modern”, și susține o amplă expunere intitulată Antropologia filosofică, în timp ce I. Popescu-Sibiu alege subiectul Psihanaliza în literatură. Dacă Horia Petra-Petrescu ajunge la concluzia că „poezia pare o regină detronată” (Puterea poeziei mai există?), Al. Dima consideră, în Generalități substanțiale, că tineretul e tot mai mult absorbit de roman
PROVINCIA LITERARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289051_a_290380]
-
Beaumarchais la St. Lazar (1982), prin intermediul căreia autorul face să răbufnească suferințele și privațiunile trăite în închisorile comuniste. În studiile și eseurile reunite în Stilistica spectacolului. Elemente de stilistică antropologică în teatru (1985), R. încearcă să fundamenteze „stilistica antropologică” sau „antropologia stilistică” pornind de la sugestiile lui Buffon sau de la ideile lui Gilbert Durand. Considerațiile sale pe marginea unor piese de teatru de Ibsen, Strindberg, Gorki, Beaumarchais ș.a. sunt rodnice pentru regizor, actor și spectator atâta timp cât rămân la nivelul aprecierii „comportamentului nonverbal
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
1993; Codrul scufundat, București, 1994; Evadarea lui Liviu Rebreanu, pref. George Anca, Romulus Vulcănescu, București, 1994; Martiriul Bisericii Ortodoxe Române, cuvânt înainte Teodosie Snagoveanul, cuvânt înainte Teodosie Snagoveanul, București, 1994; Împușcarea călărețului, București, 1994; Popa Piso din Zărnești, București, 1994; Antropologia stilistică. Lumea lui Charles Dickens, pref. Victor Săhleanu, București, 1995; Condamnat să învingă, pref. Barbu Cioculescu, București, 1995; Flăcări sub cruce, cuvânt înainte Teodosie Snagoveanul, București, 1995; Testament între îngeri și diavol, cuvânt înainte Teodosie Snagoveanul, București, 1995; Un viitor
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
literatura anglo-saxonă, Iași, 1981; Augustin, De magistro, introd. Lucia Wald, București, 1994 (în colaborare cu Constantin Noica). Repere bibliografice: Ciobanu, Opera, 286-289; Nicolae Ciobanu, Un spirit heliadesc, „Spectator”, 1983-1984, 3; Răzvan Teodorescu, Întregirea operei, CNT, 1986, 31 mai; Romulus Vulcănescu, Antropologia stilistică, LCF, 1986, 42; Dionisie Mirea, Orizontul cotidianului, CC, 1991, 4-5; Romanița Constantinescu, Poveste și proteste, RL, 1992, 22; Dan C. Mihăilescu, Fervori din vremuri apuse, „22”, 2000, 7. I.O.
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
a unui manuscris al cărturarului renascentist, în care acesta glosează pe marginea tratatului lui Dionysios din Halicarnas, Despre potrivirea cuvintelor. Eseistul se impune cu Anatomia suferinței. Primul pătrar (1981), text polimorf de factură originală, asociind incursiunile în filosofia culturii, în antropologie sau psihologie cu fragmente memorialistice sau poematice. După cum arată și titlul, gândit în replică la Anatomia melancoliei a lui Robert Burton, lucrarea se concentrează asupra noțiunii de suferință văzută drept dimensiune definitorie a condiției umane. În încercarea de a descifra
NASTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288354_a_289683]
-
cronica teatrală sau plastică au în vedere concomitent și educarea publicului. Se promovează deschiderea spre spații cu mentalități diferite, articolele de știință având rolul de a combate superstițiile, problemele femeii sunt tratate în numeroase articole, sunt discutate amplu chestiuni de antropologie. Pagina literară apare de la numărul 19/1936 și conține mai multe rubrici: „Încrestări”, „Scurte note” (despre reviste nou-apărute, apariții editoriale), „Comemorări”, „Poeme”, „Siluete artistice”, „Reviste”. Poezia este cel mai bine reprezentată: Ion Moldoveanu, promovat ulterior la „Symposion”, trimite în 1937
NAŢIUNEA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288364_a_289693]
-
Mimozei nr. 3, Constanța, 1993; Tomografia și alte explorări, Timișoara, 1994; Poetica explorării în lirica secolului XX, București, 1994; Introducere în poezia modernă, Brașov, 1995; Budila-Express, Paris, 1995; Unde se află poezia?, Târgu Mureș, 1996; Paradigma poeziei moderne, București, 1996; Antropologie culturală și folclor, București, 1996; Eseu asupra poeziei moderne, Chișinău, 1997; Tea, Botoșani, 1998; Personae, Brașov, 2001; Sinapse, Brașov, 2001; Și animalele sunt oameni!, Brașov, 2002; Hinterland, Brașov, 2003; Poeme alese (1975-2000), postfață Al. Cistelecan, Brașov, 2003. Antologii: Antologia poeziei
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
eseistul o observă în stilul de lucru al lui Brâncuși - va fi și stilul său de a polemiza. Numai H. Sanielevici, dintre criticii români, a mai pus o notă atât de colorată în articolele sale de polemică pe teme de antropologie. Locul savanților „cu ardeiul în dos” de acolo este luat aici de „teoreticienii moftangii”, ilfovenii strecurați în spațiul culturii, „homunculuși livrești” etc. În sfera politicii caracterizările sunt ultimative și colorate ca o injurie: Hitler este un actor ratat, cu o
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]