2,781 matches
-
Times, 9 iunie 2003, p. 14; "Unjust, Unwise, UnAmerican", The Economist, 12 iulie 2003, p. 9. 97. Geir Lundestad, Empire by Integration: The United States and European Integration, I945-I997, New York: Oxford University Press, 1998, p. I55. 98. Pentru o discuție aprofundată asupra complexității și problemelor definiției, cf. Inge Kaul, Isabelle Grunberg și Marc A. Stern (ed.), Global Public Goods: International Cooperation in the 21st Century, New York: Oxford University Press, 1999. Definite pe scurt, bunurile publice sunt acele bunuri a căror întrebuințare
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
în poziții înalte în stat, a căror postura necesită un nivel ridicat de cultură, se concluzionează zădărnicia eforturilor depuse de genialii meditatori în lipsă strădaniei "înalților învățăcei". Consider, de asemenea, ca orice cunoștință poate fi dobândită, orice studiu poate fi aprofundat și orice domeniu poate deveni familiar; deși efortul personal nu se află întotdeauna în proporțialitate directă cu rezutatele obținute, factori ereditari contribuind într-o măsură însemnată, fiecare om își poate alege propriul destin și și-l poate clădi cu mâinile
Statutul de om cult se dobȃndeşte prin efort propriu. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Radu Stoichiţoiu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2308]
-
Universitatea "Petre Andrei" din Iași, Facultatea de Asistență Socială și Sociologie, a absolvit Facultatea de Filosofie (specializarea Asistență socială) a Universității "Al. I. Cuza" Iași în anul 1996. Ulterior, în anul 2000, la aceeași universitate, a obținut Diploma de Studii Aprofundate în "Acțiune Socială și resurse umane". A redactat numeroare articole de specialitate și a participat la diverse conferințe cu lucrări științifice în special din sfera asistenței sociale a familiei și copilului, asistenței sociale a persoanelor abuzate, sistemului de servicii sociale
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
hegemonie totodată reală și imaginară a întreprinderii impune reajustări constante care îi ating în mod prioritar pe indivizi în fundamentele identității lor personale și colective. Contractele propuse de organismele de consiliere etnologilor, purtătoare de echivocuri indiscutabile, merită deci o reflecție aprofundată într-un domeniu care se dovedește înainte de toate epistemologic. Ele pun în felul lor întrebarea privind condițiile de posibilitate ale unei investigații etnologice în întreprindere: este oare implicarea cercetătorului în gestionarea acestei instituții, așa cum ar da de înțeles direcțiile de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ancestrale" pentru investiție... Aceste construcții etnoculturale, a căror miză părea a fi mai puțin ierarhizarea apartenențelor, cât o cartografiere ordonată a intereselor și a reglării lor, par a deveni deosebit de labile în 1999. De aceea, în loc să examinez în detaliu argumentările aprofundate despre o regiune sau alta, aș creiona schimbările tabloului global în care acestea din urmă capătă sens. Ștergerea diferențierii ierarhice interne a întreprinderii se prezintă ca o constantă importantă a globalizării culturale: antonimele supunere, subordonare, docilitate / dominație, control, coerciție dispar
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
este unul din domeniile cel mai puțin cunoscute ale cercetării socioeconomice africane. Banii sunt în general percepuți ca fiind motorul principal al dezagregării "societății tradiționale". Din nefericire, acest fenomen de pătrundere distructivă, afirmat de nenumărate ori, nu prea a fost aprofundat, și în fața consumului monetar al satelor, rămânem neputincioși, situație deosebit de gravă; pe ce anume să se sprijine o politică de dezvoltare dacă nu, înainte de toate, pe consum (cel puțin dacă se dorește ieșirea din impasul producției forțate)? Există două surse
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
CURAPP-CRAPS, 1999 La démocratie locale. Représentations, participation et espace public, PUF, Paris. DESAGE F., 1999 La "bataille des corons". Le contrôle du logement minier, enjeu politique majeur de l'après-charbon dans l'ancien bassin minier du Nord-Pas-de-Calais, disertație de Studii Aprofundate în științe politice, Universitatea Lille 2. DETIENNE M., 1999 Comparer l'incomparable, Seuil, Paris. DOKHAN J., 2000 " Le temps contre l'argent: un SEL", Socio-anthropologie, 7, 77-93. DOZON J.-P., 1997 "L'étranger et l'allochtone en Côte-d'Ivoire" in
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
propria personalitate, își dezvoltă gândirea, creativitatea, plecând de la acțiune. Integrarea cunoștințelor privind levurile, cuprinse în capitolul al doilea, în lecțiile de biologie, a permis înțelegerea caracteristicilor morfologice, structurale, fiziologice și a particularităților legate de procesul de reproducere. Totodată, un studiu aprofundat asupra levurilor a permis eliminarea concepției înrădăcinate privind caracterul patogen al tuturor ciupercilor microscopice și al bacteriilor, evidențiind importanța lor economică deosebită în obținerea unor produși netoxici așa cum și pigmenții carotenoidici, cu utilități în industria alimentară, farmaceutică, medicină, cosmetică, zootehnie
