89,637 matches
-
mai bogată. În muzica religioasă bizantină au pătruns elementele creației siriene de imnuri, care aveau în introduceri și între cântările oficiale texte populare noi. Mai târziu, au fost aplicate melodii care se potriveau metricii textului, fapt ce a condus la apariția unei noi forme imnice și anume Irmos (legătură). În secolul al VI-lea și al VII-lea, sirianul Roman Glasdulce va scrie așa numitele Condacuri, care erau poeme ale căror strofe (18-24) erau legate între ele prin acrostihuri (o combinație
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
căror strofe (18-24) erau legate între ele prin acrostihuri (o combinație între inițialele versurilor). Condacul ca structură este format dintr-un cuplet și un refren. Dezvoltarea creației de imnuri a dus în secolul al VIIlea și al VIII-lea la apariția canoanelor. Canonul era format din nouă ode, alcătuite fiecare din mai multe strofe ce concordau ritmic între ele. Printre compozitori de canonuri se numără Andrei Cretanul (Andrei Criteanul, sec. VII-VIII, care a scris Marele Canon alcătuit din 25 strofe și
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
începutului polifonic devenind pentru câteva secole un izvor de inspirație pentru muzicieni. Monodia vocală atât religioasă cât și cea profană (laică) a caracterizat exprimarea muzicală până spre anul 1000 d. Hr. 4. Polifonia religioasă Aventura muzicii europene va începe odată cu apariția polifoniei și va duce la apogeul erei tonale. Ars nova este marcată în secolul al Xlll-lea de nașterea și dezvoltarea unor genuri muzicale precum organum primitiv, gymel, organum cu vocalize, motet și conduit, ce va culmina cu misa polifonică ce
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
nașterea și dezvoltarea unor genuri muzicale precum organum primitiv, gymel, organum cu vocalize, motet și conduit, ce va culmina cu misa polifonică ce va inaugura o nouă etapă a civilizației muzicale europene. În secolul al IX-lea se conturează primele apariții ale polifoniei sub denumirea de Organum. Organum este cea mai veche tentativă de teme de polifonie, genul ajungând la apogeu în secolul al Xll-lea, în cadrul școlii de la Notre-Dame din Paris prin reprezentanții săi de seamă Léonin și Pérotin. Va fi
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
o muzică religioasă cântată într-o sală de concert poate transforma și îmbogății spiritul și gândirea ascultătorului. Calitatea principală a muzicii este adâncimea sa spirituală, care are rolul de a-l îndrepta pe om spre Dumnezeu. Ca o reacție a apariției diverselor forme și stiluri muzicale, muzicienii au introdus termenul de excellence in music<footnote Termenul de excellence in music este folosit de către Andrew Wilson-Dickson, înțelegând prin el o muzică desăvârșită, profesionistă, bine scrisă conform tuturor regulilor de compoziție. Wilson-Dickson în
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
numitul sindrom „lapte + alcaline”. Tot astfel vechea dietă a ulcerosului conținea alimente foarte bogate în grăsimi (dieta SIPPY) ce au favorizat dislipidemia și accelerarea aterosclerozei cu consecințe nefaste asupra circulației cerebrale și cardiace. Ne punem firesc întrebarea dacă în condițiile apariției unor medicamente moderne ce interceptează mecanismele afecțiunilor atât la nivelul receptorilor celulari cât și intracelular, mai este importantă dieta individualizată, sau se poate vorbi de un regim alimentar cu mult mai puține interdicții - dieta liberalizată. Ne-am propus să abordăm
Revista Spitalului Elias by MIHAELA CRĂCIUNESCU () [Corola-journal/Science/92039_a_92534]
-
Fața i se umflase și era invadată de ulcerații. Lepra la „lepre” trage Bohomolet, medicul curant al lui Iușcenko nu citise diagnosticul înscris în fișa medicală de prof. dr. Gundarov, dat în urma analizelor biologice primite, a vizionării unor fotografii și apariții la televiziune. Gundarov a comunicat medicilor ucraineni că Victor Iuscenko este bolnav de lepră, caz în care există posibilitatea ca Iușcenko să fi infectat pe toți cei care au venit în contact direct cu el. Printre aceștia se numără Hillary
Două ştiri şocante dau fiori pe mapamond! [Corola-blog/BlogPost/93785_a_95077]
-
sunt medic sovietic și am depus jurământ de medic în slujba sănătății oamenilor și a semenilor mei. Cunosc bine lepra din teorie și din practică. Am lucrat într-un spital de leproși și teza mea de doctorat are ca temă apariția și evoluția leprei. Vă avertizez că domnul Iușcenko are lepromah și cei care veniți în contact cu el este posibil să vă puteți îmbolnăvi de lepră. Rezultatele analizelor sunt clare și simptomele la fel. Dacă eu greșesc, atunci îmi rup
