1,287 matches
-
sovietic. În Est, imaginea Occidentului se schimbă: anii '50 și '60 inventaseră un Occident hippic disprețuit de unii din cauza decadenței, visat de alții ca spațiu al tuturor îndrăznelilor și tuturor eliberărilor. Anii '70 aduc un Occident bazat pe o filosofie apolitică liberală, care are curajul să reafirme mesajul lui Wilson și al lui Roosevelt, adică să vorbească despre dreptul internațional și despre respectarea drepturilor în interiorul statelor. Aceste mari curente au slabe ecouri în România: cine vine din Vest este supus unei
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
politice cu ideologiile (vezi Kellner, 1978, pentru o prezentare mai veche a acestei poziții). 3 Au fost făcute unele tentative de a minimaliza importanța criticii ideologice, de exemplu, de către Fiske (1993). Dezbaterea cu privire la "sfîrșitul ideologiei" din cadrul științelor sociale și abordările apolitice ale literaturii, filosofiei și altor domenii umaniste au încercat toate să elimine conceptul de ideologie. Dat fiind însă caracterul central al conceptului de ideologie în formele tradiționale ale studiilor culturale, apare ca o ironie faptul că unii dintre cei ce
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
diferite decît existau în societatea preinformațională. Domeniul sferei publice s-a extins, permițînd o revitalizare a democrației care în ultimele decenii a fost în criză (vezi Kellner, 1990a și concluziile la acest volum). În contrast cu activismul cyberpunk, Baudrillard este tehnofob și apolitic, revelînd un viitor dominat de tehnologie în care subiectul dispare; el nu explorează modul în care noile tehnologii pot promova creșterea subiectivității și crearea unor noi tipuri de experiență, de informație, de participare și interacțiune democratică. Baudrillard disprețuiește media alternativă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
46. 169 R. Musil, Der Mann ohne Eigenschaften, Rowohlt, Hamburg, 1951, p. 641. 170 G. Le Bon, La psychologie des foules, ed. cit., p. 25. 171 Înșiși liderii revoluționari au justificat rolul revoluționar al partidelor prin caracterul spontan reformist, adică apolitic, al maselor. Cel puțin așa sună argumentul lui Lenin. Troțki însă e mai aproape de Le Bon cînd scrie în Histoire de la Révolution russe: "Rapidele schimbări de opinie și de dispoziție ale maselor în timpul revoluțiilor provin, așadar, nu atît din suplețea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și protestanți, pe filiera lui Luther, din perspectivă ortodoxă, cu aplicație la câteva probleme esențiale: răul radical al firii omenești; mântuirea prin credință, nu prin fapte; îndreptățirea păcătosului prin jertfa lui Hristos; religiozitatea interioară opusă formalismului sacramental; evanghelism antitradițional; spiritualismul apolitic, anticlerical și antipapal. Dacă Luther consideră păcatul ca fiind congenital firii umane, catolicismul crede în virtutea regeneratoare a omului, născută în sufletul său din lucrarea mântuitoare a Harului Dumnezeiesc, a Sfântului Duh "care alungă păcatul din această vatră, născând astfel omul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de aceeași autoritate, pe temeiul tradiției apostolice necurmate, universale și neschimbate, care a dat Scripturile și care le garantează și unitatea de înțeles"18. Filosoful român ajunge astfel la ultima deosebire fundamentală între Luther și catolici, deosebire care implică spiritualismul apolitic, anticlerical și antipapal. Pentru Luther, rânduiala apostolică a Bisericii și Papa reprezintă "uzurpări și deformări ale duhului creștin originar", adevărate derogări de la textul scripturistic, identificând, în mod fraudulos, ordinea interioară a Împărăției lui Dumnezeu cu cea terestră a Împărăției Mamonei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a crâcni muncile din gospodărie, ei vor fi, de asemenea, buni salvatori ai sistemului exploatator capitalist. Fără să fie total lipsită de adevăr, această imagine este ridicol de simplistă în condițiile societății moderne și postmoderne; - varianta mai dulce, amarxistă și „apolitică”, larg împărtășită de aproape toți cei ce analizează și asistă familia, este că între membrii familiei apar tensiuni inevitabile. Participanții la viața de familie au profiluri psihocomportamentale diferite, aspirații nonconsensuale și nu de puține ori interese opuse, mai mult sau
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Marx, bineînțeles, a văzut separarea politicii de economie ca pe o iluzie liberală, creată pentru a masca relațiile de putere ale capitalismului. În cuvintele lui Rupert (2003: 182), una dintre ideile durabile ale lui Marx este că "spațiile economice aparent apolitice generate de capitalism în interiorul și între statele delimitate juridic sunt îmbibate de relații structurate de putere socială cu consecințe extrem de importante pentru viața politică". Din această perspectivă marxistă, relațiile internaționale moderne, atâta timp cât combină sistemul politic al statelor suverane și sistemul
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
