2,573 matches
-
acestui Consiliu arată locul și rolul pe care îl au mijloacele de comunicare pentru Biserica Catolică și evoluția viziunii asupra acestora și asupra lumii în perioada contemporană. 154 Conciliul Ecumenic Vatican II, Constituții, decrete declarații, (Conciliul Ecumenic Vatican II...) traducerea Arhiepiscopia Romano-Catolică de București, Editat de Organizația Catolică Internațională de Ajutorare "Kirche in Not", Nyiregyhaza, 1990, p. 39. 155 Documentul menționat este structurat în două capitole: Norme pentru dreapta folosire a mijloacelor de comunicare socială și Mijloacele de comunicare socială și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
funcția de Principe-Primat al Ungariei. Astfel, episcopul greco-catolic din Blaj se afla subordonat canonic celui romano-catolic din Strigoniu (Esztergom). În anul 1777 a fost înființată ce-a de-a doua episcopie unită românească: Episcopia de Oradea Mare, subordonată inițial tot Arhiepiscopiei de Esztergom. Situația s-a schimbat la 26 noiembrie 1853, când prin bula Ecclesiam Christi ex omni lingua, Papa Pius IX a ridicat Episcopia Română Unită de Făgăraș și Alba Iulia la rangul de mitropolie, cu Episcopia de Oradea drept
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
episcopii sufragane) Mitropoliei de Alba Iulia și Făgăraș, cu sediul la Blaj. Primul mitropolit al Blajului a fost Alexandru Șterca Șuluțiu. În perioada interbelică a fost înființată Episcopia de Maramureș, cu sediul la Baia Mare, ca a patra episcopie sufragană a Arhiepiscopiei de la Blaj (http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica Rom%C3%A2n%C4%83 Unit%C4%83 cu Roma, Greco-Catolic%C4%83, consultat la data de 22.06.2012, ora 13.02). 257 Ion Dumitriu-Snagov, Le Saint-Sièet la Roumanie moderne. 1850-1866, (se va cita în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
I. Cuza", Iași, p. 236. 420 A existat o revistă și în limba polonă, Mysla ku Bogu ce a apărut la București (AARC București, dosar 139/1942-1945, f. 141). 421 La recensământul din 29 decembrie 1930, pentru zonele din jurisdicția arhiepiscopiei de București (adică Oltenia, Muntenia și Dobrogea) s-a înregistrat următoarea situație: persoane de etnie germană în Dobrogea 12.581 (1,5%), Oltenia 3.442 (1,5%), Muntenia 20.826 (1,6%). Practic, etnicii germani ocupau locul al doilea în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
500 Idem, nr. 3, 1914. 501 Idem, nr. 1, 1915. 502 Idem, nr. 2, 1915. 503 Idem, nr. 1, 1916. 504 Dănuț Doboș, "Administrația Carol Auner (1911-1931)" în Parohia Catedralei Sf. Iosif din București, editor Dănuț Doboș Eugen Bartoș, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice, București, 2005, pp. 35-63 505 AARC București, Fond Netzhammer, cutia XIX, documentulul 3840. 506 Dănuț Doboș, "Administrația...", p. 43. 507 N. Netzhammer și Krista Zach, Raymund Netzhammer Episcop în România, vol I, Editura Academiei Române, București, 2005, p. 837. 508
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
523 La 29 mai 1921, cu ocazia procesiunii de Joia Verde, dar și cu alte ocazii. 524 N. Netzhammer și Krista Zach, op. cit., vol. II, pp. 1608-1609. 525 Ibidem, p. 1610. 526 Ibidem, pp. 1611-1612. 527 Dănuț Doboș, "Preoți din Arhiepiscopia de ...", pp. 191-204. 528 Nikolaus Netzhammer, "Un păstor și o turmă, Raymund Netzhammer, O.S.B., Arhiepiscop de București (1905-1924)", în Pro Memoria, 2/2003, București, pp. 205-224. 529 Idem, "Autorul Raymund Netzhammer în publicațiile românești actuale", în Pro Memoria, nr.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Dancă, " A. Durcovici și neotomismul în România", în Pro Memoria, 3/2004, București, pp. 127-141, "Monseniorul Anton Durcovici. Pastorația intelectualilor din București între 1936 și 1940", în Parohia Catedralei Sf. Iosif din București, D. Doboș și Eugen Bartoș (editori), Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice, București, 2005, pp. 187-198. 540 Dănuț Doboș, Eduard Lucaci, "Documentule inedite...", p. 127. 541 AARC, Fond Netzhammer, cutia VIII, doc. 1372; cutia XI, doc 2025; cutia XII, doc 2360; cutia XIV, doc 2626, doc 2806; cutia XV, doc 2862
