3,682 matches
-
prețuite la justa lor semnificație, ca să nu zic ignorate cu totul. Probez cele afirmate cu starea concretă a pieselor adunate din așezările străvechi umbrăreștene. A trecut peste un sfert de veac de când au început a fi puse în fața specialiștilor în arheologie și istorie atât locurile, cât și vestigiile din zonă, dar fie că sunt desconsiderate, pe criteriul că nu țin de domeniul senzaționalului, a fabulosului, fie din comoditate ori lipsă de interes generat de cine știe ce cauze, toate au rămas în stadiul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pentru existența comunității din timpuri destul de îndepărtate. Cercetări arheologice adecvate vor fi în măsură să releve aievea ceea ce noi mai mult am intuit prin lumina celor semnalate mai sus, mai ales existența vetrei de sat atestată arheologic. Tot de resortul arheologiei ține acum și punerea în evidență a așezămintelor religioase vechi, care au fost cândva la Tămășeni și la Torcești, și despre care există și câteva informații scrise ce le atestă doar funcționarea, nu și începutul lor, ori alte date ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
un timp Într-un contact (reciproc)”.<footnote Ibidem, p. 18. footnote> 6. Procesele de creație culturală Cultura presupune o permanentă activitate de creație (În cadrul diferențelor sale forme). O cultură care Încetează a mai produce noi purtătoride-valoare devine o problemă de „arheologie culturală” (M. Foucault), o mărturie a unor popoare din „istorie”. Cunoașterea reprezintă un tip specific de creativitate În domeniul raportului omului cu „lumea”. Cunoașterea nu se reduce la știință. Contrar viziunii scientiste, care rupe știința de restul culturii, făcând din
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
nu le-a mai fi poftă altădată să mai poposească tătarii prin țara Moldovei. Astăzi încă se mai găsesc pe valea Berheciului oale pline cu oase tocmai din vremea tătarilor acelora și chiar de mai multe secole, cum ne înfățișează arheologia.” (Eugen Șendrea - „Fosta- au acest Ștefan-vodă”, Antologie de folclor, editura Junimea, 1984 - material pus la dispoziție de învățătoarea Aurica Bertea). Este locul să putem insera în acest context la acest capitol și pitoreasca viață a neîntrecutului domnitor care în perioada
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de cercetare sociologică inițiată de prof. Dimitrie Gusti la Dodești-Tutova și în satele din jur de echipa studențească condusă aici de Victor Ion Popa și soția sa Maria Mohor, artistă, în perioada 19351939, în volumul „Ghenuță Coman - o viață dedicată arheologiei” - realizat la Editura „Cutia Pandorei”, Vaslui, apărut cu sprijinul Muzeului județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Cheia Cheia, ziar de opinie, civilizație și cultură a fost tipărit la Bârlad cu ocazia campaniei electorale din anul 1992 și a avut ca directori
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
300 exemplare care sunt difuzate prin colaboratori și poștă în județul Vaslui și în țară prin Biblioteca Națională (ISSN: 1583-3593), dar și în Canada, Anglia, Franța și Germania. Fiind o revistă de cultură, în paginile ei se publică articole de arheologie și istorie, recenzii, cronici culturale, poezie, proză. Colaboratorii sunt cadre didactice, oameni de cultură din județ și nu numai, cu rădăcini adânci în această parte de țară: Depresiunea colinară „Horincea-Elan-Prut". Reuniți în Asociația Culturală „Academia Rurală Elanul", înființată în 321
