2,954 matches
-
acesteia. Omul super-intelectualizat al epocii noastre are tendința să conteste existența fondului supraconștient al vieții. Oscilînd între credința oarbă și raționamentul intelectual, el a pierdut profunzimea cultului mitic, pierdere ireversibilă. El nu va putea regăsi profunzimea emoției mitice decît prin aprofundarea raționalizării simbolurilor. Numai raționalizarea completă a preștiinței simbolizate înțelegerea simbolismului va putea să-l readuci cu adevărat pe calea credinței: spiritualizarea spaimei față de misterul vieții și morții. Rațiunea nu este echivalentă cu intelectul. Raționalismul diferă de intelectualism și doar acesta
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
concepute ca fiind net distincte. Armonia vieții psihice este considerată dept o condiție a sănătății fizice. [Astfel devine divinitatea solară, care nu veghease decît la bunăstarea materială și publică (Helios), divinitatea sănătății și armoniei (Apollo)]. Însuși sacrificiul reclamă o nouă aprofundare a semnificației: ofranda simbolică a bunurilor pămîntești începe să însemne că omul, fiecare om în parte, trebuie să se abțină de la exaltarea nevoilor, că trebuie să-și curețe de exaltare propriile dorințe pentru a deveni demn să se apropie de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
zilele noastre studiată în cele mai mici detalii nu a suscitat în această privință tot interesul pe care existența simbolisticii îl impune spiritului uman. Aceasta cu atît mai mult cu cît, fără a schița o cît de slabă tentativă de aprofundare, semnificația psihologică a divinităților este indiscutabilă în mitologia greacă. Ca să nu cităm decît cîteva exemple: Zeus este simbolul spiritului, Hera al dragostei. Atena al înțelepciunii și combativității elanului, iar Apollo al armoniei. Fără să insistăm asupra motivului care a împiedicat
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
deja cu mult timp înainte de declinul epocii mitice, ele vor fi predominante pe rînd, fără ca viziunea mitică și nici măcar vestigiile viziunii magice să fie complet distruse. Cultura medievală a Occidentului se deosebește fundamental de vechile culturi mitice. Acestea au realizat aprofundarea filosofică în faza lor de declin ca mijloc de înlocuire a decrepitudinii credinței din acest timp. Cultura medievală pomește însă de la această decrepitudine; ea se bazează de la bun început pe dogmatismul mitului creștin în luptă cu filosofia, ea însăși speculativă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de la căderea lui Adam pînă la moartea lui Iisus și de la moartea lui Iisus pînă la a Doua Venire despre istoria esențială a tuturor popoarelor și a tuturor oamenilor, despre istoria esențială a omenirii supuse legii etice a justiției imanente. Aprofundarea esențială este realizată prin faptul că relatarea istoriei reale a evreilor este presărată cu episoade simbolice și însoțită de-a lungul celor două testamente de cea simbolică a "alianței", numită "mîntuire" în Noul Testament, unde alianța nu se mai referă la
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ESTE ATESTAT DE O MIȘCARE ISTORICĂ NUMITĂ "MISTICISM". În privința aceasta, este util să amintim că termenul de "mister" include două adjective: "misterios" și "mistic". Termenul de "mistic" este prea ușor greșit înțeles, dîndu-i-se sensul de "mistificare" din prudență față de orice aprofundare care ar putea duce la mister. Delirul mistic este o mistificare. Dar ce reprezintă nebunia mistică dacă nu o nevoie de aprofundare care nu poate găsi ieșirea din rătăcirea convențională. Oricum, în misterele anticilor, inițiatul este numit "mistul", ia rostul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și "mistic". Termenul de "mistic" este prea ușor greșit înțeles, dîndu-i-se sensul de "mistificare" din prudență față de orice aprofundare care ar putea duce la mister. Delirul mistic este o mistificare. Dar ce reprezintă nebunia mistică dacă nu o nevoie de aprofundare care nu poate găsi ieșirea din rătăcirea convențională. Oricum, în misterele anticilor, inițiatul este numit "mistul", ia rostul acestor instituții era de a dezvălui sensul misterios al imaginilor mitice spiritelor care nu se mulțumeau cu credințele populare. Opoziția misticismului față de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ca făcînd parte din rîndul "antichităților". Diferența radicală dintre metode trebuie subliniată cu atît mai mult, cu cît, ca să se apere de misticismul născut chiar în sînul ei, teologia creștină a încercat să se prezinte pe ea însăși drept o aprofundare mergînd pînă la mister, pretinzînd că dogmele sînt profunde în mod misterios deoarece constituie o revelație divină aflată mai presus de orice critică umană. Critica rămîne într-adevăr insuficientă atît timp cît nu va fi dovedit faptul că însuși Dumnezeu
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
pur intutivă și să fondeze inițierea etică preocuparea sa fundamentală pe aluzii pseudo-simbolice vagi. Aceasta nu înseamnă că misticismul nu a constituit un efort preștiințific de o sinceritate emoționantă care a pregătit terenul pentru două căi de cercetare diametral opuse: aprofundarea filosofică (critica cunoașterii) și ezoterismul mistificator. În încheierea acestei schițe istorice asupra Misticii avem ocazia să aducem un omagiu uneia dintre cele mai mari figuri ale istoriei filosofici, GIORDANO BRUNO, uitat și ignorat în zilele noastre. Deoarece a îndrăznit să
