1,444 matches
-
Dezbaterea tematică a fost propusă de doamna deputat Adriana Săftoiu, căreia i-a fost dat imediat cuvântul pentru prezentarea ideilor de forță ale temei în discuție. Am asistat, pentru prima oară de când sunt membru al acestei Comisii, la o susținere argumentativă de cel mai înalt nivel academic pe probleme de conținut al învățământului românesc. Un episod, poate, din „starea sistemului de educație din România”, la început de deceniu doi al mileniului trei. Analiza manualelor de limba și literatura română din ciclul
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
care controlează principalii vectori de informație din România”, „Capitalul străin foarte prezent”, „Televiziunea română este ca o adolescentă”, „Media este peste tot dar, de fapt, ea nu există”, „Presa nu educă”, „Fracvențe joase”. Interesul analizei noastre se îndreaptă spre orientarea argumentativă și persuasivă a paratextualității acestui dosar tematic. Paratextul trădează o anumită intenție, o interpretare auctorială sau editorială a căror forță și valoare orientează lectura. Trebuie de menționat că paratextul îți construiește sensul doar în raport cu textul, el fiind, conform lui Gerard
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
neexplorate și de a oferi o rigurozitate aparte (conformă cu originalitatea metodei sale de cercetare) unei noi terminologii filosofice. Iar redefinirea conștiinței însăși (ca noțiune centrală a noii elaborări) stă în miezul acestui orizont de întemeiere și ghidează orice considerare argumentativă chemată să dea sens unei orientări transcendentaliste care nu abdică de la canonul său călăuzit de exigența descoperirii primelor principii și cauze. Așadar, a face din conștiința reflexivă o referință filosofică secundară înseamnă, în această viziune, a privilegia legitim spiritul autentic
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
adevăr vorba de o unitate a atribuirii, aceasta din urmă fiind întemeiată în actul sintezei (într-o relație de contiguitate care supune cei doi termeni unei apropieri neverosimile dar cuceritoare prin de la sine înțelesul ei). Se presupune în urma unui salt argumentativ direct că tot ce este unificabil în cogniție ajunge să aparțină de fapt centrului către care tinde, adică se trece de la o constatare metodologică la un rezultat care ar putea conține mai mult decât permite "lansarea" sa. Cu toate acestea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de drepturi ale omului și acela de good governance 48. În general vorbind, discursul internațional asupra "condiționalității politice" a reprezentat o ancorare semantică importantă pentru aceste concepte. Acesta nu este numai o ancoră pentru legitimarea normativă, ci și o referire argumentativă cu caracter tehnico-științific (Franck, 1990; Haas, 1992). De fapt, în timp ce Convențiile internaționale alcătuiesc o bază pentru justificarea obligației democrațiilor de a respecta principiul de rule of law, cunoștințele și acel know how consolidate de organizații internaționale precum Banca Mondială și
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
patru zone de policy (politica externă, relații comerciale externe, apărare, cetățenie) fără ca acestea să fie conectate între ele80. Legătura strânsă stabilită, în discursul european, între democrația din interiorul Uniunii și democrația din exteriorul Uniunii este reprezentată cu mai multă putere argumentativă de dezbaterea asupra extinderii spre țările din estul Europei, în care urmează să se acorde mai multă importanță capacității de consolidare a Uniunii Europene, tocmai prin extinderea modelului său de governance, a capacității sale de leadership internațional: Modelul nostru european
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
juridic" constituie inima cluster-ului de concepte evidențiate în jurul dimensiunii de good governance 122. Chestiunea unei good governance este impusă, așadar, ca garanție pentru administrarea fondurilor de finanțări. Utilizarea unei semantici bazate pe discursul pieței libere are avantajul pe plan argumentativ că face apel la limbajul intereselor (Ferrarese, 2000) sau la un limbaj capabil de o validitate transversală față de diferențele culturale și față de orientările politice naționale 123. Încadrându-și propriul discurs politic în sfera acestor premise, Europa poate defini în termeni
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
idei și de argumentații care pot fi utilizate în cadrul sistemului politic național. În acest fel, think tanks și advocacy coalitions prezente în țările care beneficiază de programele de finanțare sunt influențate prin canalul de socializare. Se acționează pe capacitățile lor argumentative, acelea care depind de resursele cognitive și de leadership-ul politic cu care pot activa canalul voice în ceea ce privește autoritățile de guvernare națională (Ullrich, 2004). Dezvoltarea leadership-ului și a capacităților argumentative este văzută de Uniunea Europeană ca un instrument pentru controlarea activității guvernelor
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
sunt influențate prin canalul de socializare. Se acționează pe capacitățile lor argumentative, acelea care depind de resursele cognitive și de leadership-ul politic cu care pot activa canalul voice în ceea ce privește autoritățile de guvernare națională (Ullrich, 2004). Dezvoltarea leadership-ului și a capacităților argumentative este văzută de Uniunea Europeană ca un instrument pentru controlarea activității guvernelor naționale prin socializarea cu comunitățile epistemice internaționale. Amnesty International, Human Rights Watch, Helsinki Committee Foundation sunt actorii cei mai prezenți în parteneriatele pe care Comisia le angajează dincolo de canalele