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pe cele amintite și altele; prezentări de cărți: „Erezii și schisme la Dunărea Mijlocie și de Jos în mileniu l" de Nelu Zugravu, ed. „Presa Bună", Iași, 1999, 322 prezentată de Cristian Onel, „Ghenuță Coman" cu subtitlul „O viață dedicată arheologiei" de Marin Rotaru și Gheorghe Gherghe, Ed. Cutia Pandorei, Vaslui, 2003, prezentată de Ion Diaconu, „Studii și articole privind istoria orașului Huși", volum coordonat de Costin Clit și Mihai Rotariu, Ed. Sfera, Bârlad, 2005, prezentat de prof. Ioan Iacomi; aniversări
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Costin Clit și Mihai Rotariu, Ed. Sfera, Bârlad, 2005, prezentat de prof. Ioan Iacomi; aniversări și simpozioane: „Confluențe spirituale" de Dumitru Apostolache, manifestare desfășurată la Vetrișoaia, prilej cu care a avut loc și o sesiune de comunicări pe teme de arheologie, istorie și cultură, dar și o ședință lărgită a cenaclului literar „Ion Iancu Lefter", cu participarea și a notabilităților din județ, lansări de volume literare cum ar fi medalionul „Ion Mâcnea Vetrișanu", autor și al volumului „Un veac într-un
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și cum își propune să se prezinte din nou publicului cititor, tratează subiecte din universul teologic, capitole și subcapitole din: eclasiologie (doctrina despre biserică), soteriologie (doctrina despre mântuire), eshatologie (doctrina despre sfârșitul lumii), morala creștină, datini și obiceiuri la români, arheologie biblică etc. Așadar, această revistă, pe care ne place s-o intitulăm „Flacăra 396 ortodocsiei” , în țara berladnicilor are nevoie de sprijinul moral și material al tuturor pentru a se putea naște din nou” * Păstorul Tutovei, serie nouă, nr.2
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
deschis ficțiunea ca probabilitate, mărturisind că "eu unul, cred în adevărul legendelor (s.n. C.M.)"246. Intenția sa principală a rămas, totuși, aceea de a se raporta la știința istorică. A introdus treptat în povestire termeni de specialitate cum ar fi arheologie, preistorie, secol, Epoca Fierului, Antichitate, Ev Mediu, structură socială, dinastie, formațiuni politice etc. nu neapărat și cu explicațiile corespunzătoare. În fond, ceea ce se reproșează pedagogilor, acuzați de didacticism, este ambiția de a explica la tot pasul. Eliberat de imperativele politice
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
entuziasmul întregului popor"291. Încheind acest excurs minimal în bibliografia școlară din anii '30, ajungem și la profesorul ieșean Orest Tafrali, autor al mai multor ediții de manuale pentru gimnaziu și liceu. Formația sa de specialist în istoria artei și arheologie a lăsat o amprentă aparte acestor texte, cu referințe culturale deosebit de consistente. Structura fundamentală a manualului a rămas, însă, aceeași ca și la alți autori, conformă programelor școlare în vigoare. În cărțile sale, momentul unirii a fost plasat constant în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și deseori și subinformată); * fragmentarea spațiului public în "spații" parțiale impermeabile sau miriade de "bule" comunicaționale" (P. Flichy) individuale etc., nu ne îndreptățesc să adoptăm o atitudine defetistă: spațiul public există chiar dacă într-o formă diferită de modelul Habermas al "arheologiei publicității" ca dimensiune constitutivă a societăților burgheze. "Spațiul public se perpetuează chiar dacă funcția de facilitator al dezbaterii și generator al practicilor argumentative este semnificativ minorată" (B. Miège, 1995: 60). Pentru ca lectura ziarelor să continue să rămînă însă așa cum spunea Hegel
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Grecia și prin Grecia, luni de zile până la punctul în care am pierdut simțul prezentului, și trăiam în acel spațiu intermediar al fabulosului și al fiecărei zile descris în nemuritoarea Gradiva (romanul din 1903 al lui Wilhelm Jensen care combină arheologia clasică cu trezirea omului spre plăcerea senzuală)"38. Yourcenar a publicat relativ puțin în acești ani. Scria varianta de lucru a eseurilor periodice de călătorii și și-a intensificat helenismul. Cei trei au scris de asemenea schițe bazate pe mituri
