6,356 matches
-
un sat pe malul Someșului, eram cumplit de bolnav, mă târam pe ulițe sprijinindu-mă de garduri, mâncam numai cartofi fără sare, nimic altceva, vă rog să rețineți amănuntul acesta, nu vorbeam cu nimeni, localnicii mă priveau ca pe o arătare. Peste câteva săptămâni, când începusem să mă refac, a venit să mă vadă o domnișoară de la Catedra de Filologie Clasică a Universității din București, ținea la mine, m-a găsit ultrajegărit, cu burta umflată de cartofi, am ieșit amândoi la
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
teorie, ci în ce-am văzut eu la om, nasul de care spuneți. Și à propos de nas, am văzut odată, la un dineu, un turc cu nas de carton care era așezat nu peste, ci în locul celui obișnuit. O arătare curioasă, pe onoarea mea. Dacă nasul meu n-o fi și el de carton, acest om nu seamănă cu un simplu gazetar: când îl pui lângă Procopiu, de pildă, vezi imediat de ce. Nu seamănă nici cu hoții și escrocii pe
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
sau o regulă a eticii comportamentale: interdicția de a arăta cu degetul spre o persoană, iar, uneori, și spre un lucru. A arăta (pe cineva) cu degetul se spune despre cineva pe care lumea îl disprețuiește pentru faptele sale. Gestul arătării cu degetul era nu numai semnul dezaprobării și un gest nepoliticos, dar și unul extrem de periculos, deoarece atrăgea mânia zeului suprem asupra obiectului sau asupra persoanei arătate, așa cum reiese din următoarea zicală a poporului rus: Не указывай на чужой двор
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
tare. Un bătrân răspunse: - Bine, Spune-mi, tinere, pe cine Fata are - acum în minte? - Ea gîndește-acum la mine. - Ha! acesta-i mai cuminte! Și să cânte strana prinde: - Este tare, este tare, Și cuminte, și cuminte Ș-arătos la arătare. Scărpinîndu-se la ceafă, Împăratul c-o garafă A venit și c-un singeap Și împlîndu-l, zice: Ia fă De mi-l toarnă peste cap! Și acu să-mi faci hatârul Să-mi iei fata-n însoțire, Știu că ai să
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Ici o pajiște într-una Iar dincolo un mănunchi. Roși și vineți, albi-s snopii Cei de flori strălucitoare, Picurați, își scutur stropii Ce lucesc mărgăritare. Pe cărarea - abia îmblată Pintre iarba înfoiată, Trece-un mândru chip de zână Cu - arătare fermecată Și privire blândă, lină. Și pe ea o haină fină, Țesătură străvezie, Ca o brumă diamantină, Ce în crețuri se-mprăștie. Se lipește sclipitoare De duioasa-i arătare Ce-n mișcările-i o tradă, Se strevăd a ei picioare
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
îmblată Pintre iarba înfoiată, Trece-un mândru chip de zână Cu - arătare fermecată Și privire blândă, lină. Și pe ea o haină fină, Țesătură străvezie, Ca o brumă diamantină, Ce în crețuri se-mprăștie. Se lipește sclipitoare De duioasa-i arătare Ce-n mișcările-i o tradă, Se strevăd a ei picioare Sâni și umeri de zăpadă. 76 {EminescuOpVI 77} {EminescuOpVI 78} {EminescuOpVI 79} Inocentă-i e zîmbirea-i, Îngerească, tristă, lină, Diamante în privirea-i Ș-au topit a lor lumină
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Numai lacul o privește, Rămâind în nemișcare. Este albă ca zăpada, Iară păru-i stă să cadă La călcîiu-i rotunzit, Cine oare-ar fi s-o vadă, Să nu moară de-ndrăgit? Dar deși pe noaptea toată Peste lanuri luna tace, Arătarea-i luminată Nici o umbră ea nu face, Cu - ntuneric nu încarcă; Întinzând piciorul, parcă Lacul cel de farmec prins, Cu-a lui vârf întîi îl cearcă, Pân- se lasă dinadins Și încet pășește-n apă. Ochiul ei s-aprinde, cere
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-o încunjură frumoasă Ș-o îmbracă cu văpae În lucire scânteioasă. Și deși în lac înnoată, El nu mișcă, nici se-ncreață, Ca o floare-i aninată De oglinda cea măreață. El din trestii o privește, Nici se mișcă,... - ncremenește L-arătarea ei cea crudă. Și când lacul părăsește Pe-al ei corp ea tot nu-i udă. 79 {EminescuOpVI 80} Ea s-a dus. Dar el rămas-a În adânc rănit de dânsa, Uită lumea, uită casa, Îmblă drumurile - ntinsă. Ea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