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Ioan Cuza" Iași, pp. 439-445. 771 Dănuț Doboș, "Figuri ilustre. Preotul Paul Mosel", în Lumina creștinului, iulie 2007, p. 11. 772 Idem, "Preoți din Arhidieceza de București internați în Moldova între anii 1916-1917", în Pro Memoria, nr. 2, 2003, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București, București, pp. 191-204. 773 Idem, "Figuri ilustre. Preotul Paul Mosel", în Lumina creștinului, iulie 2007, p. 11. 774 Ibidem. 775 Idem, "Figuri ilustre. Preotul Bonaventura Morariu", în Lumina creștinului, august 2006, p. 11. 776 În aceeași revistă a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și el arestat în 1952. Autoritățile comuniste i-au înlocuit însă pe episcopii arestați cu vicari generali care au fost excomunicați de Vatican. Cazul cel mai cunoscut este cel al canonicului Stanislau Tr. Iovanelli, numit de guvernul comunist administrator al Arhiepiscopiei latine de București; slujbele lui Iovanelli au fost însă boicotate de mulți credincioși catolici care probabil au aflat de excomunicarea sa prin intermediul Radio Vatican, unul dintre puținele mijloace de a rămâne în contact cu Sfântul Scaun. Fără vreun mijloc de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
o declarație Vaticanului că în timpul exercitării sarcinilor de serviciu (sic!) nu a făcut nimic împotriva Bisericii Catolice. De asemenea, i-a solicitat să se retragă de bună voie, făcând un gest nobil, și să-l lase la cârmă [la conducerea Arhiepiscopiei de București] pe Iacobec Victor. Augustin Francisc a răspuns că el nu se va retrage, dacă statul român nu-i cere acest lucru, precizând că pe Iacobec Victor l-a adus paroh, apoi l-a numit consilier însă mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sub regimul comunist au ajuns să facă parte din această diplomație bisericească și chiar să ocupe demnități ecleziastice importante (cazul cel mai semnificativ este reprezentat de Antonie Plămădeală). Chiar și profesorul Dumitru Stăniloae, o dată eliberat din închisoare, este integrat în cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor (p. 282) și devine unul dintre referenții Sfântului Sinod al BOR. Ar mai trebui adăugat tonul violent „antiuniat” al scrierilor profesorului Dumitru Stăniloae („uniatismul” era receptat ca fiind un mijloc de „dezmembrare” a unității spirituale a poporului român). Această
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Vatican și Kremlin, Curtea Veche Publishing, București, 2003, p. 303. De fapt, `nt`lnirea cu prelatul roman a avut loc un an mai devreme. Timothy Garton Ash, op.cit., pp. 52-53. Janice Broun, op.cit., p. 173. Biserica Catolică din România, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București, f. l., pp. 8-9. ACNSAS, fond D, dosar 69, vol. 1, f. 28. Ibidem, vol. 7, f. 45. Hansjakob Stehle, op.cit., pp. 265-266. Adam Hetnal, „The Polish Catholic Church in preand post1989 Poland: an evaluation”, East European
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
alipirea Basarabiei, guvernul țarist cunoscând starea în care se aflau școlile dar și lipsa cadrelor cu pregătirea necesară, adoptă măsuri urgente pentru normalizarea acestei situații. De aceea, Sfântul Sinod al Bisericii Ruse, cu acordul țarului Alexandru I, numește în fruntea Arhiepiscopiei din Basarabia pe Gavriil Bănulescu Bodoni, fost exarh în Principatele Române, cunoscut lider religios, un om de mare cultură, care a jucat un rol însemnat în viața culturală și religioasă a Basarabiei. În anul 1813, Gavriil Bodoni a fost ridicat
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
Chișinău și anume Seminarul Teologic Chișinău. Acest seminar a fost organizat după modelul celor rusești, însă limba de predare era româna, în paralel cu obiectele predate în limba rusă, greacă și latină. La propunerea mitropolitului Gavriil Bodoni, a fost înființată “Arhiepiscopia Chișinăului și a Hotinului”, dar și noi eparhii în provincie. Un mare merit al mitropolitului era faptul că în aceste școli seminar obiectele de bază erau predate în limba maternă alături de limba rusă. De menționat că de la anexarea Basarabiei și
