1,397 matches
-
a vieții are drept scop pătrunderea în lumea cotidianului, și nu constituirea unei enclave în cadrul ei. De aceea, ea se exprimă ca virtute în profesie și reprezintă o trăsătură esențială a spiritului capitalist. De asemenea, Weber trebuie să explice cum asceza este cauza unei forme economice tipice capitalismului, reinvestirea câștigurilor în capital: "Asceza protestantă în lume [...] a combătut cu toată puterea întrebuințarea fără stavilă de către individ a bunurilor pe care acesta le posedă; ea a restrâns consumul, în special cel de
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
unei enclave în cadrul ei. De aceea, ea se exprimă ca virtute în profesie și reprezintă o trăsătură esențială a spiritului capitalist. De asemenea, Weber trebuie să explice cum asceza este cauza unei forme economice tipice capitalismului, reinvestirea câștigurilor în capital: "Asceza protestantă în lume [...] a combătut cu toată puterea întrebuințarea fără stavilă de către individ a bunurilor pe care acesta le posedă; ea a restrâns consumul, în special cel de lux". Or, alăturând această restricționare a consumului și dezlănțuirea setei de câștig
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
ori pentru dispreț, ci pentru un sentiment de unitate. Înțelegerea însăși poate aduce cu ea un rîs sau un zîmbet. Oamenii Renașterii țineau, mai presus de orice, la autoafirmare. Se afirma la ei opoziția față de credința în autoritate și în asceză a Evului Mediu. Erau cu totul preocupați de activitatea construirii unei lumi noi de idei, drept cadru al vieții. Datorită acestei activități, s-a putut ridica Bruno la sentimentul său eroic, iar Spinoza la iubirea sa intelectuală. Acestea constituiau sentimentele
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
secolului al IV-lea, călugării (termen care provine din grecescul monos: singur) nu atrăgeau simpatia mulțimii: "niciodată pieptănați, rar spălați, cu bărbile încâlcite, cu miros greu de praf, murdari din cauza armurilor și a căldurii"23 își cultivau prin tradiție o asceză sănătoasă pentru a-și smeri trupul, urmând modelul sfântului Macarie care trăia ca stâlpnic și "atunci când viermii cădeau de pe el, sfântul îi aduna și îi punea la loc pe corp, pentru ca și ei, făpturi ale Domnului, să-și aibă festinul
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Fondat de Bruno Hartenfaust, originar din Köln, unde s-a născut în anul 1035, ordinul cartusian se bucură de o organizare realizată după modelul cistercienilor. Originalitatea sa rezidă în revenirea la și mai multă austeritate, liniște și viață contemplativă. Însă asceza cartusiană nu reprezintă un obstacol în calea îmbogățirii considerabile a patrimoniului viticol francez. Pe lângă vinurile de Cahors și de Mougères, ca să nu le menționăm decât pe acestea, cartusienii ne-au lăsat drept moștenire divinul chateauneuf-du-pape, care și-a împrumutat numele
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
decât să le modereze în plus sau în minus. Importanța lor fiziologică este cu totul secundară. Modularea acestora în exces duce la degradare opunându-se astfel rolului lor natural, iar modularea în minus prin efectul voinței inhibitoare, așterne drumul spre asceză. Actele voluntare fiind rezultatul strict al facultății de a raționa, gândi și judeca, calități ce-l deosebesc pe om în lumea viețuitoare din care face parte, nu se întâlnesc decât la om. Ele nu anulează instinctele pentru că ar anula esența
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cel mai aplicat călăuzitor în viață. Șamanii se pregătesc din timp pentru așa ceva, tocmai ca să fie desăvârșiti după moarte, ceea ce nu este puțin lucru. Descărnarea din viață este o pregătire strategică pentru ceea ce va veni și va fi. Este o asceză care implică impecabilitate șamanică. Nimic nou sub soare, s-ar putea comenta. Nu în zadar unele costume șamanice au desenate pe ele tocmai schelete: dar nu despre invocarea spiritelor celor morți este vorba, ci despre contemplarea propriului schelet. Descărnarea este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
fiorului vital. Și totuși, poemul omonim vorbește tocmai de încercarea unui nonagenar, Feofan, pictor de biserici și meșter de lăcate, de a-și deschide lacătul propriei centuri de castitate pe care o vede în vis, „scârțâind în bătaia/ tuturor gândurilor“. Asceza e doar un mijloc către un scop care-l transcende. Iar scopul este eliberarea. Am mai vorbit și cu altă ocazie despre o mișcare ce mi se pare emblematică în opera lui Danilov de la Mirele orb încoace: ironia predomnitoare și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