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
validitate a respectivelor axiome care ar sta la baza desfășurării proceselor economice. Ceea ce nu înseamnă că psihologia socială nu ar putea deveni un soi de fundament al științelor culturii, deci inclusiv al economiei politice. Analiza socio-psihologică poate contribui la o aprofundare a cunoașterii, a condiționării și semnificației cultural istorice a evenimentelor economice, prin decelarea unor tipuri individuale foarte diverse de elemente culturale, capabile să faciliteze înțelegerea empirică. Însăși teoria abstractă ar putea deveni astfel mai elaborată. Ea reprezintă un construct intelectual
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
felul în care ea își elaborează propriul ei discurs."7 (s. a.) Inhibantă, până intre anumite limite, ne apare o altă constatare. Lectura de factură psihanalitică implică o dublă competență: în teoria și critica literară pe de o parte, și în aprofundarea unor texte din domeniul antropologiei, filozofiei imaginarului și psihocriticii, foarte numeroase și generoase în sugestii, dar aproape imposibil de adus la un numitor comun. Chiar și eclectic fiind, criticul, în tentativa de a da o notă originală interpretărilor operei literare
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Primordialul. S-a observat că, în carlinga lui, Fred Vasilescu se simte ca după Potopul biblic, în căutarea tărâmului originar! Reproșurile pe care Al. George le aduce eseistului, din Spiritul și litera, ni se par destul de firave. În fond, pentru aprofundarea eroticii camilpetresciene are prea puțină importanță dacă amorul-pasiune îl caracterizează pe Tristan sau pe Lancelot, din ciclul Arthur și cavalerii Mesei rotunde. N-am înțeles, de asemenea de ce Al. George manifestă atâta mefiență față de concluziile care se desprind din cartea
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
s. ns.) Așa cum este văzut Ștefan Gheorghidiu de o doamnă, vecină de masă cu el: "Domnul acesta tulbură situațiile cele mai limpezi și zăpăcește pe toată lumea." 134, după cum descrierea simptomelor Animei constelate i-ar fi folosit lui Nicolae Manolescu în aprofundarea amorului de tip vanitate. Aceeași stare de disconfort, manifestată prin susceptibilitate și infatuare, i-o induce Camil Petrescu și lui Mihail Sebastian, după cum rezultă din mărturiile atât de comentatului său Jurnal. Erijându-se într-un strateg genial, Camil se simte
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
principalelor caracteristici ale conceptului american de „medical malpractice“, din perspectivă istorică. În America secolului al XIX-lea studiile medicale erau asimilate în numeroase școli extrem de diversificate ca tip de cunoștințe, cunoscute și sub numele de „sisteme“ medicale și bazate pe aprofundarea anumitor categorii de științe. Pacientul trebuia să aibă așteptări rezonabile în legătură cu tratamentul care i se aplica, în funcție de pregătirea medicului la care apela și, mai mult, pentru a alege un anumit medic, trebuia să aibă cunoștințe temeinice în legătură cu respectivele sisteme în funcție de
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
i se pare firesc să pretindă compensarea prejudiciilor suferite - de cele mai multe ori prin echivalent bănesc, întrucât repararea nu mai este posibilă. Evoluția acestui domeniu a impus adaptarea societății și necesitatea unor modificări comportamentale, pe baza obligativității asigurării pentru malpraxis, a aprofundării noțiunilor conexe grație interpretărilor doctrinei și jurisprudenței și, de asemenea, apariția unor concepte noi (de ex. „răspundere fără greșeală“, „managementul riscului“ etc. ) Responsabilitatea medicală este justificată și prin consacrarea constituțională a unui drept la sănătate, prin crearea unor noi riscuri
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
și fără perspectivele de sinteză spre care trebuie să ne îndreptăm, nu pot ajuta la lămurirea atâtor probleme în legătură cu literatura noastră populară ori la dreapta ei prețuire ... nici estetismul gol, frazeologic care unora li se pare că dă dispensă de aprofundarea - Străbateri adânci prin folclorul nostru, urmărirea lui în toate direcțiile, interpretarea faptelor nu după iluzii, nici după indicații precise alăturarea lor așa cum reiese din consensul lor natural, aceasta trebuie să fie linia de orientare și-n cercetările de această natură
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
afectivă, dar, de cele mai multe ori, el nu recunoaste și nu exprimă acest lucru, ci În mod contrar el dezvoltă reacții de provocare, de agresivitate, de opoziție față de cei din jur. Pentru a Întelege aceste reacții, aceste comportamente se impune o aprofundare a fenomenului agresivității. 2.3.4 Caracteristici cognitive La cele descrise În etapa anterioară se adaugă jocul funcțional al minții, echipată acum pentru un demers cognitiv complet. Rezultatul constă În tentative de angajare În teoretizări sofisticate, uneori pe baze speculative
