2,364 matches
-
stelelor de pe umerii Mariei, meșterii izbucnesc din nou în râs, Și despre sfânt, ce ți-a spus despre sfânt? îl îmboldește pe meșterul Duma un altul, Stai așa! Îl vezi, și-mi întoarce privirea de la scena Închinării, îl vezi pe arhanghelul Gavriil? Și eu mă uit spre imaginea indicată de meșter și dacă el spune că e arhanghelul Gavriil, Să știi că sfântul ăla, m-a atenționat preoteasa, l-a plătit tata, să-i scrii dedesubt numele cu auriu, ca donator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
despre sfânt? îl îmboldește pe meșterul Duma un altul, Stai așa! Îl vezi, și-mi întoarce privirea de la scena Închinării, îl vezi pe arhanghelul Gavriil? Și eu mă uit spre imaginea indicată de meșter și dacă el spune că e arhanghelul Gavriil, Să știi că sfântul ăla, m-a atenționat preoteasa, l-a plătit tata, să-i scrii dedesubt numele cu auriu, ca donator, să scrii un text sub sfânt, cam așa, mi-a dat ea indicații, Dumnezeu să-i ajute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
e tatăl meu, Jucu Petru, să vadă și părintele că tăicuța a plătit singur doi metri de pictură, el nu se zgârcește când e vorba de biserică ca alții de prin sat, Și cei trei meșteri râd cu mare poftă, Arhanghelul Gavriil, frumos colorat cu textul donatorilor la picioarele sale, ne privește inexpresiv de pe perete, Aproape am dat-o afară, continuă meșterul stingându-și țigara, din biserica bărbatului ei, doamnă, i-am spus, să mă lăsați acum să lucrez că mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
războiul și aduce cu el ruși sălbatici care nu cer decât vodcă și pâine și dacă le primesc te lasă în pace, erau aliații noștri și dacă nu, eu și cu meșterul Vasile nu mai aveam mult de pictat, doar arhanghelii hramului bisericii, Mihail și Gabriel, ne mai rămăseseră de pictat când au intrat rușii în sat, căutau din poartă în poartă băutură, amenințau oamenii cu pușca ca să le dea de băut și le-a trecut prin cap rușilor că vodca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ce mai rămăsese întreg și l-a izbit cu forță de perete și-mi amintesc cu claritate și astăzi cum pe peretele acela fusese pictată Răstignirea, din vasul spart de zidul de piatră se prelingea vopseaua roșie pregătită pentru mantia arhanghelului Mihail și lacrimi mi-au curs pe obraji, fiindcă în acele momente de tensiune copilul din mine a înțeles că tatăl lui nu se va mai întoarce niciodată, și n-a fost destul și rusul a alergat repede la perete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
priveam încremeniți la rusul atins de umbra nebuniei, după ce și-a șters palmele de pereți a privit înmărmurit la ceea ce făcuse și a izbucnit într-un plâns isteric, aruncându-se în genunchi înaintea Răstignirii, împroșcat cu vopseaua roșie din mantia arhanghelului Mihail, chipul îndurerat al lui Cristos îl privea iertător peste petele de vopsea, rusul își bătea deznădăjduit capul de podele și-atunci meșterul Vasile m-a tras de mână afară din biserică și s-a dus să-l caute pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
mea, ascultă glasul umilinței! Și meșterul Luca citește mai departe, pentru mine, din cartea care te vindecă de, În rotogol, auzi, rotogol, și degetul lui descrie prin aer gestul luării aminte, în rotogol, pe Maica Precesta și Mergătorul înainte, Îngeri Arhangheli (și zi așa)Dumnezeu s-a uitta preste fi oamenilor, ca să vadă de este cel ce înțelege sau cel ce caută pre Dumnezeu (și zugrăvește puterile cerești) Arhangheli,Puteri, Stăpânii, Începătorii, Domnii, Scaune cu șase aripi și cu ochi mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
gestul luării aminte, în rotogol, pe Maica Precesta și Mergătorul înainte, Îngeri Arhangheli (și zi așa)Dumnezeu s-a uitta preste fi oamenilor, ca să vadă de este cel ce înțelege sau cel ce caută pre Dumnezeu (și zugrăvește puterile cerești) Arhangheli,Puteri, Stăpânii, Începătorii, Domnii, Scaune cu șase aripi și cu ochi mulți, Și eu recunosc inspirația acestei ierarhii îngerești, strigând și grăind: Sfânt, Sfânt, Sfânt Domnul Savaoth, bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului, cel ce este și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
aer împrăștiat de avântul larg al brațului său, Ridicăm astăzi schela aici, Janos știe ce are de făcut, iar pe tine te țin lângă mine, să mă urmărești cum lucrez, de-o parte și de alta a Mariei pun doi arhangheli și toată scena asta trebuie pictată iute ca să nu se usuce peretele, Și pe perete? întreb eu uitându-mă la goliciunea oarbă a zidului tencuit, convins o dată mai mult că nici un milimetru de perete nu scapă fatidicei cărți de iconografie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
