KorAP: Find »[drukola/base=apostolic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...47 48 49 ...138 >

3,429 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420

care învață lucrurile pe dinafară. Dar Clement din Alexandria lăsa mărturie scrisă despre temeinica instruire, și nu despre pura memorizare atunci cînd ne vorbea despre profesorul său ca despre o "albină Siciliană care extrăgea nectarul florilor din cîmpurile profetice și apostolice pentru a da mierea pură, cunoașterea autentică a spiritului acelora care îl vor fi ascultat"71. În sfîrșit, trebuie să ne reamintim că în vremurile în care mărimea salariului primit ca urmare a efectuării unui serviciu este un indiciu atît

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
său nefast, lucrează neobosit sub mantia flatării și a galicanismului; iar roadele sale sînt atît de neinspiratele întreprinderi ecleziastice ale unui Împărat și ale unui Mare Duce; acea oarbă ambiție a celor patru Arhiepiscopi din Germania care, luptînd cu Scaunul apostolic, unicul și lealul proteguitor al statelor lor temporare, și-au pierdut domnia; și tot ceea ce s-a dorit, s-a spus și s-a încercat în ultima perioadă pentru a face o Capitală catolică, pentru a institui aici un patriarh

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
cea mai înfricoșătoare și insuportabilă, iar oamenii sfinți făceau tot ce puteau pentru a o evita; unii precum Loyola și companionii săi, neobosiți lucrători în via Domnului, în urmă cu trei secole, au mers atît de departe în rîvna lor apostolică încît și-au jurat că nu îl vor accepta niciodată 123. Și, în același timp, episcopatul s-a confruntat apoi cu prea mulți candidați nedemni, deci cu toți aceia care căutau puterea trecătoare și considerau că este prea greu ca

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
mai mare dovadă a credinței lor, un nemuritor devotament. Ce puțin este recunoscut acest lucru! Dar ce speranță au conducătorii să audă adevărul și cuvîntul lui Dumnezeu dacă Episcopii îl tăinuiesc față de ei? De-ar învăța măcar să depisteze adevărata libertate apostolică, plină de respect și devotament! Conducerea ecleziastă trebuie să învețe să aprecieze un astfel de limbaj și să recunoască faptul că prezența oamenilor care vorbesc în conformitate cu conștiința este un mare dar de la Dumnezeu, care devine încă și mai de valoare

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
că dacă principele ascultă severele cuvinte ale Bisericii, această Biserică și Statul prosperă prin bună înțelegere; și atunci nu mai au grijă de altceva decît să-l facă pe principe să creadă că Biserica îi răpește din drepturi; iar libertatea apostolică a Papilor și a Episcopilor o fac să pară ambiție și diminuare îndrăzneață a demnității regale. Sub acest aspect a fost descrisă în ochii lui Luis al III-lea de către miniștrii săi demnul și loialul răspuns al lui Hincmar; și

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
la alegerea Episcopilor, spunînd astfel: Este evident pentru toți cei care dețin slujbe preoțești în Biserica lui Dumnezeu ca alegerea Episcopilor să fie guvernată de autoritatea sacrelor canoane și obiceiuri bisericești care depind de DISPOZIȚIILE LEGII DIVINE ȘI DE TRADIȚIA APOSTOLICĂ; de aceea, cînd un scaun devine vacant la moartea unui păstor, un cleric din dioceză, ales de comun acord de Cler și de popor, numit în mod deschis și solemn prin decret public și consacrat printr-un număr legiuit de

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
decedat. Nu este nici o îndoială că dispozițiile divine și judecata vor confirma ceea ce a fost îndeplinit într-o manieră atît de legiuită și reglementară de către Biserica lui Dumnezeu; aceste lucruri sînt stabilite de Conciliile Părinților și prin decretele Pontifilor Scaunului apostolic și sînt susținute încă de la început de Biserica lui Cristos." Ca dovadă a acestei doctrine vin cuvintele Sfîntului Ciprian, care într-o scrisoare adresată lui Antonian vorbește despre alegerea Sfîntului Corneliu și scrie astfel: "Episcopul se alege prin judecata lui

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
deținută de un sigur împărat, iar acesta să poată să-i cunoască și să-i aleagă pe toți Episcopii care trebuiau unși în toate părțile pămîntului, în Asia, în Europa și Africa. Oricum, numirea celebrată de sfînta Biserică în conformitate cu tradiția apostolică și cu reglementările religioase a fost întotdeauna îndeplinită și validă. Mai tîrziu, obiceiurile au cerut ca în unele țări investirea episcopală să aibă loc după consultarea cu conducătorul, dar scopul era de a dezvolta legături frățești, de a menține pacea