parte din America/ și din veșnic înghețata Antarctica,/ înconjurat de alte sfere/ un întreg zodiac“. Iar o astfel de poveste, încheiată cu o moarte luminată, este înspăimântătoare prin semnificația ei categorică. Aceasta e calea. Centura de castitate, simbolul transparent al ascezei, l-a mântuit pe Feofan. Oare îl va mântui, tot ea, și pe Nichita? O poezie a graniței Și totuși, dincolo de hagiografia acestui sfânt vagabond, Feofan, volumul conține câteva foarte frumoase poeme ale „fiului“, ale celui care încă nu a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
păr alb moale crescând între sprâncene, capul său are forma unui turban”). După o viață de lux și huzur în tinerețe, apoi îngrozit de ceea ce a văzut printre marile necazuri ale oamenilor ca bătrânețea, suferința și moartea, s-a dedicat ascezei și a devenit un propovăduitor cu noul nume Gautama, iar cu numele religios Shakyamuni. La o întâlnire cu adepții, Buddha Shakyamuni le-a vorbit despre Viziunea Celor Patru Adevăruri: „Suferința, adică contactul corpului, mentalului, conștiinței cu lumea și care formează
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
boala este suferință, moartea este suferință, durerea, neliniștea și disperarea sunt suferință, unirea cu ceea ce nu iubești este suferință, separarea de ceea ce iubești este suferință, a nu obține ceea ce dorești este suferință". Ca să scapi de toate aceste suferințe trebuie, prin asceză, să ajungi la iluminare și apoi la Nirvana (opusă Sanksarei, ce reprezintă netihna și neliniștea), adică la starea supremă care încheie șirul reîncarnărilor în și pentru suferință. Nirvana este eternitatea, inexistența, adică antipodul lumii lucrurilor schimbătoare și nu poate fi
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
la Nirvana (opusă Sanksarei, ce reprezintă netihna și neliniștea), adică la starea supremă care încheie șirul reîncarnărilor în și pentru suferință. Nirvana este eternitatea, inexistența, adică antipodul lumii lucrurilor schimbătoare și nu poate fi corect reprezentată mental. Poți ajunge prin asceza și contemplație la ea, iar atunci te eliberezi de grijile zilnice ale vieții și de propriile suferințe. Fiind o stare de fericire supremă, Nirvana nu poate fi explicată, ci doar trăită, din motivul că și creierul uman este un instrument
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
noi față de sensurile spirituale ale Paștelui Blajinilor. Aceste stranii creaturi mitologice ne invită, cu alte cuvinte, să ne asumăm o urgentă și necesară lecție de ecologie și de corectă administrare a domeniului public. Săptămâna Neagră este și un timp al ascezei și reculegerii. Conform tradiției, adevărații creștini posteau pentru mântuirea sufletelor celor morți necreștinește. Săptămâna Neagră era un timp al neființei și al totalelor interdicții. Ele vizau, înainte de toate, viața noastră spirituală și mai apoi obișnuitele practici agrare sau păstorești. În
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
al totalelor interdicții. Ele vizau, înainte de toate, viața noastră spirituală și mai apoi obișnuitele practici agrare sau păstorești. În 2009, Paștele Blajinilor ne surprinde cu un șoc al crizei mondiale. Premierul Emil Boc ne invită repetat la un soi de asceză națională, perfect desacralizată, semnificativ sintetizată prin îndemnul prezidențial de "a strânge cureua". Astfel, "pușca și cureaua lată" ar putea fi semnele arhetipale ale unei îmbuibări fudule de care terapeutic ar trebui să ne distanțam urgent. Astăzi, pentru anumite medii creștine
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
fi semnele arhetipale ale unei îmbuibări fudule de care terapeutic ar trebui să ne distanțam urgent. Astăzi, pentru anumite medii creștine din România, asemenea interdicții se pot rezuma doar la asumarea unor probe spirituale. Săptămâna Neagră este un tip al ascezei și reafirmării legăturii permanente dintre lumea de aici și cea de dincolo. Nimic din cele întâmplate aici nu sunt indiferente morților de dincolo. Adevăratul nostru spirit comunitar este unul care-i cuprinde firesc pe viii de aici și pe morții
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
duhovnici, profesori, maeștrii, părinți (nu neapărat ai Bisericii, ci și ai familiei), bătrâni cu școala vieții etc. Tratamentul lor presupune, în esență, interiorizarea permanentă și transformarea în fapt de viață a unor străvechi valori creștine: cumpătarea, credința, spiritul de sacrificiu, asceza, postul, dăruirea, acceptarea alterității, responsabilitatea, sinceritatea, prietenia, ordinea și rânduiala în viața personală și în cea comunitară etc. Nu există rețetă unică, soluție magică. Cert este faptul că ai nevoie pentru a putea simți eficiența terapiei spirituale de ani și
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
și în vechea Romă / 62 3.1. Peripateticii / 63 3.2. Sofiștii / 63 3.3. Stoicii / 64 3.4. Gândirea psihologică în vechea Romă / 68 III. Psihologia creștinătății / 73 1. Sub însemne ebraice Philon din Alexandria / 73 2. Invitația la asceză a lui Plotin / 75 3. Apologia creștinătății / 77 3.1. Influența lui Sfîntului Augustin / 79 3.2. Geniul lui Thomas d'Aquino / 80 4. Ideologia scolasticii / 84 IV. Zorii erei moderne post-medievale Renașterea / 89 1. Reforma gândirii medievale / 89 2