șlapi, 3 septembrie, cu cât calm și detașare a pictat-o pe Maria pe tron cu pruncul Iisus pe brațul ei drept, cum îi place meșterului și nu pe stângul sau ținut cu amândouă mâinile, Maica Domnului mijlocitoarea, doi îngeri arhangheli o vor încadra, dar îngerii se vor ivi din culoare numai mâine, acum îi ascunde tencuiala oarbă, ei stau acolo așteptând în lumea informă a ideilor, așteptând, mâine meșterul îi va face vizibili, într-o singură zi a pictat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
mai menajez! Să dormi bine în noaptea asta! lăsându-mă neajutorat în lumina pustiitoare a lunii, Noapte bună, Theo! Ce noapte bună?! e trecut de miezul nopții și tot nu-mi vine somnul, mâine, adică deja astăzi voi picta un arhanghel, voi aduce lumea nevăzută în culorile lumii vizibile, cunosc desenul, am în minte silueta aplecată asupra Mariei a îngerului din stânga ei, știu ordinea firească a culorilor și totuși mi-e teamă, teamă că nu vei fi la fel de bun ca meșterul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
îl eliberez și unu, doi, trei, patru, cinci, mă opresc brusc cu pieptul plin de aer la cinci pentru că în minte îmi vine izbăvitorul gând, izvorul, voi ieși în razele albe ale lunii pline să aștept apa, smulg de sub schița arhanghelului din stânga Mariei, din patul nefăcut, răvășindu-l, smulg grăbit cearceaful alb și ies în noaptea clară, 8 septembrie, nașterea Maicii Domnului, meșterul Luca și Janos au plecat cu mașina la casele lor pentru acest sfârșit de săptămână, și potrivindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
cred apoi că meșterul Luca undeva în străfundul sufletului său aștepta ca tu să te răzvrătești, l-ai luat însă prin surprindere, nu credea să se întâmple atât de repede, a fost atât de mândru de tine când ai pictat arhanghelul din conca absidei, copilul ăsta e prea bun, mi-a spus despre tine, ca să nu se ardă! Ca să nu se ardă?! La ce?! Va trebui să-l domesticesc altfel, au fost cuvintele meșterului Luca spuse despre mine părintelui Ioan, cuvinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
senzație că pentru un timp mi-am abandonat propria viață și calc pe un drum alăturat, care nu știu deocamdată unde mă poartă, Sâmbătă, în biserica cu bolta zugrăvită de meșterul Luca și cu altarul nepictat pe jumătate, îngerul meu arhanghel rămas în stânga Mariei, salvat de mistria lui Janos datorită cumințeniei execuției sale, ceea ce nu s-a mai întâmplat cu Ioan Gură de Aur sacrificat de meșter în numele artei iconografice, măsor în lung și-n lat biserica goală, cu capul dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
pipăie casca și costumul de zbor, să-și treacă degetele prin praful și uleiul de pe ochelarii lui. — Jim...! Nu te mai gîndi...! Doamna Philips, una dintre văduvele misionare, Îl prinse cînd se aplecă Înainte, aproape leșinînd În fața imaginii acesteia de arhanghel căzut printre orezării. Jim stătu drepți, prefăcîndu-se slăbit de foame și Încercînd să evite privirea suspicioasă a santinelei japoneze de la ușa dispensarului. Așteptă să se termine apelul, reflectînd la potențiala pradă Întruchipată de un pilot american mort. Curînd, unul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
starea de slăbiciune În care se găsea, nu se considera capabil să facă față forței dezlănțuite a formidabilei ei prezențe, pe care de mulți ani de zile o caracteriza În termeni ironico-eroici drept „Prințesa Val-Vârtej“, „Incomparabila“, „Pasărea de foc“ sau „Arhanghelul distrugerii“. Îi mulțumi, dar Îi spuse că era prea bolnav pentru a ieși din casă și chiar pentru a primi vizite. Ulterior, când ea Îl Întrebă dacă se putea folosi de calitățile de secretară ale Theodorei timp de câteva ore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
începeau să se întunece și fantoma saturată de tămâie a Bisericii Inima lui Christos din Langfuhr îmi alimentau credința, care era mai degrabă de natură păgână decât creștină. Fecioara Maria îmi era carnal de apropiată: în rolul lui Curând-altfel, eram arhanghelul care o recunoștea. Pe lângă asta, îmi potoleau foamea acele adevăruri care-și duceau, în cărți, propria lor viață bogată în înțelesuri și din ale căror răsaduri încolțeau poveștile mele mincinoase. Dar ce anume citea băiatul de paisprezece ani? Cu siguranță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