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
ultimul rând, atribuim evenimentelor agitate din Transilvania de la sfârșitul secolului al XIX-lea, criza sistemului dualist austro-ungar, mișcarea de emancipare sub raport social-național a românilor asupriți și lupta acestora pentru realizarea unității naționale, o anumită influență asupra opțiunii decisive cu privire la aprofundarea tărâmului istoriei naționale. În mod cert, majoritatea acestor evenimente, cunoscute și trăite în desfășurarea lor au avut un impact asupra evoluției sale ulterioare 39. Alexandru Lapedatu s-a înscris în toamna anului 1898 la secția de istorie a Facultății de
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
vezi, în ce format, drept care-ți propun să alegi între cele două propuneri culese pe de Internet, în funcție de matricea fantasmatică personală. Plecând de la text, putem deduce că, intrată în Consoreriad Femeilor savante, ajunsese la ceea ce Lacan descoperise cam târziu, după aprofundarea doctrinei lui Freud: "il faut être trois pour aimer" (25 ianuarie 196124). Din păcate, cerințele specifice ale textului administrativ nu i-au permis transcriptorului preluarea stilului direct, cu linie de dialog, și nici inserția tuturor elementelor de didascalie. Un motiv
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
în continuare sunt prezentate obiectivele ciclurilor curriculare care intersectează structura actuală a liceului. Ciclul de observare și orientare (clasele a VII-a - a IX-a) are ca obiectiv major orientarea în vederea optimizării opțiunii școlare și profesionale ulterioare. Ciclul de aprofundare (clasele a X-a - a XII-a) are ca obiectiv major adâncirea studiului în profilul și specializarea aleasă, asigurând, în același timp, o pregătire generală pe baza opțiunilor din celelalte arii curriculare. Ciclul de specializare (clasa a XII-a) are
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
a-i da un caracter modular“. b. Codul modului este o componentă obligatorie atunci când modularizarea conținuturilor a devenit un sistem. Codul permite o sistematizare a modulelor: module generale (MG), module alternative (MA); dintre acestea din urmă, unele pot fi de aprofundare, altele de sporire a mobilității ocupaționale etc. Codul cuprinde și numărul ordinar dintr-un tablou al modulelor proiectate, precum și anul când a fost conceput. c. Creditul/rata creditului reprezintă mărimea transferabilă și capitalizabilă, care exprimă nivelul de formare profesională
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
soluții. Pentru a înainta, este nevoie de inițiativă, pasiune, perseverență, îndrăzneală. Euristica implică mai multe metode: conversația euristică, problematizarea, învățarea prin descoperire, modelarea, experimentul. Conversația euristică poate avea loc la începutul studierii unei teme, cu material cunoscut, pentru precizarea și aprofundarea noțiunilor, aceasta fiind o conversație introductivă. Alteori, conversația se aplică în cadrul expunerii materialului nou fiind însoțită de demonstrație, observație, experiment, aici avem de a face cu conversația de fixare. La sfârșitul studierii unei teme, capitol, sau chiar a disciplinei respective
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
de profesor în scop ilustrativ, la activitatea experimentală a elevului, în vederea acumulării de cunoștințe noi, prin efort propriu. Experimentul didactic poate fi folosit: - înainte de verificarea noilor cunoștințele predate în lecția anterioară, în acest caz, experimentul constituie o bază sigură pentru aprofundarea cunoștințelor (se verifică, spre exemplu: mecanica și volumul aparatului respirator - acuitatea organelor de simț etc.); - înainte de a prezenta obiectivele operaționale ale lecției noi pentru a stimula asimilarea noilor cunoștințe și pentru pregătirea aperceptivă, sau experimentul se face paralel cu expunerea
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
constă în monitorizarea procesului de învățare; se recomandă promovarea metodelor interactive. În cazul subvarinatei 2, difuzarea mesajului didactic trebuie să urmărească ritmul mediu de asimilare din clasă; este recomandabil să se facă repetat fixarea parțială; să se genereze discuții de aprofundare a mesajului. La fixarea generală a cunoștințelor, moment căruia i se va rezerva un timp mai îndelungat, se va insista pe planul de sistematizare a cunoștințelor. Dacă acesta nu este bine structurat în fișa de lucru, este bine să se
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
clasei; îndrumări suplimentare. VERIGI Activitățile premergătoare constau în anunțarea anticipată (cu 1-2 zile sau chiar cu 1-2 săptămâni) a subiectului lecției de recapitulare; stabilirea unor sarcini speciale pentru elevi în vederea recapitulării (de exemplu, alcătuirea unor rezumate, a unor conspecte, aprofundarea studiului unor teme din manual sau a unei bibliografii minimale, sau rezolvarea unor probleme/situații problemă etc.); elaborarea unui plan general de recapitulare și difuzarea lui la elevi; asigurarea unor consultații individuale/colective pe teme solicitate de elevi sau chiar
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]