4,501 matches
-
a transformat-o în glăjărie și pe care apoi a mutat-o mai în pădure. Fânațul de aici dă în fiecare an alte 30 de care de fân. Când nu vrea fânaț o transformă în pășnue și o dă în arendă. Mai are în Tinărog teren fânaț pentru încă 8 care de fân. Dar mai deține și păduri de fag și de brad în Smida, Luminele, etc. Din hotarul de cereale în sus deține într-o primă zonă, pădure de mesteacăn
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
se poate obține pentru lemnul luat pe gratis din pădure. Mai deținea familia Teleki întreg muntele Bâlea unde vara pășunau 500 (cinci sute) de oi cu lapte și 1000 (una mie) de oi sterpe. Muntele se arenda la diverși ciobani, arenda se ridica în medie la 100 (una asută) de florini. Și încă mai avea familia Teleki în posesie, în hotarul satului Oprea Cârțișoara încă trei munți, anume Laita, Mierea și Doamnei, care de asemenea se arendau la ciobani pentru care
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pentru pășunatul a 500 de oi și se mai încasau 100 de florini pentru pășunatul a 500 de oi cu lapte și 800 de oi sterpe. Și mai dețineau trei munți la Arpaș, anume Arpașul Mare, Pleșa și Arpășel. Pentru arenda acestora, familia Teleki încasau 140 - 150 de florini în Arpașul Mare unde pășteau circa 2000 de oi și capre, 35 de florini pentru muntele Pleșa unde pășteau cam 500 de oi iar pentru muntele Arpășel pe care pășteau alte 2000
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
florini în Arpașul Mare unde pășteau circa 2000 de oi și capre, 35 de florini pentru muntele Pleșa unde pășteau cam 500 de oi iar pentru muntele Arpășel pe care pășteau alte 2000 de oi, grofii mai încasau încă o arendă medie anuală de 90 de florini. Și lista averilor continuă la nesfîrșit, noi însă vom mai aminti numai câteva. Tot groful deținea și dreptul la cârciumărit. Administratorul, încheind socotelile pe o perioadă de șase ani anteriori conscripției, a dedus că
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a făcut ca la Cârțișoara, să se fondeze două Composesorate ale foștilor coloni (colon în sensul indicat de Micul Dicționar Explicativ., Ed. Științifică și Enciclopedică, Buc. 1978, înseamnă muncitor agricol, inițial liber, care muncea o bucată de pământ luată în arendă; mai târziu, legat de pământ, era obligat să plătească dijmă proprietarului.), unul în Streza, altul în Oprea, care cu un total de 415 membri, care să se administreze cât mai sistematizat, dar mai ales cât mai eficient această frumoasă zestre
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în primire de primarul de atunci, Titu Căpățână prin procesul verbal din 20 august 1928, odată cu grădina și lunca comunală în suprafață de 1 jugăr și 1520 stânjeni pătrați conform Nr. Top de la 315 la 337. A fost dată în arendă în condiții diverse până în anul 1949, când a fost preluată de statul totalitar comunist. În vara anului 1963, moara a fost desființată, localul a revenit din nou la Sfatul Popular care a încasat chirie de la Întreprinderea Industrială Raională Făgăraș până în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Tarcea Petru, învățător, proprietar a 8 ha teren agricol și fusese acționar la «Cârțișoreana» 7. Strezuț Nicolae pe motiv că avusese cândva o mașină de treier cu tractor, împreună cu fratele său Matei. 8. Stoica Victor pentru că avusese cândva moara în arendă și fusese măcelar. 9. Stoica Gheorghe pentru că a avut cândva părăvălie. 10. Cânduleț Ioan pentru că a fost negustor și avea o mașină manuală de tricotat. 11. Stoica Aurel, funcționar, pentru că era proprietarul a 10 ha. de teren agricol și a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Europa. Cu unele rezerve, am putea considera acest indicator drept un posibil simptom că relațiile dintre evrei și populația-gazdă erau ceva mai relaxate În spațiul românesc. Câteodată, spațiul În care se consumă relația erotică interetnică este cârciuma (orânda), luată În arendă de regulă de vreun evreu : Frunză verde odolean, La crâșmuța din meidian [= maidan ; din tc. meydan] Bea Costachi Roșcovan Și cu frate-seu Buzdugan Cu trii fete de jâdan <endnote id="(224, p. 233)"/>. Colo-n vale la priloage, Țin orânda
