2,248 matches
-
au și tras multe mai târziu. În noua condiție cumpărarea localului de către primărie n-a mai constituit o problemă mare. Cercetările de teren și le publica în revista Dacia. Alături de N. Beldiceanu din Preutești, Vasile Ciurea e unul dintre primii arheologi fălticineni. A sprijinit și în județ inițiativele de acest fel, de pildă pe frații Luchian de la Probota care înființaseră la școală un mic muzeu, al doilea din zonă. După plecarea acestora, colecția lor a îmbogățit-o pe cea a muzeului
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
de când zbuciumatul Nicolaie Pușcașu, una dintre figurile ieșene, a trecut către un tărâm mai liniștit. Adăogând pe fața sa emaciată o barbă à la Hasdeu, zburlită către toate punctele cardinale, și niște ochelari care îi măreau privirile fanatice și hărțuite, arheologul holba ochi posomorâți către orice umbră ce, din curiozitate, se apleca spre șanțul pe care îl săpa. Pe Pușcașu îl cunoșteau toți cei care avea treabă în Hala Centrală. Cu permanența aerului, focului și apei, iarnă, vară, arheologul întorcea pământul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
și hărțuite, arheologul holba ochi posomorâți către orice umbră ce, din curiozitate, se apleca spre șanțul pe care îl săpa. Pe Pușcașu îl cunoșteau toți cei care avea treabă în Hala Centrală. Cu permanența aerului, focului și apei, iarnă, vară, arheologul întorcea pământul plin de vestigii istorice cu atâta acuratețe încât, în profilul șlefuit de șpaclul său, istoria putea fi cetită ca dintr-o carte. Deși mai puțin apreciat de colegi, pentru ieșeni Nicolaie Pușcașu a rămas prin excelență „arheologul” care
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
vară, arheologul întorcea pământul plin de vestigii istorice cu atâta acuratețe încât, în profilul șlefuit de șpaclul său, istoria putea fi cetită ca dintr-o carte. Deși mai puțin apreciat de colegi, pentru ieșeni Nicolaie Pușcașu a rămas prin excelență „arheologul” care a întors la lumină fața veche a orașului. Datorită lui * Materialul de față a fot publicat în cotidianul „Flacăra Iașului” din 14 iunie 2003. cunoaștem azi mai amănunțit burgul medieval, cu ulițele și atelierele sale, cu dughenele, pivnițele, palatele
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
a știut nimic; lui îi datorăm splendida restaurare de la mănăstirea Dobrovăț și miile de obiecte descoperite care ar face fala oricărei expoziții; toate datorează renașterea lor acestui înrăit întru arheologie. Ce-i drept, Nicolaie Pușcașu nu prețuia deontologiile profesionale. Un arheolog care sapă distruge prin iminență locul care, până la el, a păstrat în poziționarea inițială vestigiile istorice. Din această cauză dânsul e obligat să măsoare, să deseneze, să fotografieze „sit”-ul pe care e dator să-l aducă la cunoștința publică
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
-ul pe care e dator să-l aducă la cunoștința publică. Pușcașu avea demonul unei curiozități orgolioase care fără încetare îl împingea să afle el singur cât mai multe amănunte. Săpa, uitând să publice. Nelăsând în „sit” nici un colțișor întreg, arheologului nu i-a păsat nici de cercetătorii viitori care, pe măsură ce știința istoriei evoluează, pot eventual să tragă alte concluzii. Bătăliile sale nu numai cu colegii dar și cu proprii șefi erau acerbe. Admirabil în războiul cu granzii din partid care
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
pe imensele șantiere pe care le deschidea Pușcașu. Răsplata a fost că ei au învățat istorie. Dacă, printre tineri, această știință a făcut, la Iași, școală, lucru pe care nu mulți îl știu, într-o mare măsură fapta se datorează arheologului Nicolaie Pușcașu. Avea o fire moștenită din familie. Și bătrânul Pușcașu fusese un nesupus. Când un activist de partid i-a cerut tatălui său, director de școală în Onești, să-l procopsească cu diplomă de liceu (deși respectivul nu avea
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
rămas de cele mai multe ori un „căutător de comori”. Asta nu la împiedicat să fie la fel de laborios în investigații. Locuind în centrul istoric al urbei Iași, și-a făcut aici pregătirea în branșă. A crescut odată cu excavațiile de șantier și săpăturile arheologului Nicolaie Pușcașu cu care petrecea cea mai mare parte din timpul său. Pasiunea pentru descoperiri i-a fost transmisă, din păcate, într-un aspect minor. Devenind, întocmai ca în dragoste, exclusivistă, ea a ajuns gelozie. Vili își însușea obiectele descoperite
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