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
câștigă; • cooperanți: sunt cei interesați să maximizeze atât recompensa proprie, cât și pe cea a partenerului; profitul să fie comun; • competitorii: orientați înspre maximizarea beneficiului propriu în raport cu acela al partenerului, urmărind să fie mai bun cu orice preț. Mai departe, aprofundând analiza relației dintre cele trei tipuri de personalitate, W. B. G. Liebrand (1986, apud idem) a descoperit faptul că individualiștii îi interpretează pe ceilalți în termeni de putere, în vreme ce cooperanții îi interpretează în termeni morali. Desigur că o anumită strategie
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
fi pedepsit sau de a nu primi recompensa care reprezintă semnul aprobării. Sistemul bazat pe pedeapsă /recompensă nu creează siguranța interioară și încrederea în sine", subliniază cercetătorul belgian (2006, p. 249, s.n. G.A.). Acesta nu îmbogățește, nu deschide, nu aprofundează și nu consolidează relațiile dintre oameni. Desigur, există ființe umane cărora le este frică mai mult și mai frecvent decât altora; sunt mai fricoși. Pentru ei, este important să le înțelegem și să le respectăm emoția. Este înțelept să nu
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
scriu cei doi consilieri americani deschid posibilitatea iertării și a reconcilierii sincere" (2008, p. 182). Ele reprezintă pasul cel mai important "în vindecarea greșelilor și reclădirea relațiilor" (idem, p. 197). Când sunt într-adevăr sincere, scuzele au potențialul de a aprofunda relațiile, în timp ce lipsa lor "poate atârna ca o greutate la gât o viață întreagă" (idem, p. 194). Persoana care refuză să recunoască nevoia de a-și cere scuze va avea, în general, o viață plină de relații superficiale, fragile, false
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
determinată are o anumită ordine, o anumită coerență fizică, structurală, sistemică. Oamenii de știință fie că este vorba despre astronomi, biofizicieni, neuropsihologi sau biologi geneticieni etc. sunt, de multe ori, uimiți de ordinea și de armonia lumii pe care o aprofundează). Capacitatea de control. Cât trăiesc și acumulează experiență, "prin dezvoltarea propriilor competențe, cunoștințe și tehnici, ființele umane își extind controlul asupra evenimentelor și reduc partea de control care le scapă. Ele își pot alimenta astfel sentimentul de control. Se constată
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de a "fabrica" ordinea normativă căreia i se supun sau pe care o fac să evolueze după circumstanțe, mizele aflate în joc și transformarea resurselor lor. Sursele etnometodologiei sunt diverse. Ele constituie tot atâtea referințe pentru sociologii culturii dornici să aprofundeze calea calificărilor: fenomenologia germană (Husserl), care descrie îndeaproape lumea concretă a lucrurilor, sprijinindu-se pe intenția unei conștiințe care se desfășoară în deschiderea față de lume (eu "sunt" proiectul meu, corpul meu, sexualitatea mea, munca mea...); pragmatismul anglo-saxon (Peirce, James și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de justiție" mijloacele de "ridicare la generalitate", de mobilizare a colectivelor și de calificare a obiectelor. Boltanski și Thévenot arată că există diferite "centre" pornind de la care se pot mobiliza argumentele și grupurile (1991). Această pistă a fost urmată și aprofundată în domeniul artei de Heinich (Heinich, 1998b), care s-a specializat în identificarea valorilor mobilizate de indivizii care reacționează la opere. Rațiuni sau valori? Există un vast program de reflecție (sociologică sau filozofică?) pentru a determina ce le permite indivizilor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
unei delegări (a pune pe alții să facă un lucru pe care-l poți face tu însuți) dezvăluie specificitatea relației care ne leagă de anumite obiecte (sau specificitatea anumitor obiecte în sine, pentru economiști nu contează). Această abordare a fost aprofundată de Linder, când a decis să ordoneze activitățile de loisir, de la lectură până la jocul de poker, după costul în unități de timp petrecut: Banii pot, mai mult sau mai puțin, să se substituie timpului după activitățile de loisir. Exemplu: banii
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
În domeniul lecturii, el evidențiază același spectru, de la absența oricărei practici (un sfert dintre francezi nu citesc niciodată) la categoria "marilor cititori" (peste douăzeci de cărți pe an). În lucrarea despre practicile amatoare (Donnat, 1996, anexa 3, pp. 203-229), el aprofundează investigația în ceea ce privește dimensiunile angajării. Aceasta poate fi: temporală: de când? Care este durata pe care indivizii sunt dispuși să o consacre pe zi? spațială: oamenii rămân acasă, sau se deplasează într-un cadru asociativ, școlar (conservator, atelier...)? socială: este privilegiată o
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