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
1990. 1467 Profesorul Gheorghe Alexianu. 1468 Tit (Teodor) Simedrea (1886-1971), prelat ortodox și istoric român. Studii de Teologie la Universitatea din București și de Drept la Universitatea din Iași; specializare în Teologie la Montpellier și Paris (1922-1923). Arhiereu vicar ar Arhiepiscopiei Bucureștilor cu numele "Târgovișteanul" (1926-1935); Episcop al Hotinului cu reședința la Bălți (din 11.12.1935); mitropolit al Bucovinei (13.06.1940-31.06.1945). Retras la schitul Darvari din București și mănăstirea Cernica (31.06.1945-09.12.1971). 1469 Documentul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Culte, Gheorghe Vladutescu, secretar de stat Anexă DATELE DE IDENTIFICARE a imobilelor situate în municipiul Tirgoviste, județul Dâmbovița, care se transmit în folosință gratuită, pe durată nedeterminată, a Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române, în vederea folosirii că reședința și sediu administrativ ale Arhiepiscopiei Tirgoviste
HOTĂRÎRE Nr. 603 din 2 septembrie 1994 privind transmiterea unor imobile situate în municipiul Tirgoviste, judeţul Dâmboviţa, în folosinţă Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111228_a_112557]
-
ocrotitor, iar preotul redactor și lucrător iscusit; unul să sape, altul să ude, iar Dumnezeu să facă să crească și să rodească (I Cor 3, 5-9). Ba, mai târziu, mitropolitul va merge mai departe. Astfel, în cadrul lucrărilor Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Sibiului din anul 1930, s-a discutat și despre Oastea Domnului. Cu acest prilej, înaltul ierarh a luat cuvântul și, printre altele, a spus: „În fața vremurilor schimbate ne trebuie o preoție mai activă, ne trebuie un curent de regenerare religioasă
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
și, ca urmare, Părintele a fost nevoit să-și vândă întreaga avere provenită atât de la părinții, săi cât și din partea părinților soției sale, Iulia. La apelul Părintelui Iosif, foarte mulți membri și simpatizanți au făcut donații substanțiale, iar Biserica, respectiv Arhiepiscopia Sibiului, a contribuit doar cu o sumă modică. Aceasta, mai târziu, a fost returnată. Cu toate acestea, administratorii eparhiali susțineau să fie trecută pe numele Mitropoliei. Acest lucru ar fi însemnat însă a-i limita complet asociației independența administrativă pe
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
pe numele Oastei, s-a hotărât ca până la obținerea personalității juridice să fie trecută pe numele Părintelui Iosif Trifa, inițiatorul pământesc al Oastei Domnului, cum recunoșteau toți ostașii și însuși înaltul ierarh, Mitropolitul Nicolae Bălan, la aceeași Adunare Eparhială a Arhiepiscopiei Sibiului, din 1930. Majoritatea membrilor asociației considerau că era dreptul acesteia, ca mișcare a mirenilor, să posede bunuri materiale pentru realizarea scopurilor sale misionare, asemenea oricăror asociații similare din țară. De drept, din punct de vedere duhovnicesc, Oastea Domnului era
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
membrilor și ale simpatizanților ei, precum și din modestul beneficiu realizat prin desfacerea literaturii religioase ortodoxe. Asociația este răspândită pe întreg teritoriul României, având membri și dincolo de granițe, în rândurile diasporei românești. Până în 1994, P.S. Serafim Făgărășanul, pe atunci episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, a fost delegat din partea Sfântului Sinod pentru problemele Oastei, iar după promovarea în scaunul de Mitropolit pentru Biserica Ortodoxă din Europa Centrală și de Nord, calitatea de delegat i-a revenit P.S. Sale părintelui episcop Calinic de Argeș. P. S
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
