6,475 matches
-
Acasa > Poezie > Amprente > NOSCE TE... Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 1887 din 01 martie 2016 Toate Articolele Autorului Din arborele cunoașterii- ai cules Fructul oprit Dar ai simțit ca nu e copt, Într-un asfințit, Fără cunoașterea de sine! Ți-ai creat un paradis terestru, Falsă bogăție Și-o eroare s-a strecurat Fără modestie, În realitatea ta concretă. Îti
NOSCE TE... de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373340_a_374669]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > MUGURI Autor: Elena Buldum Publicat în: Ediția nr. 1887 din 01 martie 2016 Toate Articolele Autorului Cu zbuciumul de azi spre mâine, Noroiul vieții se-ntinde... Dorințe le hrănesc cu pâine, Din inimă ce se desprinde? Un arbore de nopți sub pleoape, Și-un răsărit de zile mari, De aștri gânditori aproape... Că nu-i disting așa de clari. Întinderi mari există-n mine... Pe trupul ce-mi lipesc de simț, Însămânțez muguri de sine, Ce mă -nțeapă
MUGURI de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373344_a_374673]
-
Acasa > Poeme > Antologie > EREZIA CAPODOPEREI COLECTIVE Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1696 din 23 august 2015 Toate Articolele Autorului Poezia-i arborele meu genealogic De pildă azi îmi este bunic un epitet ceva mai zurliu Iar bunică o metaforă pe cinste În mapă duc Marea Neagră Pe valurile căreia am și scris ultimul poem de dragoste La prima oră ies din oglinda conjugală
EREZIA CAPODOPEREI COLECTIVE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373649_a_374978]
-
floarea de la piept, Nu a crezut că am să-l bat Cu-al meu destin de copac drept! Iar floarea a crescut din mine, Și s-a făcut înmiresmată, A luat puteri din rădăcine, Din mine, dragoste curată. Acum sunt arbore matur Iar floarea mea, sămânță bună, Am învățat furtuni să-ndur, Din frunze să imi fac cunună. În jurul meu cresc pomi micuți, Cu rădăcina mea-i înconjur, Ei mă ascultă-ncet, tăcuți, De ramurile lor, mă bucur. Când n-oi
CÂND N-OI MAI FI, SĂ FIU VIOARĂ! de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371443_a_372772]
-
director al Universității din Bagdad la 500 de ani după apariția Coranului, într-un moment în care Islamul se afla într-o criză profundă. A călătorit prin Irak, Siria și Palestina, analizând cu spirit critic diferențele dintre diversele curente ale arborelui tradițional musulman. În urma cercetărilor întreprinse, Al-Gazali renunță la toate avantajele unei cariere sclipitoare ca înțelept musulman și îmbrățișează o nouă credință: sufismul, curent pe care-l consideră calea unică de a accede la revelație și adevăr. Adoptă o atitudine ambivalentă
ISLAM – CINCI STÂLPI ŞI ULTIMA ÎNFĂŢIŞARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375297_a_376626]
-
Iudit, povestește-mi despre tine, despre părinți și bunici! Iudit: Tatăl meu este de origine din Tinca, județul Bihor, care a aparținut de România din 1920. Străbunicul meu a fost unul dintre fondatorii comunității evreiești din Tinca, în 1830. Pe arborele genealogic al familiei suntem deja 300 de oameni pe aripa străbunicului. Mormântul lui are aproape 200 de ani și numele lui, Ionas Ritter, e citat în „Lexiconul evreilor din Ungaria”. S-a ocupat cu comerțul, avea un magazin mare, superb
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375451_a_376780]
-
Zâmbet printre lacrimi a lui Cornel Petruș și Prin fereastra amintirilor de Teodor Munteanu, care vor fi lansate în cadrul cenaclului la ședința din luna ianuarie. Gavril Moisa s-a înfățișat colegilor de cenaclu cu cea mai recentă carte a sa, Arborele de hârtie (Ed. Napoca Nova, 2014), în care a reunit o parte dintre cronicile de carte, interviurile și portretele literare realizate în ultimii ani. O prezentare succintă a autorului și a cărții a realizat Voichița Pălăcean-Vereș, directorul editurii unde a