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
2000), Visual Identities, trad. de Alec McHoul & Pierre van Osselaer, London New York, Continuum Internațional Publishing Group Foucault, Michel ([1966] 1977), Discipline and Punish: The Birth of the Prison, trad. de Alan Sheridan, New Yoek, Pantheon Books Foucault, Michel ([1969] 1999), Arheologia cunoașterii, trad. de Bogdan Ghiu, București, Editura Univers Frigioiu, Nicolae (2004), Imaginea publică a liderilor și instituțiilor politice, București, "comunicare.ro" Gadamer, Hans-Georg ([1975] 2006), Truth and Method, trad. de Joel Weinsheimer și Donald G. Marshall, London & New York, Continuum Gilpin
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
politic (Washington Journal: The Events of 1973-74; Portrait of an Election: The 1980 Presidential Campaign; On the Edge: The Clinton Presidency). 52 Cmeciu, Camelia (2005a), Strategii persuasive în discursul politic, Iași, "Universitas XXI", p. 51. 53 Foucault, Michel ([1969] 1999), Arheologia cunoașterii, trad. de Bogdan Ghiu, București, Editura "Univers", p. 120. 54 Termen provenit din chimie; valentă ilustrează numărul de legături chimice formate de atomii unui anumit element. 55 Matthaei, J. (1982), Ăn Economic History of Women în America, New York, Schocken
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
fierului - Hallstatt, sec. II-III d. Chr., sec. IV d. Chr., sec. VI-VII d. Chr. și perioada medievală (Fig. 18) (Plan general I). Folosind experiența de la șantierul arheologic din com. Văleni, jud. Neamț, când, împreună cu distinsul arheolog de la Institutul de Arheologie al Academiei Române, Filiala Iași, dr. I. Ioniță descopeream cel mai mare cimitir al dacilor liberi, pe baza unor minuțioase cercetări de suprafață în apropierea așezării din sec. II-III d. Chr., unde aveam deschis un șantier de cercetare arheologică sistematică, am
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Dorohoiul și al anilor de după 1989. 100 Deosebit de interesantă devine tratarea Istoriei Dorohoiului prin toponimie, folosind documentația de specialitate din operele lui Iorgu Iordan, Em il Petrovici, Ilie Dan - și nu numai - dar și propria contribuție originală. Explicând că, precum arheologia, arhivistica, „toponimi a es te o adevărată arhivă”, că ea este „totalitatea numelor de locuri, de ape, de munți etc. dintr-o țară ori dintr-o regiune”, că „numele de locuri se mai cheamă și toponime, iar studiul lor toponimie
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de inspectorul Ion Bordea în anul 1913. Dar lucrurile se precipită; iată că la 15 octombrie 2005 îl descoperim pe Marin Rotaru prezentând exponatele Muzeului din Giurcani, dar și ca autor de căr ți: 1.Ghenuță Coman - o viață dedicată arheologiei - scrisă împreună cu Gheorghe Gherghe și: 2. Mânăstirea Pârvești - tot împreună cu Gheorghe Gherghe. „Schitul este făcut dintru început de Apostol Talpeș, Vornic de poartă și de Ioan și Simion Popeștii, postel- nici, cam pe la 1666.” Dar nu trece decât un an
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pe la 1666.” Dar nu trece decât un an și personalitatea învățătorului Marin Rotaru ni se dezvăluie în toată plenitudinea ei: MARIN ROTARU * 13 noiembrie 1946 - S-a născut în comuna Dumbrăveni, jud. Constanța. În Institutul * 1975 - A înființat Muzeul de Arheologie și Etnografie „Valea Elanuluiʺ în satul Giurcani, com. Găgești, jud. Vaslui. * 1976 - Devine membru al Cenaclului plastic „N. N. Tonitzaʺ din Bârlad. * 1984 - A obținut gradul didactic I în învățământul primar. * 2006 - Este premiat cu distincția „Gheorghe Lazărʺ - clasa I, învățământ