Două ştiri şocante dau fiori pe mapamond! [Corola-blog/BlogPost/93785_a_95077]
-
trebui să ținem cont pe lângă daunele fizice și de posibilele consecințe psihologice.” „Joaca de-a Dumnezeu” practicată iresponsabil de embriologia modernă și adepții ei, prin crearea de vieți umane în eprubetă, ar putea fi scăpată de sub control, ducând, inevitabil, la apariția unor monștri cu severe boli somatice și psihice. Maria Diana Popescu Grafica - Ion Măldărescu
Două ştiri şocante dau fiori pe mapamond! [Corola-blog/BlogPost/93785_a_95077]
-
fascinantă călătorie în timp și culoare.”; ,,...dar și pentru românii de la noi, care au trăit și mai supraviețuiesc în matricea cuvântului matern. Datorită lor, celor care poate n-au trecut nicicând hotarul în România, n-au ținut în mâini ultimele apariții editoriale din Patria istorică, n-au avut prilejul să se închine la Putna sau să admire albastrul de Voroneț, avem fericirea să primim ofrandele <Respirărilor> și să ne regăsim în căldura îmbrățișărilor. Fără îmbătrâniții țărani rămași pe alocuri, puțin instruiți
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
în raport cu învățătura dreptcredincioșilor creștini, ori se aplică preceptul biblic „nu te teme turmă mică” - în mod distorsionat!... Iar dacă se ajunge în acest loc, în acest fel, este vai de cei care răstălmăcesc scripturile!... O altă problemă este aceea a apariției a (încă) unui precedent destul de primejdios, așa încât ne întrebăm și chiar așteptăm cu emoție și înfrigurare să vedem ce va mai urma: Cine, de unde (de nicăieri și de aiurea), cu ce petiții, idei și soluții năstrușnice va mai veni că
Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!… [Corola-blog/BlogPost/93769_a_95061]
-
carte produs al atelierului „Mesogiakes Periplaniseis” („Periplu Mediteranean”). Volumul va vedea lumina tiparului în perioada imediat următoare cu ajutorul Muzeului Brăila și a Editurii Istros. În același timp, s-a discutat despre și s-a vizionat pentru prima dată coperta următoarei apariții. În cadrul întâlnirii s-a discutat despre următorul proiect pentru 2015 al Atelierului de Traduceri Literare în cadrul căruia urmează a fi traduse nuvele clasice românești, ca prime nume de mari scriitori român ce, probabil vor fi traduși în limba greacă, fiind
`„O traducere proastă este un deserviciu adus literaturii române” [Corola-blog/BlogPost/93792_a_95084]
-
depinzând de context, pentru un termen străin unul și același cuvânt în limba română. Eminescu, însă, nu se luptă doar cu echivalarea semantica, ci de-a dreptul și cu gândul kantian - el interpretează, de fiecare dată, cuvântul dat, în funcție de contextul apariției sale, si ne dă nu atât o corelare semantica stabilă, cât o interpretare și reinterpretare ale contextului în care apare gândul filosofic respectiv. Poate că traducerea, astfel realizată, nu va fi ireproșabila, dar interpretul și traducătorul ne pun în situația
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
inexistent în limba actuala), anume „judicia” (pluralul de la „judicium”), [interesant, totuși, ca limbă a creat și păstrat adjectivul „judiciar”, sau pe acela - și cu valente filosofice - de „judicios”], iar în alte locuri va folosi - dupa stabilizarea terminologiei logice tradiționale, o dată cu apariția Logicii lui Titu Maiorescu - termenul judecată. Să fie, oare, cel mai mare creator de limbă poetica românească atât de nesigur și ezitant în transpunerea ideilor filosofice kantiene în limba română? Cum este posibil ca Eminescu să folosească o terminologie atât
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
Franța’’, a cărei cultură neîntreruptă se derulează pe aproape un mileniu. În răstimpul acestei mii de ani, în România ,,au fost nenumărate băi de sânge, iar Cultura era aciuită pe lângă Biserică’’ - pentru ca, în continuare, să insiste: Noi nu conștientizăm că apariția lui Eminescu, în Istoria noastră, este o bonificație uriașă care ne-a fost acordată de Divinitate pentru a ne ajuta să ne ridicăm din ignoranța noastră.’’ Concluzia parapsihologului Ion Țugui este cât se poate de limpede: În acest fel s-
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
să despicăm firul în patru, nici măcar să facem referiri cât de cât asupra fiecărui subiect, dar după parcurgerea întregului material, avem credința și convingerea că prezenta carte este gândită și lucrată la un nivel foarte înalt, absolut profesionist, iar prin apariția ei devine izvor și document chiar pentru preoții ce doresc să-și lărgească orizontul profesional sau să-și aprofundeze cunoștințele în mai multe discipline teologice precum Dogmatica, Morala, Liturgica, Studiile biblice (Noul și Vechiul Testament), I.B.U., I.B.O.R. ș.a.