ŞEDINŢA LUNARĂ A CENACLULUI ARTUR SILVESTRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371896_a_373225]
-
aibe pretenția de a rescrie istoria, ceea ce s-a scris prin nevolnicia „României mari..” sau a..” Moldovei mici”..? Nicidecum nu este vorba de o spălare a creierului, ci o intenție de a face acest lucru... Interesant ar fi de studiat arborele genealogic al acestui.. individ ’moldovean’(că nu-i nici atât.. aservitul..), sau bine, să zicem „lider”... În cazul în care originile sale atât de „moldovenești” s-ar dovedi viabile, oare până unde i-ar ajunge „moldovenismul” dacă ’’Moldova nu a fost
ROMÂNIA A VOTAT “MAREA UNIRE”? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371956_a_373285]
-
Portugaliei, Cornel Constantiniu l-a sunat pe Mircea, care, a doua zi de dimineață, a și sosit la hotelul „Pentahotel” unde era cazat fratele său. Amândoi clocoteau de nerăbdarea regăsirii, despărțirea lor tragică fiind ca despicarea în două a unui arbore. De cum s-au reîntâlnit au și pus la cale o farsă pentru Sile Dinicu pe care l-a sunat Cornel Constantiniu și l-a chemat la el în cameră. Când a sosit i-a deschis ușa Mircea, iar Cornel a
CORNEL CONSTANTINIU LAVIURI PE PORTATIV de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/372990_a_374319]
-
René de Bourbon-Parma și a Principesei Margareta a Danemarcei s-a născut la Paris, pe 18 septembrie 1923. Despre această familie princiară fiecare slovă înșiruie, din verva unor ani zbuciumați, un torent de trăiri care clatină, fără să usuce, un arbore viguros. Încă din copilărie, Principesa Ana nu s-a bucurat de traiul legendarei desfătări de la castelele princiare. Este al treilea copil între frații Majestății Sale, Principii Jaques, Michel, și André. Viitoarea regină avea de copil o personalitate predilect conturată în
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371085_a_372414]
-
metafizică); de fapt, „recuperarea obiectului” se referă la redarea particulară a acestuia în datele sale realist-figurative, în timp ce sintaxa imaginii (la care aceste obiecte participă) este suprareală, ilogică și aberantă. Una dintre cele mai celebre și des comentate reprezentări formalizate este arborele semic al Spațialității, propus de semioticianul francez A.J. Greimas. Aceste coordonate servesc atât analizei discursive a spațiului fizic perceput vizual, cât și descripției sensurilor din imaginea figurativă. Întregul univers de planuri, suprafețe, forme, figuri, obiecte și personaje poate fi
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
AURORA PEȚAN în prefața lucrării distinsului om de cultură și diplomat, AL. PAPADOPOL CĂLIMAN „Scrieri vechi pierdute atingătoare de Dacia” . 5 Multe din aceste scrieri dispărute ori ascunse ochiului „neavizat” au conținut cu siguranță o serie de informații extrem de utile arborelui genealogic al poporului român, cât și referitoare la istora zbuciumată a acestui neam ales de Dumnezeu pentru statornicia sa și credință într-un singur Dumnezeu, indiferent cum l-au numit moșii și strămășii noștri. Există și posibilitatea ca multe din
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
AURORA PEȚAN în prefața lucrării distinsului om de cultură și diplomat, AL. PAPADOPOL CĂLIMAN „Scrieri vechi pierdute atingătoare de Dacia” . 5 Multe din aceste scrieri dispărute ori ascunse ochiului „neavizat” au conținut cu siguranță o serie de informații extrem de utile arborelui genealogic al poporului român, cât și referitoare la istora zbuciumată a acestui neam ales de Dumnezeu pentru statornicia sa și credință într-un singur Dumnezeu, indiferent cum l-au numit moșii și strămășii noștri. Există și posibilitatea ca multe din
