2,138 matches
-
apariții, cu excepția celor pur științifice (și acestea doar parțial), se rezumă la redarea textelor paulesciene Însoțite doar de câteva comentarii de ordin general, fără să se Încerce o evaluare a ceea ce știința perioadei postpaulescu de exemplu, a adus În sprijinul argumentației savantului. Este și motivul pentru care unii detractori și astăzi Își manifestă deschis și chiar agresiv opoziția prin scrieri care nu-i onorează. Cartea enunțată mai sus preia principalele jaloane ale gândirii paulesciene și Încearcă să le aducă În actualitatea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cu interferențe evidente cu creaționismul dogmatic. „Demonstrarea existenței unei cauze primare a vieții, imateriale, unice și infinit Înțelepte este termenul sublim la care ne conduce Fiziologia” afirma răspicat Paulescu În lecția din l8 februarie 1905 În fața studenților săi fascinați de argumentația omului de știință, și Încheia la fel de răspicat „Această cauză primară este Dumnezeu. Prin urmare omul de știință nu se poate mulțumi să spună Cred În Dumnezeu ci trebuie să afirme: Știu că Dumnezeu este”(Scio Deum esse). O altă fațetă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
această abordare o constituie școala care, dincolo de familie, poate oferi cadrul cel mai generos pentru copilul cu dizabilități. Două elemente par aici de mare importanță; asigurarea dezvoltării copilului prin creativitate și integrarea lui pe cât posibil În Învățământul normal (sistemul incluziv). Argumentația autoarei este cât se poate de convingătoare privind rolul școlii și a metodologiei de aplicat. Nu trebuie uitat Însă că dezvoltarea creativități În una din cele trei paliere ale sale (intuitivă, creativă sau emergentă) Într-un domeniu, fie el științific
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
au ei nenorocirea, de la Dumnezeu avem noi prosperitatea. Cine sunt eu ca să desfac hotărârea lui Dumnezeu și să mă arăt mai bun ca El ? Să sufere, să fie nenorociți, să trăiască În nefericire ! Așa a hotărât Dumnezeu !”37. Începând șirul argumentației de care am amintit În debu‑ tul acestui subcapitol, subliniem că, după cum, de regulă, nimeni nu Îl va osândi pe un judecător pentru cei care fură, nedreptățesc, ucid și săvârșesc alte asemenea fapte rele și grobiene, ci Îl vor osândi
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
unei alianțe sau constelații de firme îi lipsește tocmai controlul centralizat, complet. Existența doar a unui control parțial poate fi de natură să reducă tendința de participare la o alianță, susține teoria modernă a firmei (Williamson, Hart și Moore). Această argumentație mi se pare justificată mai ales în ceea ce privește alianțele care implică participare de capital și mai puțin în celelalte tipuri de alianțe. De asemenea, argumentația este validă în cazul firmelor dominante pe piața mondială, într-un anumit domeniu de activitate, studiile
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
tendința de participare la o alianță, susține teoria modernă a firmei (Williamson, Hart și Moore). Această argumentație mi se pare justificată mai ales în ceea ce privește alianțele care implică participare de capital și mai puțin în celelalte tipuri de alianțe. De asemenea, argumentația este validă în cazul firmelor dominante pe piața mondială, într-un anumit domeniu de activitate, studiile de caz longitudinale dovedind înclinația redusă a liderilor de piață de a intra în alianțe, tocmai din cauza imposibilității exercitării unui control deplin asupra firmelor
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
afectivă (e cazul și al altor texte din volumul publicat în 1930, precum Despre miracol, Între mine și mine, De profundis etc.). Până și o simplă recenzie la cartea unui confrate, - bunăoară „Poeme în aer liber” de Stephan Roll - transformă argumentația propriu-zisă a adeziunii într-un fel de rescriere, de continuare și amplificare a textelor comentate, utilizate mai degrabă drept catalizatori ai propriei imaginații creatoare. Textul „critic” se impune astfel ca un nou poem, paralel cu poemul-reper, într-o redundanță semnificativă
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
atașat] ideii potrivit c]reia motivul real al comportamentului uman nu poate fi aflat pan] ce nu se descoper] substratul egoist al acțiunii. Utilizarea acestei explicații „realiste” pentru a susține o afirmație general] duce la formarea unui cerc vicios al argumentației. La acest punct, adepții egoismului psihologic ar putea obiectă c] orice comportament presupus altruist este în realitate unul egoist deoarece, la urma urmei, în exemplele anterioare individul a f]cut exact ceea ce a dorit s] fac] (și-a urmat voința
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