o parte, într-o manieră foarte ușor de înțeles, miracolul imaculatei concepțiuni. Arătătorul ei țintea demonstrativ spre raza de lumină ce străbătea sticla și spre paharul care rămânea neatins. Astfel, razei de soare a asfințitului îi era atribuită calitatea de arhanghel, și asta în timp ce cu clare inflexiuni din Westfalia exprima atâta credință. În timp ce, aflată la o distanță ca de la pământ la cer de orice practică sexuală, îmi făcea mie educație, călugărița mea de la bucătărie zâmbea atât de transparent, de parcă și ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
fost nimic de spus, în mânecile veșmântului care o proteja din toate părțile. De îndată ce măicuța pleca, beam vin din paharul rămas intact. În timpul ăsta îmi treceau cu siguranță prin cap lucruri necuviincioase. De vreme ce, băiat fiind, mă transpusesem în rolul unui arhanghel care nu se mulțumea doar să vestească. Și încă în lagăr, pe când camaradul meu Joseph își dădea silința, în timp ce jucam zaruri, să mă convingă de singura credință adevărată, o huleam pe Fecioară și enumeram toate instrumentele de tortură cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
discuție cu temuta gardiană de pușcărie. Fără nici o ezitare, a venit până la noi prin curtea interioară, vrând să fie numită de Anna și de mine sora Alfons Maria, astfel încât ni s-a întipărit în minte ca instanță o bisexuală, un arhanghel căruia de sus de tot îi fusese dată în primire ca profesiune de bază conducerea unei instituții de corecție. Solicitarea de eliberare a surorii mele din detenția mânăstirească a deviat din ea ca și când nu s-ar fi spus nimic. Vorbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ispitiri și de încercări care erau cunoscute și cărora o inimă credincioasă trebuia să învețe să le țină piept: „Nu-i așa, soră Raffaela?“ Careul închis al mânăstirii aștepta un cuvânt. De auzit, se auzea numai ciripitul vrăbiilor. Novicea tăcea. Arhanghelul cu ochelari a vorbit în locul ei cu cuvinte bine accentuate: „Vom purcede la o novenă și, astfel întărite, ne vom afla pacea...“ Anna și cu mine ne-am speriat atunci când la porunca venită dintr-o guriță mai degrabă îngustă sora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
și-l priviră cu teamă. Văzuseră filmul Norei Ephron, și țineau minte bătaia din discotecă, din 1997. Sau formidabila lovitură de cap pe care i-o aplicase Johnny taurului de pe pășune. Nu puteai să nu-l iei În seamă, era arhanghelul Mihai (Michael), chiar dacă nu arăta tocmai prezentabil. Gras, păros, scărpinîndu-se pe burtă, fumînd trabuc și pîndind cu un constant interes trecerea fie și evanescentă a unei cît de miniaturale femei prin fumul atîtor secole de aprige dispute teologice legate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mulți de tot. — Da, scumpo. Lenevind În pat ca doi agnostici Într-o duminică dimineață, eu și Richard am decis că atunci când vom avea copii, nu le vom oferi falsa consolare a unei vieți de apoi garantate. Fără Îngeri sau arhangheli, fără harpe, fără Câmpiile Elizee pline cu acei oameni cu Încălțăminte scâlciată pe care nu-i puteai suporta În colegiu. Hotărârea m-a ținut cam trei secunde după ce fiica mea a pronunțat prima dată cuvântul „a muri“. Cum aș putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
fereastră, la troienele albe de afară, nescoțând măcar un cuvânt. Abia mai târziu, târziu de tot, se întrebă parcă pe sine: Oare o să mai rodească, de-acuma, pământul tăicuței și măicuței? Tot întrebă așa, de parcă vorbea cu răposații sau cu Arhanghelii din Ceruri, până când, din simplu instinct de femeie, își dădu seama cât de ușor este să rămâi grea. Cu sfială, îi mărturisi noua situație lui frate-său, bădița Iuga, într-o dimineață, pe când acesta venise să înapoieze o țigară împrumutată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
alintat, ca orice gospodină, ce așteaptă răsplata laudei, zicând precum că bucatele ei nu-s așa de deocheate... Nepăsarea lor stârni amărăciunea lui Vartolomei, care spuse, cu năduf: Ehehei, dacă ați fi nimerit, aici, nu peste multă vreme, de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, când e hram, la noi, în sat!... Ce de bunătăți v-ar trece pe dinaintea ochilor, că vi s-ar umple pe loc gura de apă! se lăudă el. Profetul a dat din cap , a încuviințare, ca și cum ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]