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
AURORA PEȚAN în prefața lucrării distinsului om de cultură și diplomat, AL. PAPADOPOL CĂLIMAN „Scrieri vechi pierdute atingătoare de Dacia” . 5 Multe din aceste scrieri dispărute ori ascunse ochiului „neavizat” au conținut cu siguranță o serie de informații extrem de utile arborelui genealogic al poporului român, cât și referitoare la istora zbuciumată a acestui neam ales de Dumnezeu pentru statornicia sa și credință într-un singur Dumnezeu, indiferent cum l-au numit moșii și strămășii noștri. Există și posibilitatea ca multe din
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
să facă frecții la piciorul de lemn. Vă sfătuiesc să mergeți la un duhovnic, dacă n-aveți, vă recomand eu unul bun la suflet ca pâinea caldă și a-toate-știutor, ii cereți să vă facă urgent o Liturghie de vindecare a arborelui d-voastră genealogic, ca să scăpați de beleaua asta mică cu neuronul leșinat, că precis aveți pe linie paternă sau maternă o bunică ori vreo strămoașă în familie care se împreună în altă viață cu Diavolul prin ambele părți. Dar asta
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 3 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371153_a_372482]
-
vină rândul să scrie bibliotecarului. Floarea CĂRBUNE nu a fost ca bibliotecarul ,,exilat” precum Lucian BLAGA, ci a muncit cu pasiune în această dificilă dar interesantă meserie. În noua sa misiune de a scrie un fel de roman monografie despre arborele genealogic al familiei, mi se pare un fapt normal, dar și un fel de obligativitate personală. După periplul său prin viață, nu cred că Floarea CĂRBUNE se va lăsa învinsă de greutățile inerente scrisului unui asemenea volum. Am cunoscut puțini
FLOAREA CĂRBUNE BIBLIOTECARUL CĂRTURAR...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371263_a_372592]
-
găsit încă cei de la C.N.S.A.S. și pe care le caută - o fi ajuns pe la Berevoiești, încă nu știu - dar cei de teapa mea "pleava și drojdia societății" ca si alți hăituiți sau oropsiți ca și mine sau cei cu arborele genealogic ca și al meu îmi vor da dreptate. Cred că nu s-a vrut să mi se arate dosarele pentru ca să nu pot demonstra în contradictoriu cu decizia mea de pensionare de mai târziu din 94, de cum am fost înainte de
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE!14 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371274_a_372603]
-
se referă la specificitățile antropolgice ale zonelor montane, cu un studiu de caz aplicat pe Țara Moților, ne spune etnologul Razvan Rosu. Ca invitat special este scriitorul, poetul regizorul și scenaristul Horia Muntenuș ce va prezenta în premieră filmul „Un arbore la mijloc de lumi - Constantin Brâncuși”, deoarece nu trebuie uitat că pe 19 februarie este omagiat marele sculptor. Despre Horia Muntenus trebuie să amintesc că este membru a Uniunii Scriitorilor din România, membru al Asociației Profesioniștilor de Presă - Cluj, consilier
MICA UNIRE SĂRBĂTORITĂ ÎN CADRUL CERCULUL CULTURAL ROMÂNO-AUSTRIAC „UNIREA” de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344773_a_346102]
-
Scriptorium Baia-Mare; „Dincolo de Brâncuși” (ediția a II-a, revizuită/adăugită), eseu, Editura GEDO Cluj-Napoca; „Dincolo de stelele reci”, roman, ediția I-a, Editura Azbest Publishing, Șiria Arad; „Dincolo de stelele reci”, roman, ediția a II-a, Editura „Ecou Transilvan”, Cluj-Napoca. Filmul „Un arbore la mijloc de lumi - Constantin Brâncuși” cu o durată de 35 de minute are ca protagoniști pe Nucu Pandrea, George Drăghescu și Raul Florin Marian. Regizorul și scenaristul Horia Muntenus a mai creat un al film despre Ansamblul de la Târgu-Jiu
MICA UNIRE SĂRBĂTORITĂ ÎN CADRUL CERCULUL CULTURAL ROMÂNO-AUSTRIAC „UNIREA” de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344773_a_346102]