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a avea vreun folos de la dânșii Domnia sau țara” <endnote id="(416, II, p. 106)"/>. Cu toate acestea, domnitorul Moldovei Însuși - Mihail Sturdza (1834-1849) - a Încurajat imigrarea evreilor În țară, iar mitropolitul Moldovei - Veniamin Costachi (1803-1846) - le-a dat În arendă câteva „dughene” (prăvălii și ateliere) Într-o parte a spațiului deținut de Mitropolia din Iași. Folclorul urban din epocă nu i-a iertat nici pe primul („Mihai Sturzea, lungă ghiară,/ A băgat Jidanii’n țară” ; <endnote id="cf. 148, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al XIX-lea, fără să aibă nici un fel de intenții iudeofobe, poetul romantic Adam Mickiewicz speculează și el pe marginea bipolarității biserica creștină - cârciuma evreiască În spațiul rural polono-lituanian. În poemul său Pan Tadeusz (terminat În 1834), cârciuma ținută În arendă de bătrânul Iancăl (care „e și- ajutor de rabin”) se află lângă biserică și, din punct de vedere arhitectonic, cârciuma „cu-n templu Își are-asemănare”, arătând „ca o sinagogă”. Duminica, „ieșind de la capelă, că-au fost la liturghie”, țărani și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Astfel, În statistica din 1903-1904, de exemplu, cârciumarii evrei reprezentau doar 2,57% din totalul cârciumarilor din România <endnote id="(488, p. 50)"/>. „Nu trebuie să ne Închipuim - scria la rândul său istoricul Constantin C. Giurescu - că luarea cârciumilor În arendă era o specialitate a evreilor” <endnote id="(489, p. 164)"/>. Documente din a doua jumătate a secolului al XVI- lea vorbesc despre negustori evrei comercializând vin În Moldova, inclusiv vestitul Jose Nassi, duce de Naxos <endnote id="(193 ; 5, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În zonă <endnote id="(783, I, p. 135)"/>. Într-o adresă oficială din 1798, evreii din Oradea precizau faptul că „de șaptezeci de ani”, deci din anul 1728, de când au primit „permisiunea Măritei Camere Regale”, ei vindeau, „contra taxei sau arenzii, vin cașer, bere și pălincă” <endnote id=" (124, p. 448)"/>. Evreii din Arad se plângeau autorităților locale În 1754 că În prea multe zile de sărbători creștine (Paște, Crăciun, Rusalii, duminici ș.a.) nu au voie să fiarbă palincă <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tot atunci (1834), poetul romantic Adam Mickiewicz elogia corectitudinea cârciumarilor evrei din Polonia-Lituania (și calitatea băuturilor lor) prin personajul său Iancăl din poemul Pan Tadeusz : „Bătrân evreu, de-o lume știut ca om cinstit,/ De ani de zile crâșma-n arendă el o ține/ Și nimeni din comună, și nici din nobilime,/ Vreo plângere-mpotrivă-i n-a ridicat nicicând/ La curtea boierească ; la ce s-ar fi plângând ?/ Dă băuturi pe-alese, și doar din cele bune,/ Cu grijă socotește
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și În Maramureș, evreii nu s-au ocupat doar de agricultură și de creșterea animalelor (oi, cai, gâște etc.), ci și de exploatarea cvasi- industrială a pădurilor. Unii dintre ei aveau În proprietate loturi de pădure, alții le luau În arendă. Activitățile lor erau cele tradiționale : alegerea și tăierea copacilor, transportarea buștenilor cu cotiuga, tăierea cu joagărul și transformarea lor În scânduri. Recent, Claus Stephani a publicat un volum de povestiri evreiești culese din nordul Maramureșului, de la evreii din târgurile de pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
funcționa în localul proprietatea comunității. În azil erau îngrijiți un număr de 41 de bătrâni, iar personalul era compus din 1 intendent, o bucătăreasă și 2 oameni de serviciu.Baia comunității a fost cumpărată în 1911 și era dată în arendă lui Burăh Nadler, iar comunitatea suporta costurile pentru populația nevoiașă. Cimitirele comunității și un teren de 2,5 ha cumpărat de la primărie pentru ridicarea unui templu erau administrate de comunitate. 255 evreiești, comunitatea are înscriși un număr de 1110 evrei
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Ioniță Meran, mereu gata cu căruța să ne fie de folos, preotul Albu care a mers la Poiana și mi-a dat din pădurea lui trei care trase de boi pline cu lemne, absolut gratuit. Am luat sub formă de arendă, încă din toamnă, pământ de la Petrică Meran, lot aflat la 10 kilometri de sat, tocmai în Valea Băii. Doream să plătesc din banii obținuți parte din datorii și, dacă ar fi rămas ceva, să mai cumpărăm cele necesare familiei greu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
al școlii sute de metri de pânză de in, cânepă și borangic au plecat către front prin Inspectoratul școlar. De unde, Doamne, atâta putere, atâta dragoste și atâtea renunțări?!? Cu gândul de a recupera din paguba refugiului am luat pământ în arendă și lotul școlar. Am semănat cartofi, porumb, mazăre și, la îndemnul lui Nicu Radu și al altora am pus și un hectar de orez. Lanul de orez a fost prima slujbă a lui Petrișor și Coca, aceștia învârtind zi de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