la care învățase, liceul „Vasile Alecsandri”. GRUIA Prea nepătrunse sunt, Doamne, căile tale ca să fi putut bănui că spiridușul care intra în sala de cerc și ne privea cu ochi șăgalnici avea să ajungă, în numai doi ani, „un mare arheolog”, așa cum îl caracteriza la una dintre sesiuni cercetătorul V. Chirica. Îndemnat de un prieten, Gruia venise la Archeos pe când n-avea decât zece ani. Vara, prietenul său fusese în tabără la Dobrovăț, unde copiii s-au bucurat de o mai
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
în viață, odată abordat, acționează asupra noastră precum o complexă încercare, probă, filtru existențial ce impune ființei noastre depășirea propriilor limite, sondarea în adâncurile proprii pentru căutrea de noi resurse, noi potențe nebănuite anterior. Labirinturile vieții ne determină să devenim arheologii sinelui nostru angajați, în demersul aflării de noi energii lăuntrice care ne pot propulsa spre izbânda individuală. Înfruntând situația labirintică drept un contex existențial-limită, ești solicitat peste cadrele evidenței de sine, ți se cere mai mult decât crezi că ești
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
în Italia. 1923 Își ia licența. Traduce Un om sfârșit de Papini. Începând din luna martie, figurează pe lista corpului didactic al liceului "Șincai" din București, pentru disciplina "filozofie". Își continuă studiile la Școala română din Roma, aflată sub direcția arheologului Vasile Pîrvan. Face cercetări arhivistice asupra istoriei Țărilor Române, expuse în două lucrări: Alcuni missionari cattolici italiani nella Moldavia dei secoli XVII e XVIII, 1925 și Altre notizie sui missionari cattolici nei paesi romeni, 1930. 1924 Participă la redactarea revistei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și micul spectacol satirico-muzical, după pilda lui Alecsandri, ca Odagiul socru sau Vasilica dragul tatei. Fabulistul Costache V. Carp (1828-1880) e fără nici un merit. Capitolul XI PROZA ȘI TEATRUL DUPĂ 1859 AL. ODOBESCU Al. Odobescu (1834-1895) e un "anticar" (istoric, arheolog), și ca atare în nuvele atenția lui merge în direcțiunea reconstrucției. Intuind spiritul facționar al cronicilor muntene, el a evitat să strângă acțiunea în jurul eroului central, insistând asupra atmosferei. Eroul rămâne mereu personagiul "damnat" al romanticilor. Astfel în Mi-hnea-vodă cel
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
specia filozofului mit. În N. Iorga se putea întrupa mitic (căci omul era cum nu se poate mai refractar ideilor generale) ideea unui stat arhaic cu instituții instinctuale, oroarea de înstrăinare, dacismul. V. Pîrvan (1882-1927), emerit istoric al antichității și arheolog, emulând cu Renan, e mai substanțial. Concepția lui istorică, spiritualistă, e justă, în ciuda unui bombasticism stilistic care l-a făcut pe P. Zarifopol să-l deteste ca pe o fantomă supărătoare. Propriu-zis Pîrvan era un individualist, cultivator al Eroilor, un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
oameni tot în manieră apotropaică. în ansamblul său, arta lemnului operează cu simboluri, exprimate prin motive fundamentale, uneori comune cu reprezentările de pe ceramică și țesături. Ele sunt, totodată, apropiate de simbolurile preistorice studiate și în zona noastră de Marija Gimbutas, arheolog american de origine lituaniană. în prim plan se înscrie motivul solar, amintind de divinizarea acestui astru de către indoeuropeni. El este reprezentat în numeroase ipostaze și variante: cerc, roată, rozetă, vârtej, ochi, cruce încadrată în cerc. îl întâlnim pe frontonul caselor
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
devine înțelepciune! ÎNCEPUTURILE Cînd trebuie să tragi o ocheadă în umbra trecutului neamului românesc vrei - nuvrei, ești obligat să ridici capacul și de pe oala bine păzită a sfintei latrinități iar din ea iese o duhoare de te doare. Marija Gimbutas, arheolog american, în lucrarea Civilizație și cultură, apărută la București în anul 1989 arăta: ,,În mileniul al Vll-lea, a. Cr. în Carpați, era o civilizație puternică, prima și singură în Europa... o societate matriarhală, teocratică, pașnică, iubitoare și creatoare de artă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
neam. Ivriții spun în textele de mai sus că filistenii și canaaniții erau rude foarte apropiate, iar în prezent, bazîndu-se pe acest șiretlic - cea mai nobilă trăsătura de caracter a ivriților cum spunea cu mîndrie J. Flavius în scrierile sale - arheologii Torei, pretind că de fapt canaaniții erau de neam semit, spunînd că toate ruinele descoperite pe fostul teritoriu al Palestinei din secolele Xl-lX î.e.n. ar aparține numai construcțiilor reali- zate de ivriți. Ori ei nu aveau habar de felul cum