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
lor, la interval de peste o sută de ani. A fost o mărturisire emoționantă, caldă și plină de înțelesuri. Doru Dinu Glăvan, devenit moderatorul activității, a invitat-o pe doamna Doina Rizea, director al Casei editoriale „ Floare albastră ”, să vorbească despre apariția cărții, supuse prezentării publicului. „ În primul rând este o carte de mare importanță pentru cunoașterea vieții zbuciumate a geniului nostru. Prin modul de prezentare a ei, cred că cinstește personajul principal, dar și munca autorului. Cartea, cu o copertă inspirată
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
poeziile tipărite în „Convorbiri literare”, punîndu-le apoi în ordinea dorită pentru volum și intercalînd poeziile noi, făcute pentru legături. Mă bazam pe lipsa, dintre cărțile sale și dintre manuscrisele din lada sa, a „Convorbirilor”: ce poet nu-și păstrează propriile apariții? Nu, mi-a spus George Muntean, Perpessicius credea că Eminescu a dat la tipografie chiar volumele legate ale „Convorbirilor”, punînd semne la poeziile care trebuiau culese și intercalînd ineditele. Abia în anul 2000, ieșind la iveală noul tezaur de scrisori
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
cum consideram eu). În ediția a doua a cărții, din 1885, Titu Maiorescu îndreaptă tacit aceste greșeli de tipar. Dacă citea și în 1883 textul, le-ar fi depistat atunci. Este o ipoteză. Poate că i-au fost semnalate după apariția cărții. Oricum, intrăm în alertă. Pe de altă parte, I.E. Torouțiu transmite impresia că Livia Maiorescu, fiica criticului, a fost cea care a copiat poeziile lui Eminescu pentru tipar. Putea, însă, aceasta să copieze din „Convorbiri literare”, la Împărat și
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
de poezii netipărite încă de Eminescu (17 inedite și 6 pregătite de Eminescu pentru „Familia”, care au apărut între aprilie și octombrie 1883). Un grupaj cu ele se va publica și în „Convorbiri literare”, în ianuarie și februarie 1884, după apariția volumului. Ordinea este alta în grupaj față de ocurențele în volum; de asemenea, există diferențe între textul unor inedite din grupaj și al acelorași inedite din Ediția princeps (la Glossă, de pildă: „Vremea trece, vremea vine” în volum - și „Vreme trece
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
Familia”, în afară de cele 6 poezii apărute de-a lungul anului 1883, în februarie 1884, simultan cu al doilea grupaj din „Convorbiri literare”, apare poezia Din noaptea; aceasta însă nu se regăsește nici în „Convorbiri”, nici în Ediția princeps (iar după apariția ei în „Familia” Titu Maiorescu îl întreabă, într-o scrisoare, pe Iacob Negruzzi dacă n-ar fi cazul s-o publice și în revista Junimii, „pentru totalitate”). Sînt, așadar, trei pachete de inedite: pentru volum, pentru „Convorbiri literare” și pentru
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
în interpretare pînă în prezent. Restabilirea punctuației în sens eminescian, precum și a locului apostrofului se poate urmări cu cel mai mare interes în ediția dumneavoastră. Din comparația edițiilor lui Maiorescu între ele și cu celelalte ediții (și, desigur, cu primele apariții ale antumelor și cu manuscrisele), reiese că criticul este cel care remaniază fastidios punctuația textului eminescian. Ulterior, editorii lui Eminescu sporesc aceste diferențe de punctuație, acceptîndu-l pe Maiorescu sau propunînd formule proprii. Sînt chestiuni care țin, ca să zic așa, de
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
Allan Poe ca personalitate a lumii literare (în oricare din cele trei ipostaze: poet, prozator sau critic, sau toate la un loc) este o problematică pe cât de spinoasă, pe atât de fascinantă, chiar și după un secol și jumătate de la apariția operelor sale”12. Alți autori români vor transpune la rândul lor din lirica acestui mare scriitor american, desigur având în fața ochilor, traduceri franțuzești: T. Maiorescu, I.L.Caragiale (The Devil in the Belfry)13, Al. Macedonski 14 și, desigur, Eminescu. În
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
presă. Mic detaliu: pe prima pagină nu existau fotografii înainte de 2007. Accesul la site-ul web, care conține între altele dosare de actualitate în “audio-book” este în mare parte cu plată. În schimb, redacția suplimentului “Foileton” prezintă critici de noi apariții editoriale, descărcabile gratuit. Apare la Frankfurt in limba germana. Circulație : 369 000. Site on-line Autorul aricolului, Frank Schirrmacher - este supranumit in presa germana “Dirty Harry” al foiletonului, eseist și ziarist Frank Schirrmacher (născut în 1959) scrie din 1985 în paginile
Viitorul jurnalismului – O promisiune sacra [Corola-blog/BlogPost/93870_a_95162]
-
măcar ce conflicte de interese există. Ne bucurăm când Apple relatează despre condițiile de muncă din China sau când Coca-Cola propovăduiește binefacerile globalizării. O utopie tehnologică Fapt e că economia informației a dus, în actuala ei “versiune alfa”, exclusiv la apariția giganților industriali, la fenomene de concentrare a producției care-l tranformă tot mai des pe individ în exploatatorul propriului eu. Doar “ideologia californiană”, anunțată cu mulți ani în urmă Kevin Kelly, sfântul din Silicon Valley, [fondatorul revistei Wired] ascunde această
Viitorul jurnalismului – O promisiune sacra [Corola-blog/BlogPost/93870_a_95162]