1866, În care se solicita să fie Înlăturată posibilitatea acordării Împământenirii, chiar și individuale, pentru „toți cei ce nu profesează morala creștină”, stoparea „năvălirii jidanilor vagabonzi”, interdicția pentru evrei de a cumpăra imobile În orașe, de a lua moșii În arendă, de a deține cârciumi și mori, de a comercializa produse alimentare și alcoolice. În același timp, bucureștenii au inițiat și ei o manifestație protestatară care avea să se Încheie cu devastarea sinagogii, a cărei construcție nu fusese Încă terminată. Atitudinea
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
-i va fi În putință spre a curma continuarea acestor acte de violență”. Carp acuza guvernul Brătianu că Încălca drepturile evreilor Înscrise În documentele vechi, conform cărora evreii aveau dreptul de a cumpăra proprietăți În orașe, a ține moșii În arendă. A adus În discuție Codul lui Calimachi (1817), În care era trecut faptul că: „jidovii au dreptul să cumpere case și dughene (prăvălii) În orașe”. Într-un alt document din 1830, În care erau reluate ideile din ofisul lui Alexandru
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
erau reluate ideile din ofisul lui Alexandru Moruzi din 1804 se prevedea: „În privința necuviinței ce rezultă din Înrâurirea jidovilor ar avea stăpânire asupra creștinilor să se Împiedice de la anul viitor de a mai cumpăra venituri de moșii, afară numai de arenzile de băuturi de care nu sunt opriți, căutând Însă dregătorii ținutali ca și acești jidovi ce s-au aflat arendători de moșii să nu se păgubească de dreptul lor”. Pentru atitudinea pe care a avut-o În „chestiunea evreiască”, Carp
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
ar fi obținerea varului în condițiile mai mult sau mai puțin favorabile din zona Vasluiului, așa cum este prezentată de Iacov Antonovici (1) în monografia mănăstirii Florești. în 1824, paharnicul, apoi banul Nicolae Sion, se jeluiește lui Vodă că, luând în arendă Floreștii și alte moșii „greco-mănăstirești”, l-a însărcinat, la rândul său, pe Ștefan Ciocan Mazil cu „căutarea” lor. Acesta s-a tocmit cu opt locuitori din Florești pentru 500 de chile de var și le-a dat înainte banii pentru
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
treilea aleg fiecare câte un candidat; acești trei candidați convin în unanimitate cari din ei să fie deputatul colegiului acela; iar dacă nu se unesc, sorțul decide. bucureștiul în 1871 79 38. Câști, sumă de bani plătită la date fixe, arendă. La orașele unde sunt de ales trei deputați, fiecare clasă din Colegiul al treilea își alege deputatul său. Iar unde sunt patru deputați de ales, a treia clasă alege doi deputați și celelalte [două clase] fiecare câte unul. Articolul 62
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
țăranii sunt supuși, izolați, închiși în satele lor cu milițieni și securiști la intrare și la ieșire. Țăranul este un lumpenproletar, dar vai ciocoilor când furia lor, care mocnește, va readuce un 1907. Pârcălabii comuniști care au luat țara în arendă de la o putere străină se tem, le este frică. De aceea sunt tot mai brutali și mai perverși. Dacă-și vor pierde gradele, ce vor fi? Ce vor face? Existența cinstită se obține prin muncă în fabrică, pe ogoare, în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
caii de olac, repararea drumurilor și podurilor etc. Satele clăcășești erau vestite prin ceea ce se numea birnicul havalelor sau hanologii. Censul în natură se datora tot împrăștierilor de populație, a hotarelor neocupate, cel ce ocupa dădea stăpânului locului, ca o arendă, cens din toate: din toate roadele pământului - din pâne, din fânul cosit, din grădinile cu verdețuri, din livezile cu pomi, din vin, din cânepă și in, din ceapă și usturoi - a zecea din ceea ce se realiza. Dacă săteanul obținea învoirea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Taxa cotitului vaselor; b) Taxa pentru tăierea vitelor destinate vânzării: c) Taxa de 15 bani la decalitrul de țuică și vin; d) Taxa de 1o bani la trunchiul de lemn introdus în comună pentru construcții e) O zecime asupra valorii arendei locurilor de cultură date după legea rurală și după legea vânzării bunurilor statului; f) Taxa de 25 bani de fiecare vită mare și 5 bani de fiecare vită mică asupra cirezilor; g) O amendă de 5 lei anual de fiecare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]