monede de zece lire care trece prin mâinile fiecăruia dintre personajele esențialmente simbolice ale unui set secundar de povestiri. Yourcenar însăși a explicat ce impresie a făcut Roma fascistă din anii '20 asupra modului ei de a gândi, în general apolitic. A surprins în textura cărții câteva dintre contradicțiile și paradoxurile ei, în special rezistența italienilor obișnuiți față de acest partid dominant atunci. Yourcenar a scris cartea pe drum, condiția tranzitorie care devenise mai degrabă regulă decât excepție pentru ea. Călătorea curent
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
mai sunt multe alte structuri angajate intermitent în politică, și chiar și acestea pot juca un rol fundamental în anumite situații. Singurele entități care sunt în întregime excluse din discuție sunt cluburile pur "sociale"; dimpotrivă, organizațiile culturale care sunt aparent apolitice pot fi importante prin sprijinirea sau opoziția față de un sistem politic. Totuși, entitățile care sunt implicate în mod caracteristic în viața politică și care sunt fundamentale în estimarea integrării politice sunt instituțiile constituționale, inclusiv autoritățile locale, partidele, grupurile mari de
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
maculări a genuluiă. Utilizarea tehnologiilor virtuale capătă importanță majoră în aceste condiții întrucât conectarea tehnoculturală devine necesară pentru reformularea ontologiei și pentru generarea unei noi ideologii sociopolitice. Astfel, pe de o parte, cyberfeminismul continuă feminismul cultural al sexualismului, o ideologie „apolitică” (precum Sadie Plantă, iar pe de altă parte adoptă viziunea postgender a cyborgismului, o viziune intens politizată (precum Donna Harawayă. Ambele orientări însă profesează depășirea limitelor ființei umane prin procesul bazării pe utilizarea noilor tehnologii informațional-comnunicaționale și transgresarea constrângerilor umanismului
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
problematica identității de la care se revendică. Delimitări în cadrul feminismului electronic operează fie ca o ideologie împotriva subordonării la patriarhat sau rasiale (precum la Chela Sandovală, ca o ideologie politic-activistă (precum la Judith Squires sau Donna Harawayă, fie ca o practică apolitică a imaginarului feminin (spre exemplu la Claudia Springer sau Sadie Plantă. Toate aceste perspective încearcă să elibereze tehnocultura și modelele corporal-identitare de sub influența și originile lor patriarhale. În acest scop, adoptă o viziune poststructuralistă și postmodernistă pe care o conjugă
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mișcări există mai multe direcții, inclusiv voci critice care subminează mișcarea însăși și care dinamizează tiparele ajunse dominante ele însele în cadrul cyberfeminismului. Spre deosebire de feminismul digital hard, cyborgic și politic al Donnei Haraway, Sadie Plant (1996, 1997Ă adoptă un cyberfeminism soft, apolitic, preferând să rediscute principiile feministei Irigaray și ale psihanalizei în contextele culturale dominate de codul binar al tehnologiilor cibernetice. Dacă cea dintâi uzează de o ideologie cu rol eliberator prin chestionarea epistemologiei iluministe a dualismelor de gândire, cea de-a
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
așa cum o reinterpretau și rescriau istoricii Partidului) își făcea o reintrare răsunătoare în scenă, după ce fusese suprimată în anii stalinismului, în numele internaționalismului proletar. În consecință, deși poezia și critica literară rămâneau domeniile discursive de prestigiu, organizate de valori și imagini apolitice, chiar anistorice, curentul cultural principal se orienta acum către glorificarea națiunii, un exercițiu mult mai atrăgător pentru intelectuali decât litania dogmatică a luptei de clasă. Schimbarea de context nu poate fi separată de o schimbare de formă: romanul și nuvela
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cerându-mi scuze pentru colportarea unui zvon (deși el îmi fusese confirmat de surse altminteri extrem de competente): Sterie Ciumetti legionarul nu era fratele Floricăi Bagdasar; e vorba de o coincidență de nume cu tatăl ei, inginer de poduri și șosele, apolitic. Florica Bagdasar a fost demisă din postul său ministerial după doi ani, în 1948, a continuat să funcționeze la conducerea Centrului de Igienă Mintală (pe care îl fondase ea însăși), apoi a fost „epurată” și de acolo în 1953. Toate
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
special prin succesul global al subculturii de tineret americane. Până și instrumentele oficiale de propagandă, ca Voice of America și Radio Free Europe/Radio Liberty, luau act de marea mutație de mentalități, începând să difuzeze programe speciale pentru tineret, practic apolitice, mergând până la emisiuni de educație sexuală, modă, jazz și muzică pop. Tinerii est-europeni născuți în lumea comunismului de stat, cei care aveau să devină până la urmă „groparii” ei, mergând în multe cazuri - ca în România anului 1989 - până la sacrificiu, erau