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
coautor: Costachi Buzdugan, Vaslui, Inspectoratul pentru Cultur ă; * 1998 - A fondat și conduce revista de cultură „Ela nulʺ, ajunsă la nr. 80; * - Comuna Banca. Pagini de monografie, coa utor : Gheorghe Gherghe, Bârlad, Editura Sfera; * 2003 - Ghenuță Coman. O viață dedicată arheologiei, coautor: Gheorghe Gherghe, Vaslui, Editura Cutia Pandorei; * 2004 - Mănăstirea Moreni, coautor: Gheorghe G herghe, Bârlad, Editura Sfera; * 2005 - Mănăstirea Părvești, coautor: Gheorghe Gherghe, Bârlad, Editura Sfera. Impresionant palmares! Omul Marin Rotaru Dar iată și câte ceva din opera domniei sale: Sculptura populară
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Rotaru denotă o pasiune liber exprimată pentru Mama - Na tură și vine dintr-o sensibilitate a sufletului artistului. Operele în sine reprezintă o fericită sinteză între arhaic și modern, căci elementelor primordiale li s au dat sensuri noi. Colecția de arheologie a învățătorului Marin Rotaru constituie rodul cercetărilor sale de teren, întreprinse în cei 165 peste 30 de ani și cuprinde o gamă diversificată de vestigii arheologice: unelte, arme, ceramică, figurine antropomorfe și zoomorfe, obiecte de podoabă, piese cu însemne creștine
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Tutova”, București, 1939 (extr as din „Ra”, III, nr.2, 1939, p.313-326), citează Laurențiu Chiriac altă carte și a articolului de care ne ocupăm (op,cit.p.326). „Un pasionat om de litere, preocupat de probleme istorico literare, de arheologie și folclor”, îl vede Ioan Baban în „Dicționar „Univers cultural și literar vasluian”, Editura PIM, Iași, 2008, p.384. Studiul „Biblia de la București (1688)” întocmit de Rodica Șuiu (R.Ș.) și publicat în „Dicționaru l li teraturii române de la origini
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
săi colaboratori în 1957. Dacă la înființare muzeul nu deținea nici un fel de patrimoniu, ulterior, prin cercetări de teren, achiziții și donații, s-a reușit crearea unui valoros patrimoniu. Astfel, în 1977 numărul obiectelor cu valoare muzeală de istorie și arheologie era de 18.709, iar în prezent dispunem de 35.000 de obiecte de patrimoniu. Realizarea unui asemenea patrimoniu muzeal a fost posibilă prin aportul specialiștilor băcăuani, aport cunoscut și recunoscut în mediile științifice și culturale naționale. În sprijinul acestor
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
paleolitic și până în evul mediu” și „Tezaur arheologic și istoric din zona centrală și sud-vestică a Moldovei”. COLECȚIILE SECȚIEI DE ISTORIE-ARHEOLOGIE Secția de istorie-arheologie deține în patrimoniul său un număr de aproximativ 35.000 de piese, structurate pe următoarele colecții: arheologie, istorie, numismatică, medalistică, documente și carte veche românească și străină. Aceste colecții acoperă o lungă perioadă de timp, începând din paleolitic și până în zilele noastre. Ele s-au creat și dezvoltat în principal pe baza cercetărilor arheologice efectuate de-a
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Aceste colecții acoperă o lungă perioadă de timp, începând din paleolitic și până în zilele noastre. Ele s-au creat și dezvoltat în principal pe baza cercetărilor arheologice efectuate de-a lungul timpului în diverse stațiuni din zonă. În cadrul colecțiilor de arheologie și istorie sunt cuprinse piese de o valoare deosebită, descoperite în urma cercetărilor arheologice (șantiere arheologice începând din perioada paleolitică și până în epoca medievalăă sau din achiziții și donații (pentru perioada medievală, modernă și contemporanăă. Acestea cuprind obiecte de patrimoniu cultural
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]