mai vârstnici. Dar se remarcă deja că această variabilă este mult mai puțin discriminantă decât precedentele; sexul influențează prea puțin această activitate: 31 % dintre femei și 29 % dintre bărbați au mers la muzeu. După Olivier Donnat, 1998. Am ales să aprofundăm, dintre acești factori sociali, pe cel care-l implică în cea mai mare măsură pe sociolog în identitatea sa profesională, și anume clasa socială, din mai multe motive: pentru a arăta că există două mari modalități de a aborda problema
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în sfera privată; prin importanța cheltuielilor destinate consumului alimentar, pentru a favoriza efectele sociale ale meselor, privite ca ocazii de a discuta, de a se anima, de a fi împreună. Numeroși sociologi contemporani s-au angajat de atunci în cercetări aprofundate asupra sociabilității (Paradeise, Héran, Forsé, Lemel), constatând că sociabilitatea depinde efectiv de statutul social, măsurat prin PCS. Cu cât statutele sunt mai înalte, cu atât sociabilitatea este mai intensă, încât poate fi citită ca o a doua meserie pentru cadrele
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
investigat tema instituționalizării legăturii sociale. La fel, Simmel (1897) căuta să descopere cum se mențin formele (sociale). După el, acestea se cristalizează în monumente, obiecte, practici, proceduri, instituții, pe scurt, se obiectivizează. • Criteriile De atunci, această problemă a fost mult aprofundată de sociologia anglo-saxonă a profesiilor (cf. Dubar și Tripier, 1998, Heinich, 1991, pp. 34-35), care a studiat cele mai suple forme de activități (hoț, delincvent...) și pe cele mai structurate (medici, profesori, juriști, jurnaliști etc.). Criteriile profesionalizării sunt următoarele: existența
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
inspiră astăzi din această noțiune pentru a depăși individualismul sau holismul, considerate acum prea radicale: în sociologia și în antropologia științelor, prin Latour sau Callon, care înțeleg rețelele ca alianțe între uman și non-uman (obiecte), reprezentări și practici. Hennion a aprofundat această perspectivă în sociologia artei, arătând rolul medierilor în calificarea lucrurilor. Fiecare obiect, industrial sau nu, suportă o multitudine de probe, care trebuie descrise; în sociologia morală, prin Boltanski și Thévenot, al căror punct de plecare coincide cu cel al
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
fie atins, deoarece aceștia nu aspiră la nimic mai puțin decât să pună pluguri, case, unelte, provizii, materii prime în mâinile tuturor celor care doresc. Și, pentru asta, ce își imaginează ei? Să se dea împrumutului garanția de stat. Sa aprofundăm chestiunea, căci există aici ceva ce se vede și ceva ce nu se vede. Să încercăm să vedem cele două lucruri. Să presupunem că nu există decât un plug pe lume și că doi muncitori manuali îl pretind. Pierre este
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de lipsită de pietate, aș vrea să spuneți mai degrabă: "Iată o chestiune specială în care, la prima vedere, mi se pare că Utilitatea și Justiția intră în conflict. M-aș bucura ca toți oamenii care și-au petrecut viața aprofundând această chestiune să aibă altă judecată; eu nu am studiat-o, fără îndoială, suficient". Nu am studiat-o suficient! Este aceasta o mărturisire atât de penibilă încât, pentru a nu o face, se alege calea cufundării în inconsecvență până la a
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
pentru politicile școlare, ca și pentru toți actorii școlari. Această direcție a marcat unul dintre primele și cele mai importante studii realizate în Statele Unite de Denise și Gary Gottfredson (Gottfredson și Gottfredson, 1985), iar Denise Gottfredson continuă, de atunci, să aprofundeze aceste cercetări. Ancheta de victimizare realizată de soții Gottfredson în 1985 este la originea unei încrucișări conceptuale și empirice între cercetările criminologice și literatura despre "efectul școlii". Această literatură de origine anglo-saxonă caută să măsoare și să înțeleagă diferențele de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
1981: 217). Puterea părea atît de "de-la-sine-înțeleasă", iar politica puterii atît de dominantă în relațiile internaționale, încît teoreticienii realiști își aduceau aminte foarte rar să reconstituie originile conceptului lor de căpătîi. Morgen-thau a fost unul dintre puținii scriitori care au aprofundat și au definit conceptele de putere (Krippendorff 1977: 36-7) și de politică. El le-a conferit un fundament psihologic universal. În viziunea lui Morgenthau, omul are trei impulsuri de bază: impulsul de a trăi, impulsul de reproducere și impulsul de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
lume închisă marcată în special de operațiuni de rutină, dar care ducea lipsa resurselor de bază și care se baza pe sistemul politico-administrativ din exterior pentru a-și duce la îndeplinire sarcinile. Acest lucru l-a determinat pe Worms să aprofundeze analiza, cu scopul de a dezvălui legăturile dintre prefect și notables acestuia. S-a descoperit că prefectul se afla în centrul unui sistem de interdependență mutuală între el și notabilii locali, în special administratori și politicieni 10 cu mare influență
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]