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
folosește cu ușurință de principiile și conținuturile sale fondatoare 210, atribuind o semnificație concretă principiilor și normelor constitutive ale ordinii politice prin uzul acestora (Zagrebelsky, 1990). Concilierea între principiul constituțional și principiul democratic poate surveni, ținând seama de aceste premise argumentative 211. În general, cele trei grupuri de lucru nu abordează chestiunea "democrației" în Europa, dar este limpede că readuc în discuție etapele de legitimare democratică reprezentate de parlamentele naționale care aduc în cadrul discursului constituent chestiunea democratică: Grupul a convenit să
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
naționale 230. Discursul însuși al Uniunii europene asupra democrației atribuie factorilor cognitivi un rol fundamental în procesele de democratizare și de legitimare politică. Acestor factori ea le cere să aibă responsabilitatea de a construi legitimitatea democratică, în baza discursivă și argumentativă 231. În funcție de premisele acceptate de Uniunea Europeană în discursul său politic, de interacțiunea comunicativă dintre organizații, actori individuali și colectivi, apar normele sistemului european, valorile și semnificația pe care o capătă în practica instituțională de guvernare. Pare, așadar, justificat să considerăm
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
Încă o dată, activitatea de capacity building dorește să se orienteze spre extinderea și consolidarea elitelor politice, administrative și juridice prin socializarea discursului european și a corespondentului acestuia internațional (ONU, OSCE, Consiliul Europei, cfr. Figg. 2.2 și 2.4). Premisa argumentativă pe care se bazează discursul european afirmă că participarea Consiliului Europei, a Înaltului Comisariat pentru Drepturile Omului al OCDE, a Transparency International permite activarea mecanismelor de control extern asupra structurilor publice naționale. Ca rezultat al analizei noastre, este important de
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
în cadrul zonelor definite de normativa comunitară în baza drepturilor sociale și protejării minorităților. Cadrul proiectelor de cooperare desfășurate în virtutea consolidării capacităților cuprinse în Capitolul 13 al acquis-ului comunitar ne furnizează unii indicatori asupra tipului de mecanism folosit pentru răspândirea capacităților argumentative, dincolo de expertise și cunoștințe tehnice. Proiectele se distribuie în următoarele subcapitole tematice, pentru un total de 72,5 de milioane finanțate în perioada de timp din 1998 până în 2004250. În general, proiectele finanțate în sectorul capitolului 13 al acquis-ului comunitar
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
teritoriu, aparținând unei comunități politice, posesor al drepturilor în cadrul unei ordini constituționale prestabilite. Trebuie să mai observăm că noțiunea de "democrație" apare în cadrul discursului european întretăindu-se cu diverse clustere de concepte: este vorba, ca să spunem așa, de un "artefact argumentativ", mai mult decât de un concept care descrie o realitate instituțională existentă de facto. Discursul european, de fapt, abia dacă atinge aria semantică acoperită de conceptul de "democrație" în cadrul culturii occidentale, dar o face pornind de la concepte externe, ancore argumentative
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
argumentativ", mai mult decât de un concept care descrie o realitate instituțională existentă de facto. Discursul european, de fapt, abia dacă atinge aria semantică acoperită de conceptul de "democrație" în cadrul culturii occidentale, dar o face pornind de la concepte externe, ancore argumentative, rule of law, drepturile omului, good governance. Democrația ca ideal normativ este construită prin argumentare și comunicare, făcând referire la o "governance democratică", care "transcende formele tradiționale de cooperare internațională"293. Rezultă un model în care puterea "respectă drepturile fundamentale
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
îl prefigurează ca proces de construire a unui spațiu public transnațional -, cât și a mecanismelor de revizuire și corectare a argumentelor elaborate în cursul unui asemenea proces. Din analiza noastră a reieșit, de fapt, că activitatea de construire a capacităților argumentative și discursive s-a concretizat în forme de socializare a élites și a cetățenilor, prin implicarea organizațiilor guvernamentale sau non-guvernamentale prin care acționează. În conformitate cu acest model de accountability societatea civilă joacă un rol crucial (Smulovitz, Peruzzotti, 2003)299. Participarea la
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
europene. Două chestiuni apar ca fiind de mare importanță științifică și politică: a) raportul dintre spațiul intern și spațiul extern; b) raportul dintre societatea civilă și instituții. În exteriorul Uniunii Europene, de fapt, se prefigurează posibilitatea de acțiuni comunicative și argumentative îndeplinite de guverne, actori ai societății civile și organizații internaționale care înțeleg să-și legitimeze propriile strategii de acțiune ancorându-le în discursul european, în normele și valorile cu care Europa își propune să se manifeste în exterior în calitate de actor