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de felul cum se construiește, neștiind să dea cu dalta sau cu toporul ci numai cu ghioaga și praștia, așa cum o dovedește cu prisosință zidirea templului de către Solomon care a chemat meșteri fenicieni. Aceste construcții care fac astăzi obiectul mîndriei arheologilor din Israel, au fost ridicate de egipteni care au controlat multă vreme Palestina, iar o parte dintre ele au fost realizate de către filisteni care sînt și ziditorii Ierusalimului. Prima migrarea geților și sciților sau cimerienilor în sud pînă în Egipt
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Aceasta este perioada istorică de formare a mozaismului. În localitatea Năeni, județul Buzău, s-au descoperit morminte ale geților din epoca bronzului timpuriu. Ele sînt săpate într-un deal de calcar ca niște găuri ori-zontale în care erau depuși morții. ,,Arheologii Torei’’ din Israel care au descoperit asemenea morminte la ei, le-au atribuit repede strămoșilor lor, ivriții, dar în reali- tate ele sînt ale filistenilor, adică populația plecată din Carpați pe la mijlocul seco- lului XVll î.e.n. Amintirea Așerei s-a păstrat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
multe toponime și hidronime de pe teritoriul statului modern Macedonia. Dar să ,,tragem prin ragilă” Iliada ionului Homer să vedem cu ce informații despre pelasgi, rămînem din această scriitură, pe care o cunoaștem după o variantă grecizată din secolul lll î.e.n. Arheologii au constatat cu surprindere că între vechile culturi materiale de pe teritoriul Greciei și cele din Creta și Ciclade nu se poate observa influențe, deci vechii locuitori ai acestor ținuturi nu au venit din Creta cum susțin mincinos istoricii lor. Informațiile
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
inscripția GLIE I(i: a alerga, a goni) IO RINE(a rîni: a curăța bălegarul din grajd sau coteț) I GEG(jeg, murdărie, spurcăciune, om rău). Pînă în prezent acest text nu a fost înțeles dar încă din anul 1843 arheologul italian Micali remarca asemănarea dintre literele de pe colanul descoperit în România și unele litere din alfabetul cretan liniar B folosit în secolele XV î.e.n. și cel ionian care apare cîteva secole mai tîrziu. Tezaurul a fost făurit de strămoșii noștri
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
la gît asemenea mesaj înseamnă că avea probleme și le rezolva îndepărtînd răii și relele din glia străbună, iar astăzi s-au puit atît de mult încît va trebui să-i nimicim cu arzătorul de flăcări. Este foarte ciudat că arheologii români au botezat tezaurul ,,Cloșca cu puii de aur” deși imaginea ,,fibulei” arată că este vorba des-pre un șoim care era folosit ca simbol sacru într-un cult vechi ce se practica în toriștea străbună. Ticăloși și nemernici cum le-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
tezaur ,,Cloșca cu puii de aur” este încă o dovadă a disprețului pe care l-au arătat din totdeauna pentru adevărata istorie și cultură strămoșească ce le stă în cap precum jarul pe limbă! Scandalos este faptul că istoricii și arheologii nu suflă un cuvînt despre imaginile existente pe tava rotun- dă. Ca să le dovedesc ce secături sînt, am să-i dau pe goarnă descriind patera cu pricina așa cum se poate vedea din unele fotografii. Tava este în fapt un platou
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
dar analizate numai după dogma latrinității din care sigur iese numai duhoare. Tezaurul de la Agighiol, județul Tulcea descoperit în anul 1931 într-un mormînt de înhumare cu două camere și presupus a fi de origine getă sau sarmată după gîndirea arheologilor a fost datat pentru secolul lV î.e.n. Pe o cupă găsită aici se vede Șaue sau fenixul care are în cioc un pește iar în gheare un miel. Este caracte- ristic moțul de pe cap care pornește de pe cioc și se
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Gruber împreună cu Veronica Micle la Botoșani, pe la Eminescu, iar pe Hanrieta trebuie s-o privim cu circumspecție: este modul ei de a înțelege arta și elanul tinerei generații. Cu totul interesantă rămâne relația lui Eduarg Gruber cu Neculai Beldiceanu, poet, arheolog, numismat așadar, o îmbinare de literatură cu știința, cum era Gruber însuși. Povestește același Artur Gorovei, în cartea căruia „Alte vremuri” îl găsim pe Gruber aproape la tot pasul: „Când mă gândesc la Beldiceanu, găsesc momente în viața lui pe
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
dezvolta conferința despre audiție colorată în care, vorbind despre subiectul studiilor lui, despre Beldiceanu, îl descria ca pe un om de mare distincțiune intelectuală: „Este în același timp un poet de mare talent, un novator în literatura românească și un arheolog dintre cei mai distinși. El singur, fără sprijinul vreunei societăți științifice sau al guvernului, a făcut cele mai importante descoperiri preistorice în România. În același timp el cultivă paleografia, epigrafia și istoria civilizației române. E un om extrem de conștiincios în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]