susțin interzicerea avorturilor s-a mutat de la siguranța fizic] a femeii la valoarea moral] a vietii f]tului. Susțin]torii dreptului femeii de a alege avortul au r]spuns argumentelor antiavort în mai multe moduri. Voi examina trei linii de argumentație pentru punctul de vedere în favoarea alegerii: 1) avorturile ar trebui permise pentru c] interzicerea lor produce consecințe profund nedorite; 2) femeile au dreptul moral de a alege avortul; 3) f]tul nu este inc] o persoan] și deci nu are
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este justificat]], si anume ideea potrivit c]reia principiile morale îi pot legitimă preferință, ajungându-se astfel la concluzia c], în situații de acest gen, este cel puțin acceptabil (permisibil moral) s] fie salvat] viața soției... Dar aceast] linie de argumentație implic] prea multe întreb]ri: este posibil ca unii s] fi sperat (de exemplu, soția) c] motivul s]u a fost doar faptul c] era vorba de soția sa, nu faptul c] era soția sa și c] în situații de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
intuiție”. De exemplu, în Reasons and Persons, Derek Parfit descrie un num]r de societ]ți cu populații diferite, cu grade diferite de bun]stare, cu scopul de a obține intuițiile noastre despre diferite politici publice. Urm]rînd (dar revizuind) argumentația lui Onora O’Neill, putem distinge patru tipuri de exemple folosite în teoretizarea moral]: literar, demonstrativ, ipotetic și imaginar. Exemplele literare sunt folosite în mod obișnuit și au anumite avantaje și dezavantaje care nu pot fi cercetate aici. (De exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a blama moral ceea ce uram și ne însp]imânt], dar nu înțelegem. Ins] pentru cei care susțin ideea, un Marx care atac] morală poate fi ușor condamnat pentru „purific]ri”, pentru gulag și pentru crimele comunismului. Dar aceast] linie de argumentație se sprijin] pe o ipotez] eronat] și pe un raționament invalid. Respingerea moralei nu este echivalent] cu acceptarea a tot ceea ce morală condamn] sau cu eliminarea celor mai bune motive de dezaprobare. Putem respinge morală, reținând o perspectiv] rațional] și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pot fi determinate f]r] a fi posibil] prezicerea lor. Voi ignoră, de asemenea, viziunea sceptic] potrivit c]reia ins]și ideea unei descrieri complete a st]rii întregului univers la un moment dat este incoerent] și voi presupune, de dragul argumentației, c] o putem înțelege în mod coerent. Dac] vom considera aceast] descriere ca fiind acceptabil] din punct de vedere logic, printre elementele care compun starea universului în orice moment sau st]rile în momente diferite se vor num]ra și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
deriv] din lipsă noastr] de libertate deoarece incapacitatea noastr] de a exercita vreun control asupra calit]ții morale a propriului comportament elimin] orice semnificație moral] din cadrul acelui comportament. (Pentru „nihilism” vezi și capitolul 38, „Subiectivismul”). O expunere formal] a cursului argumentației de la adev]rul determinismului la negarea libert]ții, a responsabilit]ții și a semnificației moralei ar contribui la clarificarea acestor puncte de vedere. Iat] o asemenea expunere a argumentelor: 1) Dac] deciziile și acțiunile umane sunt determinate, atunci pentru toate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
liberi, cât și incompatibiliști care sunt convinși c] suntem liberi și concluzioneaz], prin urmare, c] determinismul trebuie s] fie fals. Și, într-adev]r, ambele tipuri de incompatibiliști exist]. Primii sunt cunoscuți că „determiniști radicali” (din cauza intransigentei acestora în privința implicațiilor determinismului). Argumentația schițat] mai sus este una cu care numeroși determiniști radicali ar fi întru totul de acord (cf. Skinner, 1971), dar exist] și alții care s-ar opune pasului 5, adic] pretenției c] nihilismul rezult] din adev]rul determinismului. Aceștia din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] suntem liberi și c], prin urmare, determinismul este fals, sunt cunoscuți că „libertarieni” (a nu fi confundați cu libertarienii politici, care urm]resc s] maximalizeze rolul statului). Ei accept] c], dac] determinismul ar fi adev]rât - pasul 1 din argumentația de mai sus - pașii ulteriori ar urma într-adev]r. Dar, susțin ei, determinismul este fals pentru c], cel puțin în anumite situații, putem acționa liber. Cele mai comune versiuni ale libert arianismului sunt cele contracauzale (Campbell, 1957). Potrivit libertarianisului contracauzal
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar putea necesită acea întrebare. Aplicațiile teoriei etice chestiunilor practice în partea a cincea indic] dezacorduri privind numeroase puncte particulare, dar împ]rt]șesc o ipotez] comun]: pan] și cele mai dificile probleme etice practice pot fi supuse discuției și argumentației. Potrivit cel putin unora dintre viziunile privind natură eticii, raționarea asupra acesteia nu ar fi mai profitabil] decât raționarea asupra chestiunilor de gust. Cu toate acestea ar putea cineva s] susțin] c] argumentele din capitolele aceastei secțiuni în general - nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