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
această perspectivă, și acțiunile de politică externă ale Uniunii Europene par să-și extragă legitimitatea din referințele normative înrădăcinate în tradiția de constituționalism liberal și în patrimoniul dreptului internațional (Cederman, 2001). Un discurs care, în măsura în care poate să reprezinte un teren argumentativ ce poate fi ușor împărtășit și care poate să răspundă ușor exigențelor etice ale opiniei publice internaționale, lasă deschise spațiile în cadrul cărora au loc conflictele cu caracter politic înțelese în sensul puternic al cuvântului. Rămâne de văzut dacă și în ce măsură
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
berărie decât spre polemici raționale și nici politicienii nu sunt în stare de mai mult (fiindcă dacă-l declari pur și simplu pe Traian Băsescu tătar și alogen care manipulează suferințele poporului român nu dai dovadă de prea mult spirit argumentativ - sau spirit în general). Prin urmare, propun și eu o direcție de discuție mai pe măsura vremurilor și moravurilor, pornind de la apucăturile omului Băsescu și nu de la acțiunile președintelui în funcție al României. Așadar, cum e în viața privată liderul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
le ofere auditoriului (tensiunea) spre a produce mesaje de implicare, de interpelare sau de asociere. Didactic și polemic sînt două opțiuni retorice posibil de actualizat în discursul politic, în aceeași măsură cu opțiunile între sensurile clare și cele ascunse. Strategiile argumentative funcționează în toate operațiile logico-discursive spre a construi schematizări acceptabile, adică reprezentări ale obiectului discursului, dar și imagini ale interlocutorilor 5. Utilizarea strategică a normelor de comunicare (norme situaționale, discursive, conversaționale) demonstrează și maniera în care interlocutorii își interpretează rolul
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
fiecare dintre acestea urmărind să își impună supremația. Aceste definiri ale situației pot lua forme variate, în funcție de amestecul de argumente și de citate pe care le mobilizează. În acest caz, două metode clarifică mecanismele de definire a situației. Accentuarea dimensiunii argumentative a discursului politic îndeamnă la examinarea procedurilor logico-discursive prin care se elaborează schematizările, adică reprezentările simplificate ale situațiilor politice. Dimpotrivă, accentuarea dimensiunii narative clarifică mecanismele transpunerii în context, pe care le implică discursul electoral concomitent marcat de o retrospectivă, bilanțul
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
ne vom întâlni cu...; * persuasive: Este o carte foarte interesantă, pe care am citit-o și eu cu foarte mare plăcere. Ți-o recomand cu mare căldură. Mi-ar plăcea să discutăm pe marginea ei după ce o citești și tu...; * argumentative: Textul este un basm pentru că întâmplările povestite sunt, cele mai multe, imaginare, personajele au puteri supranaturale...; * narative: Să vezi ce mi s-a întâmplat ieri: pe când mă întorceam spre casă, întâlnindu-mă cu prietenul cel mai bun al colegului meu, ...; * descriptive: Era
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Sarbauch-Thomson, M., & Feldman, M. S. (1998). Electronic Mail and Organizational Communication: Does Saying "Hi" Really Matter?. Organization Science, 6 (9), 685-698. Saussard, B. (2009). Scenete și jocuri de mimă. Traducere de Aura Gîgă. București: CD Press. Sălăvăstru, C. (1996). Modele argumentative în discursul educațional. București: Editura Academiei Române. Sălăvăstru, C. (2003). Teoria și practica argumentării. Iași: Polirom. Sălăvăstru, D. (2000-2001). Convingere și persuasiune în comunicarea didactică. Analele Științifice ale Universității "Al. I. Cuza" din Iași. Psihologie, IX-X, 91-112. Sălăvăstru, D. (2004). Psihologia
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
domeniul cursurilor opționale datează din anul 2000, când am realizat primul demers de acest fel, intitulat Dezbateri academice. Acum toată lumea știe că o dezbatere presupune un munte de discipline dintre cele mai diverse, ordonate după reguli și criterii logice și argumentative. Atunci, însă, la început fiind, ceea ce acum pare evident și simplu, era mai nebulos și mai complicat. Dar, dincolo de dificultățile inerente oricărui început, a fost un câștig major, cel al deprinderii abordării interdisciplinare. Primul meu curs de acest fel, Dezbateri
Efecte educative ale interdisciplinarităţii didactice. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ana-Irina Iorga () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1358]
-
cunoaștere, aspecte care fac accesibilă interpretarea nu doar a acestui poem și mergând până la noțiunile de logică (propoziții logice și erori logice, silogisme, paralogisme, truisme, paradoxuri etc.) necesare a fi înțelese și aplicate/evitate conștient pentru însușirea demersului discursiv și argumentativ, dar și pentru analiza comicului de limbaj în comedii, a unor texte non literare sau a unor savuroase discursuri din Istoria ieroglifică. Ca să nu mai vorbim de caracterul unor texte postmoderniste incluse în manualele școlare (precum Cartea de bucate a
Interdisciplinaritatea ca necesitate. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]