albastră Bătea tainic la fereastră. Și pe negrele zăbrele Sta Domnița după ele, Uitîndu-se norilor Calea sburătorilor. Părul galben abia creț Peste împle sta răzleț Și trecând pe după tâmple Ca un val de aur împle Umerele și spinarea Și întreagă arătarea. Și e una la părinți Cum e luna printre sfinți, Și-ntre fete tinerele Ca și luna printre stele, Și e una chiar sub soare Cine cată-n ochi-i moare. Ochi izvoare de lumine, Cu mâni albe, lungi și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
atrasă, 128 {EminescuOpVI 129} Pîn-ce cade-n a lui braț De-o privește cu nesaț. Păru-i galben abia creț Peste tîmple-i stă razleț, Dîndu-i multe frumuseți Și trecând pe după tâmple Umerii cu aur împle, Umerele și spinarea Și întreagă arătarea. - O, copilă, chipul tău De-mi-l bunul Dumnezeu, Chipul tău cel ismenit Ce pare că-i zugrăvit; Draga mea, nu te - ndura De la mine a sbura, Ori de-i merge de la mine Ia-mi și sufletul cu tine, Ce
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
dincolo de marginile teritoriului pe care soldații mareșalului îl controlează. O umbră se simte în mijlocul arborilor care se înalță până către cer, filtrând lumina ca o plasă deasă și siluete se strecoară. Alertați, soldații se îndreaptă către locul în care strania arătare s-a făcut simțită, dar nimic nu mai poate fi găsit. Șoaptele și conversațiile lor sunt neinteligibile, grăbite fiind de vecinătatea fricii care le respiră prin toți porii. După câteva minute, caravana de mașini se pune din nou în mișcare
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
pentru totdeauna de la noi. La sfârșitul timpurilor el se va întoarce, dar nu în sărăcie, ci în glorie. Astfel, și poporul lui Israel îl va recunoaște ca Mesia. De aceea, plini de dorință, noi așteptăm împreună cu poporul evreu întoarcerea sa, arătarea sa - evreii așteaptă prima lui venire, iar noi pe cea de a doua. Când va ajunge, va judeca - cu ajutorul îngerilor - pe vii și pe morți. Dar, mai presus, va fi evident pentru toți că el este Cristos, cel care ne
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
salva! Păcat, de unele calități de minte pe care le ai, că noi te-am fi îmbrățișat cu drag și te-am fi răsplătit generos, pentru că avem puterea și avem și atâtea posibilități să-ți răsplătim atașamentul față de noi. O arătare cu șapcă mă admonesta, trecându mă în seama altor comisari care încercau să mă salveze - ziceau ei - măcar în ultima clipă - dacă voi avea luciditatea să recunosc că am greșit și să mă grăbesc a mă alinia lor și de
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
cealaltă se scărpina la subțioară prin cămașa jerpelită. Vreți să vi-l prezint? întrebă șeful de birou. — Nu, mulțumesc, spuse domnul Levy. Unde găsești oamenii pe care îi aduci să lucreze la birou, Gonzalez? Nicăieri n-am mai văzut asemenea arătări. — Îmi face impresia că-i gangster, spuse doamna Levy. Nu ții bani aici, nu-i așa? — Eu cred că domnul Zalatimo-i cinstit, șopti domnul Gonzalez. Are doar probleme cu alfabetul. Și înmână domnului Levy un teanc de scrisori. Sunt mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
care îl oprise la toaletă? George deveni foarte nervos. — Cum arată prietenu’ ăla a’ tău deghizat? se interesă George, rânjind ca s-o facă pe viteazul. — E mic și evaziv, îl lămuri Ignatius cu o voce vicleană. Un fel de arătare. Aleargă de ici-colo neobosit, în căutare de pungași. Un timp a stat ascuns într-o toaletă, dar acum a ieșit din nou afară pe stradă, unde este la dispoziția mea și-l pot chema în orice clipă. George simți un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
să tragă. Vrusese doar să-i sperie, asta era tot. Poliția avea să-l găsească. Blocat în mașina aceea. Se uită cu prudență pe geamul de pe partea dreaptă, încercând să-l vadă pe Dave. Dave sări în sus, ca o arătare neagră și urlătoare, și se izbi de geam. Billy țipă și se trase în spate. Arma trase, lovind bordul. Bucățele de plastic îl tăiară pe braț, iar mașina se umplu de fum. Dădu drumul armei pe podea și se lăsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
oară privirea unui străin posedând-o. Dintotdeauna i-a fost mai greu să le suporte ochii ațintiți asupra ei decât mâinile. și lacrimi vărsate la sfârșit, când se simțea stoarsă până la os și când se vedea în oglindă drept o arătare zbârcită de vârstă cu o figură absurd de grasă și de urâtă. Da, lacrimi și iar lacrimi, chiar și atunci când acel mod de viață îi fusese refuzat. ș-apoi, de ce să nu fi plâns? Ea nu cunoscuse nimic altceva în afară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