eticii care consider] sentimentele de aprobare că bâz] a judec]ții etice. Cu toate acestea Rachels g]sește această și alte versiuni succesive mai rafinate ale subiectivismului etic nesatisf]c]toare, pentru c] nu ofer] posibilitatea suficient] pentru dezacord și argumentație rațional] privind etică. Încercarea final] a lui Rachels de a oferi o formulare adecvat] a subiectivismului este una în care sentimentele noastre individuale de aprobare sunt atat de constrânse de cerințele imparțialit]ții și ale caracterului rezonabil, încât rezultatul este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
problemele romanului și ale realismului socialist, la rolul și sarcinile criticii literare sau ale teoriei marxiste a literaturii. De asemenea, sunt abordate chestiuni ținând de stil și obiectul artei, de reportajul literar, de estetică, de prezentarea eroului în literatura contemporană, argumentația bazându-se pe lucrările lui V. I. Lenin, G. V. Plehanov, N. G. Cernâșevski, Mihail Șolohov și Georg Lukács. Alte rubrici, ca de pildă „Referate”, includ articole sau recenzii ample la romane și volume recente de poezie ale scriitorilor sovietici
VIAŢA LITERARA SOVIETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290526_a_291855]
-
doctrinei calvine - în chestiunile exemplificate în catehismul de la Prisac, „cărțulia” cea „plină de otravă și moarte sufletească”, cum afirma mitropolitul - este Cartea carea să cheamă Răspunsul împotriva Catihismusului calvinesc, tipărită în 1645, se pare la Mănăstirea Dealu. Scrierea oferă o argumentație logică și documentată, bazată pe citate biblice, în apărarea ideilor dogmatice ale ortodoxismului, infirmând principiile protestante. Răspunsul..., cea mai importantă lucrare originală de polemică religioasă din literatura română veche, cunoscută, de altfel, de Samuil Micu și Gh. Șincai, rămâne și
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
de Ion Totu, Dintr-o călătorie în India de Mihail Dinu) și dezbateri pe probleme literare la zi, cu intervenții de Sergiu Dan (Scriitorii și politica), N. D. Cocea (Erotismul în literatură - pledoarie pro domo, în care se apelează pentru argumentație la poezia florentinului Pietro Aretino și a lui Charles Baudelaire, precum și la pictura lui Edouard Manet), Camil Petrescu (Sufletul național), Eugen Jebeleanu (Literatura în provincie), I. Peltz ( Viața încalecă romanul, Destinul romanului). „Cronica teatrală” e asigurată de Cicerone Theodorescu, „Cronica
VIAŢA DE AZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290520_a_291849]
-
utopică, omul obține libertatea civilă - echivalent al independenței naturale a „bunului sălbatic” -, căreia i se adaugă libertatea morală a civilizatului, singura care îl ridică pe om până la virtute și îl face propriul său stăpân. Documentația, bogată și actualizată, urmează firesc argumentația ideilor, fără pedanterie și rigiditate. Paginile se însuflețesc, creionează atmosferă și personaje într-un discurs eseistic susținut de mânuirea abilă a citatului revelator, lăsând impresia deplinei spontaneități. Postum, sub titlul Oameni și idei (1968), au fost reunite unele studii și
VIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290510_a_291839]
-
din capitala Spaniei. În una, recenzând o antologie de literatură romanică, amintește și Peregrinul transilvan al lui Ion Codru-Drăgușanu, aceasta fiind prima referință critică despre cartea călătorului român. Scrie pentru revista „La Enseñanza” (1867) câteva articole în care dezbate, cu argumentația sumară avută la îndemână, chestiunea originii latine a românilor. Ulterior colaborează cu articole politice la „Românul” și la alte ziare liberale, ilustrându-se mai curând ca orator ocazional. Câteva broșuri, dintre care una dedicată în 1881 personalității mitropolitului Veniamin Costache
VIZANTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290593_a_291922]
-
i-a apărat pe acuzați. Pe parcursul desfășurării procesului, el a reușit să convingă pe jurați că la 8 august nu au fost fapte de violență, nu s-au Înfăptuit abuzuri și nici rezistență la restabilirea ordinii, combătând și anulând astfel argumentația acuzării, În sensul că nu existase un complot Înainte, chiar și acuzațiile care urmăreau dovedirea complicității dintre Candiano și ceilalți . După ce definește revoluțiunea, el demonstrează că la Ploiești nu fusese vorba de așa ceva . Nicolae Fleva a susținut că la 8
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
singur specialist român care să nu afirme că „românii au fost În Transilvania” și nici măcar un singur specialist maghiar care să nu fie convins că „românii nu au fost În Transilvania”, În nu mai știu care secol obscur, de parcă regulile argumentației istorice s-ar distribui după criterii etnice! Nu găsești, oricât ai căuta, un singur „rătăcit”, un „căzut În eroare”, un istoric, chiar mai incompetent de felul lui, care, român fiind, să creadă că străbunii lui din secolul al IX-lea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]