-
se succedă și culminează în desfășurarea dramatică pe care o numim stigmatica. Ceea ce în anii adolescenței Ligiei era inflamabil în metafore că într-un „ delir controlat”, subtextual, s-a deschis în românele ei că o ramificare semantica pe verticală unui arbore ancestral, revigurat de aerul tare al Libertății de exprimare și de confesiune. În ambele române, personajele - cheie sunt urmărite de implacabilul unui determinism ateu, în care instanța divină intervine pedepsitor- justițiar și uneori iertător. În vidul tenebros al ateismului, entitatea
UN ITINERAR AL VIETII SI CARTII CRESTINE de EUGEN EVU, ACADEMICIAN, MEMBRU AL USR DIN ROMANIA în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344928_a_346257]
-
anotimpuri: ale vieții, iubirii, sufletului, trăirii. Versuri ușor de asimilat, nostagic-inteligibile, tempestive, traduse printr-un aparat liric nu neapărat prețios, ci mai ales clar, precum calea apei vii dinspre izvoarele Eului. Sintetic, Foșnet de frunze este o carte conturând un arbore al vieții, în a cărui amplă coroană - oameni, destine, sentimente, iubiri sau furii, împliniri sau dezamăgiri, nu rămân doar simple frunze abandonate în neant, ci se convertesc în culorile viselor îmbrăcând picurii serafici de lumină ... II. COLECȚIA SATHYR 1. ION
GHEORGHE A. STROIA: NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE [Corola-blog/BlogPost/347929_a_349258]
-
meci, în 1961, locul vechii tribune a fost luat de un stadion modern pentru acea vreme, construit în formă de potcoavă, a cărei deschidere era mărginită de un gard de beton menit a-l separa de actuala aleea principală. Un arbore secular își înălța coroana bogată spre cer, privind de sus la tabela de marcaj a stadionului. Trunchiul său imens, cu o circumferință de câțiva metri, a devenit parte a gardului ce închidea „potcoava” arenei. Preobabil, din pricina acestui arbore, pentru a
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
principală. Un arbore secular își înălța coroana bogată spre cer, privind de sus la tabela de marcaj a stadionului. Trunchiul său imens, cu o circumferință de câțiva metri, a devenit parte a gardului ce închidea „potcoava” arenei. Preobabil, din pricina acestui arbore, pentru a-l salva de la pieire, stadionul a fost proiectat în ciudata formă de elipsă incompletă, retezată brutal de o linie dreaptă. Cred că existența acelui copac bătrân, vorbea fără cuvinte, despre responsabilitatea edililor orașului din acel timp. Noul complex
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
s-a decernat Premiul Național pentru Sport. Apoi, în 1946, a dobândit cinci medalii de aur, la întrecerile sportive prilejuite de Balcaniada desfășurată în capitala Albaniei, la Tirana. Astăzi, vechiului Stadion Municipal „Ion Moina” a dispărut. A dispărut și bătrânul arbore, drept jertfă pe altarul „vremurilor noi”. Pentru puțină vreme, amintirea lor va mai dăinui în memoria celor mai vârstnici. Pe locul lui, se înalță grandiosul Cluj Arena, cu o capacitate de 30.301 locuri. Construcția arenei a început în vara
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
în sacru”. Cu alte cuvinte, un astfel de sistem de exegeză “inversă” a VT, cum este cel prezentat de teoria lui Eliade, aplicat în dualismul religios (pentru a separa “poporul ales” de popoarele nesemite), continuă să funcționeze până azi în Arborele gnozei prin “teoria fractalilor”, dincolo de posibilitățile propriu-zis religioase. Astfel, de câte ori își face “apariția” Maica Domnului pentru a-L naște pe noul Cristos-copil, noi, în loc să le recunoaștem entitatea celestă, îi omorâm. Aceste Sistemul de generare a “crimelor cu semnficație rituală și
AGONIA UNIUNII EUROPENE (4) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/347331_a_348660]