și slobozi un strigăt de groază. Prins la cureaua pantalonilor era o secure cu coada scurtă. Lama părea că o privește cu jind. Era ca o limbă lingând sângele care o pătase. Se uită în sus la fața spânzuratului. Ce arătare mare! Ce brută trebuia să fie ca să-l fi omorât pe amărâtul din geamantan. Nu-i nici o mirare că apoi și-a luat viața. S-ar fi făcut de rușine. Continuă cu investigarea hainelor cadavrului. Se gândi la toți bărbații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
seama după cizmele scâlciate ieșind în afară că este vorba despre același om. Fu ușurat că fața bărbatului era acoperită. Îl ferea să își confrunte teama care acum îl obseda: că se va recunoaște în trăsăturile străinului. Ideea că această arătare ce-i ieșea în cale nu era altceva decât eul său viitor îi intrase în minte. Absurditatea acestui fapt nu-i dădea pace. Cu toată că nu era o fire religioasă, se simțea pregătit să considere această prostie ca pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
și luminate din spate. Inconștient, își întoarse înspre intrarea în care îl văzuse pe vagabond și fu uimit să vadă că aceasta era pustie. § Hotelul Adrianopole era o structură joasă de lemn așezată strașnic la marginea lui Bolshoi Propsect, o arătare compactă sub cerul fără niciun nor. Pe alocuri, bârnele erau pline de funingine ca și cum cineva încercase să îi dea foc. Înăuntru era întuneric și pustiu. Zona pentru recepție era minimală, cu un rând e chei atârnate în spatele unui birou înalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Rusia, dar că eu nu mai trăiesc acolo. În America toată lumea face bani din acțiuni. Această nație crede În viitor. El mi-a zis că totul e o mînărie. O gogoriță. — E ușor să faci bani pe piață, exclamă o arătare cam slinoasă care studia tonomatul. Tot ce trebuie să faci este să cumperi IPO. Eu sînt muzician și cu banii cîștigați am cumpărat instrumente la care la mine, În Ohio, puteam doar să visez. Am două conturi de e-comerț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Taj Mahal și Zidul Berlinului. Aceste fragmente sînt suveniruri ale trufiei, ale turiștilor care nu au văzut nimic rău În a rupe bucăți din cele mai sacre și mai minunate locuri ale lumii și a le aduce acasă pentru făloasă arătare. — Chestia asta denotă o oarecare inocență, nu crezi? observă Wakefield. Sau să fi fost aroganță? Lipsă de sensibilitate? Poate un fel de omagiu naiv adus Istoriei, cu I mare? De fapt, pietrele jefuite Îi aduc aminte de lingurița pentru sare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
la care nu stă nimeni. „Trebuie să fi ajuns În Nevada“, deduce Wakefield. Barmanul urmărește un meci de baschet, la un televizor așezat mult deasupra capului lui. Se Întoarce brusc cînd Wakefield se așează la cîteva scaune distanță de o arătare sură, plantată pe la mijlocul barului. Comandă un bourbon și o Cola. Asta face un Bourbon Libre și, ascultă ce-ți spun, n-o să vezi tu Cuba Libre cît timp Castro Încă mai trage din trabuc. — Toate băuturile lui sînt servite la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
bourbon și o Cola. Asta face un Bourbon Libre și, ascultă ce-ți spun, n-o să vezi tu Cuba Libre cît timp Castro Încă mai trage din trabuc. — Toate băuturile lui sînt servite la pachet cu cîte o predică, zice arătarea, trage un fum și tușește. Taie vîrful trabucului și și-l reaprinde. Un bar nu e sală de prelegeri! strigă către barman. — Nimeni nu ți-a ținut ție vreo predică de să se prindă de tine, Alferez. Alferez se Întoarce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
-l ocrotește în revista sa și-l impune tuturor...” (Facla, an IV, nr. 84, 30 decembrie 1913, semnat Ion Eug. Vinea). La fel ca și N. Davidescu, B. Fundoianu sau Perpessicius, Vinea e un simpatizant al lui Rémy de Gourmont („arătare bizară și doctă de artist și savant, de cugetare conservatoare și totuși paradoxală și dizolvantă”). Într-un articol din 1922, îi combate pe „criticii zilei”, care deplîng dispariția autorității magisteriale: „E foarte vădit că cei ce confecționează lucruri și flori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]