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
acestui scop. Scrisorile imperiale, aduse de ambasadorii prezenți la sinod, au fost apoi citite spre criticarea Papei; ambasadorii înșiși i s-au adresat lui Grigore în plin conciliu în următorii termeni: "Domnul nostru, regele, îți ordonă să demisionezi din slujba apostolică și de la pa-palitate, care îi aparține; și încetează să mai ocupi acest loc sfînt"210. În cele din urmă, împrejurările obișnuite, dificultățile permanente și necesitatea unor puternice remedii pentru o situație, de altminteri, de nevindecat, au fost luate în considerare

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
neajunsului frigurilor și gerurilor, el va reînvia cu binefăcătoarea sa căldură întreaga natură pustiită. 94. O observație însă asupra acelei părți a rezoluției Conciliului roman și a lui Grigore, care a produs atîtea vorbe rele și atîtea calomnii împotriva Scaunului apostolic, adică soluția jurămîntului de fidelitate acordat supușilor regelui Henric, nu va fi fără rost: iar observația este aceasta. Providența divină, după cum am spus, făcînd să intre în Biserică bogățiile și puterea veacului (lucru care a început cu convertirea împăraților romani

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
extermine, chiar și cu prețul sîngelui său, aceste vicii atît de răspîndite, care ar fi exterminat ele Biserica, dacă ar mai fi fost multă vreme cruțate 218. Intimidați, însă, de integritatea și sfințenia acestui om ridicat de Dumnezeu în Scaunul apostolic pentru a elibera poporul lui Israel asemenea lui Samson, toți clericii corupți și cîți mai fuseseră cumpărați pe bani grei de Henric în cadrul episcopatelor, cu putere în seniorii și influenți în guvernarea statului, s-au ridicat de comun acord, s-

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
urmărim ce s-a întîmplat un secol mai tîrziu între Henric al V-lea și Pascal al II-lea. Acest mare papă vorbea limba predecesorilor săi din vechime; și prin felul său de a se purta a demonstrat că spiritul apostolic nu s-a stins în scaunul Sf. Petru și că Evanghelia lui Isus Cristos, care domnește veșnic, este la fel și ieri și azi. Mă simt obligat să citez cuvintele exacte folosite de Pascal atunci cînd a propus o înțelegere

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
altele care au apărut ca urmare a învestiturii laice și au convocat adesea conciliile episcopale pentru a o condamna; trebuiau excomunicați Clericii care aveau Biserici pe care le obținuseră în acest fel și persoanele responsabile pentru învestirea acestora, în conformitate cu canonul apostolic care spune: "Dacă un Episcop obține o biserică prin intervenția înaintea puterii seculare, el va fi înlăturat, iar cei care i-au fost părtași vor fi excomunicați..." De aceea, poruncim să-ți fie remise ție, oh, rege Henric, fiu drag

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
În mod evident, lucrarea a fost condusă de Dumnezeu. Ce sfat omenesc ar fi putut ajuta atît de mult Biserica? Unde să găsești un om, aș spune, singular în istorie, și după ce l-ai găsit, să-l plasezi pe Scaunul apostolic, care să îndrăznească să poruncească o reformă deplină unei lumi învechite și putrezite; care să înfrunte toate puterile și dușmanii din interior, care în puțini ani, prin unsprezece concilii, să pună la punct cele mai mari și adînc înrădăcinate dezordini

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
234. Nici nu s-a dorit mai puțin, ci doar o continuare a eforturilor, o perseverență aproape obstinată în virtutea acelorași principii, care să dureze mai mult decît viața unui om, o predicare neobosită și curajoasă, în adevăr înfăptuită de inima apostolică a multor Pontifi care au urmat și care dădeau impresia că același Pontif ar fi fost nemuritor în toți aceștia, după cum și pontificatul era unic, așa încît a putut sfărîma prejudecățile, a putut stăpîni patimile și a făcut să pătrundă

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
V-lea din anii 1446 și 1448238. Abuzul era de data aceasta de partea Bisericii; trebuie să mărturisim că suveranii Pontifi înșiși au acceptat cu naivitate. Și astfel, afacerea rezervărilor s-a sfîrșit într-un fel care a cauzat Scaunului apostolic multă umilință, cînd mai înainte se înălțase glorios prin triumful repurtat prin afacerea învestiturilor. 106. Dar ceea ce este mai deplorabil sînt consecințele funeste lăsate de această afacere în Biserică, chiar și după ce s-a încheiat într-un anume fel. Războiul

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
relațiilor diplomatice în care se afla Sfîntul Scaun. Și cît de ușor îi era unui principe să inculce această temere în sufletul Pontifului? Mai ales în vremuri de lipsă de credință, cînd inimile erau reci, iar ostilitatea, universală împotriva Scaunului apostolic? Unde se găsește în vremurile noastre adevărata libertate, și nu doar una de formă, în alegerea Episcopilor? Ce ar fi spus despre o astfel de stare a Bisericii străvechii ecleziaști? 111. Se pare, că eu nu măsor libertatea care a