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de o solidă cercetare empirică, de o bună judecată morală, precum și de modelele internaționale valabile. Radicalizarea este potențată de evoluțiile recente ale dinamicii generaționale: Generația ’80, afirmată cu adevărat în dezbaterile ideologice numai după 1989 (când și aripa sa anterior apolitică s-a mai politizat), s-a scindat în felurite facțiuni ideologice, fapt absolut natural; facțiunile se luptă între ele, învățând din mers arta dialogului de idei, dar cedând frecvent tentației atacurilor ad personam. Generația ’60, aflată la zenit, încearcă să
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de subiect propagandistic, clasicizat deja în 1980, al luptei comuniștilor ilegaliști cu sistemul capitalist, cu dictatura antonesciană, cu legionarii și naziștii. Schema inaugurată prin cuplul Liviu Ciulei - Irina Petrescu în Valurile Dunării este respectată cu sfințenie : el e un liber-profesionist apolitic, în cazul de față gazetar „de senzație”, ea o făptură pură. Povestea e cea a căpătării conștiinței comuniste de către gazetarul Matei Olaru, care trece activ de partea mișcării și este ucis, în ciua eforturilor de a- l salva ale comunistului
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
fac raport !”. Întrezărim, pentru o fracțiune de secundă, abisul de ticăloșie al turnătoriei în comunism. Dar tonul fundamental al Probei de microfon nu este unul politic critic. Daneliuc are inteligența artistică să contrazică sistemul prin înfățișarea unei normalități mărunte, amuzantă, apolitică și „amorală”. „Revolta” lui Nelu față de sistem s-ar exprima nu prin manifeste anticomuniste, dar prin a o lua de nevastă cu acte- n regulă pe „dubioasa” Ani. Când, în sfârșit, se hotărăște s-o facă, e prea târziu - viața
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
fost cele ale lui Russell și Wittgenstein. Primul a fost profund angajat față de idealurile libertății individuale și ale solidarității umane, a crezut în progresul bazat pe educație, cunoaștere și dezvoltare tehnologică. Cel de-al doilea a fost, dimpotrivă, o persoană apolitică, atașată unei culturi apuse, punând preț pe efortul de perfecționare morală al individului. Russell se simțea realizat prin angajarea sa pentru cauze suprapersonale, Wittgenstein dorea doar să se facă mai bun pe sine și să-i ajute pe cei care
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
fost cele ale lui Russell și Wittgenstein. Primul a fost profund angajat față de idealurile libertății individuale și ale solidarității umane, a crezut în progresul bazat pe educație, cunoaștere și dezvoltare tehnologică. Cel de-al doilea a fost, dimpotrivă, o persoană apolitică, atașată unei culturi apuse, punând preț pe efortul de perfecționare morală al individului. Russell se simțea realizat prin angajarea sa pentru cauze suprapersonale, Wittgenstein dorea doar să se facă mai bun pe sine și să-i ajute pe cei care
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
realizarea unității germane (1871), organizația "Sindicatelor Libere" întreținea relații strânse cu Partidul Socialist, devenind o filială a acestuia. Începând cu 1878, când Bismarck angaja lupta contra socialismului, sindicatele au fost dizolvate. A fost permisă doar funcționarea asociațiilor profesionale locale și apolitice. Cu toate acestea, mișcarea sindicală se va revitaliza, astfel că în primul deceniu al secolului al XX-lea la un număr de 4 500 000 muncitori nivelul de sindicalizare era de 28%372. În noua ordine socială, țărănimea încearcă să
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Iacob-Ridzi, care a crezut că te poți arunca la cașcaval fără să fi absolvit nici grupa pregătitoare la furăciuni, sunt mai mult decât elocvente. Nu poți la noi să fii aNăstase (precum personajul din anecdotă care se recomanda a fi apolitic, apatrid, amoral și afemeiat), fără să te ironizeze gros, acompaniat de grohăiturile aprobatoare ale majorității, Stăpânul Termopanelor, seducătorul de meserie al fetelor de puternici nomenclaturiști comuniști, apți să-i netezească drumul spre mărire. Dar problemele doamnei Ridzi nu au fost
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
prejudecăți în balanța timpului. Ieri, până în 1989, nu existau partide politice deloc, doar un partid unic (care controla cu mână de fier și sindicatele, devenite potrivit expresiei tovarășului Lenin "cureaua de transmisie a partidului") și un fel de fantoșă oarecum "apolitică", dar făcută tot de partid, numită Frontul Unității Socialiste, care reunea, sub supraveghere strictă, tovarășii de încredere care încă nu ajunseseră la înalta condiție de membru de partid, reprezentanții colaboraționiști ai cultelor sau ai minorităților. Nu cred că e cazul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
grobianului fost șef de vamă care a aranjat logistic alegerile în urmă cărora, surpriză, Traian Băsescu a câștigat la mustață al doilea mandat. Și, spre deosebire de un fost rector ieșean vocal, el nici nu a putut fi cumințit cu amenințări din partea apoliticei ANI, trimisă la produs de amintitul buldog. Aș mai continua, dar deja este prea mult. Singurele lucruri pe care mai simt nevoia să le spun sunt următoarele: recitind cele scrise, mă crucesc că am putut fi atât de hotărât în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]