Sfântului Sinod pentru problemele Oastei, iar după promovarea în scaunul de Mitropolit pentru Biserica Ortodoxă din Europa Centrală și de Nord, calitatea de delegat i-a revenit P.S. Sale părintelui episcop Calinic de Argeș. P. S. Sa Episcop-vicar Visarion Rășinăreanu, al Arhiepiscopiei Sibiului, și Părintele prof. dr. Vasile Mihoc răspund din partea Sfântului Sinod de publicațiile Oastei Domnului. Prin aprobarea Secretariatului de Stat pentru Culte și a Ministerului Culturii, se înființează, în 1991, la Sibiu, Editura «Oastea Domnului», de asemenea cu caracter non-profit
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
de cult ce aparțin cultelor religioase recunoscute din România, din județul Mureș; Hotărârea de Guvern nr. 435 din 30 aprilie 2002 privind suplimentarea bugetului Ministerului Culturii și Cultelor din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pe anul 2002 pentru Arhiepiscopia Târgoviștei; Hotărârea de Guvern nr. 506 din 23 mai 2002 pentru alocarea sumei de 1 miliard lei în vederea organizării și desfășurării în perioada 31 mai - 6 iunie a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, ediția a IX-a (ceea ce dovedește
Improvizație legislativă în cultură by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14300_a_15625]
-
Articolul 1 Se aprobă transmiterea unui imobil proprietate publică a statului, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din administrarea Ministerului Apărării Naționale în administrarea Ministerului Culturii și Cultelor, pentru Arhiepiscopia Ortodoxă Română Alba Iulia. Articolul 2 Predarea-primirea imobilului transmis potrivit prevederilor art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părțile interesate, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. PRIM-MINISTRU ADRIAN
HOTĂRÂRE nr. 2.373 din 21 decembrie 2004 privind transmiterea unui imobil proprietate publică a statului din administrarea Ministerului Apărării Naţionale în administrarea Ministerului Culturii şi Cultelor, pentru Arhiepiscopia Ortodoxă Română Alba Iulia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164050_a_165379]
-
și dotările aferente acestuia, proprietate privată a statului, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din administrarea Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat" în administrarea Ministerului Culturii și Cultelor, pentru Patriarhia Română - Arhiepiscopia Ortodoxă Română Alba Iulia. Articolul 2 Personalul care deservește imobilul prevăzut la art. 1 se consideră transferat cu data preluării bunurilor de către Patriarhia Română - Arhiepiscopia Ortodoxă Română Alba Iulia pe bază de protocol de predare-preluare. Articolul 3 Predarea-preluarea imobilului prevăzut
HOTĂRÂRE nr. 2.451 din 28 decembrie 2004 privind transmiterea unui imobil, proprietate privată a statului, din administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat" în administrarea Ministerului Culturii şi Cultelor, pentru Patriarhia Română - Arhiepiscopia Ortodoxă Română Alba Iulia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164149_a_165478]
-
Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat" în administrarea Ministerului Culturii și Cultelor, pentru Patriarhia Română - Arhiepiscopia Ortodoxă Română Alba Iulia. Articolul 2 Personalul care deservește imobilul prevăzut la art. 1 se consideră transferat cu data preluării bunurilor de către Patriarhia Română - Arhiepiscopia Ortodoxă Română Alba Iulia pe bază de protocol de predare-preluare. Articolul 3 Predarea-preluarea imobilului prevăzut la art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părțile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a
HOTĂRÂRE nr. 2.451 din 28 decembrie 2004 privind transmiterea unui imobil, proprietate privată a statului, din administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat" în administrarea Ministerului Culturii şi Cultelor, pentru Patriarhia Română - Arhiepiscopia Ortodoxă Română Alba Iulia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164149_a_165478]