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
iertat pentru un astfel de temperament care nu trebuie să se mai manifeste în viitor. Și tocmai aceasta doresc eu, dacă este posibil, să fie iertat. Să rămînă însă neatinsă libertatea Bisericii și menținută venerația cuvenită Arhiepiscopului consacrat prin mînă apostolică. Aceasta este ceea ce regele însuși cere cu smerenie, aceasta este ceea ce Biserica noastră cea mult încercată vă roagă"250. Sf. Bernard considera că nu erau motive de iertare a unui conducător care intervenise în alegerea Episcopilor prin excluderea unuia dintre

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
care le presupune guvernarea trecătoare și viața la curte, să fie un teolog profund în gîndire? Să cunoască cele mai importante și mai adînci principii ale disciplinei ecleziastice? Va putea să le acorde importanța cuvenită? Și să aibă o rîvnă apostolică încît să le prefere oricărui alt interes? Și să le țină cu rigurozitate împotriva ispitelor, adulării, înșelătoriei, patimilor avide, neobosite și tulburi ale tuturor acelora care îl înconjoară? De sfaturile și de slujirea cui depinde? Și cine va aștepta vreodată

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
în conformitate cu spiritul Bisericii? Dacă acesta este motivul, el ar trebui tocmai de aceea să lase Biserica să-și facă propriile alegeri, dat fiind că un Episcop este demn de acea funcție cu cît este un om mai sfînt, un om apostolic și mai presus de toate credincios, chiar și cu prețul propriei sale vieți, nu spun adulator, nu spun curtean, nu spun tîlhar, nu spun să satisfacă servil toate dorințele și gîndurile cunoscute și închipuite ale regelui, ale miniștrilor, ale Guvernului

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
să mîne Clerul spre acel fond pe care l-am văzut; și nici nu ar fi avut un efect, distrugînd domniile temporare, dacă ar fi fost independente. Dumnezeu s-a folosit și de suveranitate pentru a menține neîncălcată libertatea Scaunului Apostolic, ca măcar Capul să rămînă liber de universala servitute, iar capul, liber fiind, să elibereze la rîndul său și membrele, adică marea operă care trebuie îndeplinită încă de Roma. 130. Astfel, feudalismul a fost unica sau, cu siguranță, principala sursă

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
caritatea dintre credincioșii donatori și Cler, care nu mai erau uniți de frumoasele relații dintre binefăcător și beneficiar sau, mai bine zis, de relațiile de schimb dintre binefăcători, prin care unii dăruiau lucrurile trecătoare și ceilalți, cele spirituale, în conformitate cu conceptul apostolic: Si nos vobis spiritualia seminavimus, magnum est si nos carnalia vestra metamus?281; aceste prime și firești relații erau înlocuite cu cele reci și odioase dintre debitor și creditor; care, pe de o parte, îndepărtau meritul și plăcerea de a

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
însă unde-și rezema capul"297; o astfel de condiție îi era pusă celui ce voia să-L urmeze. Iar Petru își părăsise pînă și bietele lui năvoade ca să-L urmeze pe Învățătorul său cel lipsit de haine. Deși Colegiul apostolic își avea fondurile sale alcătuite din donațiile din partea credincioșilor; dar acesta era pentru uz comun, ca exemplu a ceea ce poate să facă Biserica. Atunci cînd paraliticul a cerut pomană, Petru i-a răspuns: Argentum et aurum non est mihi298. Dar

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
ce repartiza celor lipsiți, în cazul în care s-ar fi diminuat în rîndurile credincioșilor acea rîvnă inițială a carității. "Din cauză că sînteți zgîrciți, spuse el, are nevoie Biserica de ceea ce are astăzi. Căci dacă totul s-ar face după legile apostolice, veniturile Bisericii ar fi neîncetate și nu ar mai exista nici o teamă că bunăvoința voastră s-ar micșora. Doar voi toți căutați să aveți comori pe pămînt, vă încuiați averile în cufere, în vreme ce Biserica trebuie să cheltuiască bani pentru văduve

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
în vremurile dintîi. Am văzut că vechii Episcopi se sfătuiau în toate cu poporul și cu Clerul și făceau aceasta și în privința bunurilor temporare. Mai mult, Sacerdoții și Diaconii care le administrau trebuiau să întrunească sufragiul poporului creștin, după tradiția apostolică 318. Cu ce delicată rezervă propune Sf. Pavel celor din Corint ca ei înșiși să-i aleagă pe cei care trebuie să ducă mai departe donațiile către creștinii aflați în nevoi din Ierusalim! În fiece zi dintîi a săptămînii fiecare

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]