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cercetarea sufletului ca fenomen natural, ci numai a acelor relații dintre oameni ce rezultă din subordonare la axiome și la Dumnezeu. Este o perspectivă psihologică diferită, proprie unei noi concepții, scolastica, a perioadei istorice a Evului Mediu. 2. Invitația la asceză a lui Plotin (240-270 e.n.) Perioada istorică a începutului de mileniu a fost marcată de frământări sociale profunde, de răscoale și războaie civile care au zguduit stabilitatea întregii lumi mediteraneene. În aceste condiții apare și se distinge personalitatea lui Plotin
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
constitui într-o lume a sa în sine, acesta ar fi abandonat de sufletul universal" (Mueller, p. 100). În fața tentațiilor lumii materiale, sufletul trebuie să se purifice, să renunțe la atracțiile trupești prin încercarea de a se dedica științei și ascezei. Un biograf și discipol a notat despre Plotin cum acesta "ura să stea în fața propriului său corp". Sufletul are o putere a sa organizatoare, "animistă", supranaturală, de bază. Pentru explicarea sufletului, inspirat de stoici, Plotin a făcut apel la intervenția
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de credință. Ideea unei psihologii a creștinătății în literatura universală este familiară mai puțin în cea românească. La acea vreme i-a avut ca inițiatori pe Philon din Alexandria, pe urmă pe Plotinos (vezi capitolul respectiv), cu invitația acestuia pentru asceză ș.a. Aceasta a corespuns cu trezirea unei tendințe post-elene decisive pentru dezvoltarea psihologiei, realizată pe un alt plan, superior celei aparținând Greciei Antice. Efectele acestei tendințe s-au răspândit în întreaga lume, ele fiind simțite și în țările românești, cu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
susținută suprastructural de o instituție a bisericii tot mai puternică și de oameni cu chemare divină de preoți. Pentru mulți contemporani aceasta este doar teologie, ține de scolastică și nu este interesantă pentru psihologie; pentru alții, ceea ce se clădește prin asceză și se contopește cu puterea divină, de atunci încoace, oferă o șansă în plus să ridice în societate greutatea specifică a psihologiei. Însă disprețul cultivat pentru perspectiva creștină în psihologie, din România, practicat decenii la rând în pe-rioada dictaturii proletare
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
la un moment dat, au fost duse la îndeplinire cu mijloacele represive ale Inchiziției. Însemnătatea psihologică a acestei perioade provine însă din altă parte, din faptul că a putut conferi valori sacre interiorizărilor practicate, a celor din ritualul rugăciunii, din ascezele de diferite feluri. A făcut-o prin așezarea stărilor sufletești rezultate pe principalele axe de confluență dintre materialitate și idealitatea lumii, cu sanctificarea lor din perspectivă teologică, a statuării unor "complexe de conștiință" cu un conținut subiectiv bogat din viața
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
poate cel mai dificil atunci cînd se referă la celălalt religios, dedicat unui absolut formulat în alți termeni decît îl formulăm noi înșine. Cînd vorbește despre descoperirea celuilalt religios, André Scrima tratează tema în termeni tehnici, de experiență spirituală eliberatoare: Asceza dialogului, a întîlnirii : a muri pentru celălalt, pentru a renaște împreună cu el ; a deveni celălalt. Să facem loc în noi, în rugăciune, în meditația și conformația noastră, celuilalt. E începutul umil al extazului. Ieșire din tine prin interioritate și prin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în cazul religios, tema întîlnirii cu celălalt se pune simultan de la o înălțime polară și cu exigența practică, urgentă, dificilă a unui dialog foarte concret. în măsura în care încerci să te menții în dialog și să înțelegi logica semenului diferit, parcurgi o asceză. în măsura în care soluția nu aparține nici unuia dintre interlocutori, întîlnirea mobilizează convergența interlocutorilor spre Polul divin. Ea înseamnă ieșire nu numai din propriile limitări, ci și din nivelul individualului. Moartea-înviere împreună cu celălalt revine la a da loc Polului transcendent să își manifeste
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care o aduce Împărăția lui Mesia: <Pocăiți-vă că s-a apropiat Împărăția cerurilor> (Matei 3,2)”, povestește parohul Bisericii Pantelimon. “Ioan continuă să fie pentru creștini, în sens duhovnicesc, model de frământare, de pocăință, de curățire de patimi prin asceză și prin rugăciune, inițiator al vieții monastice și a celei pustnicești, el rămânând întotdeauna cela care găsește calea ce duce la Hristos”. Pilde și povestiri Corabia fără busolă Un om fără religie, acela nu-i om, căci pentru formarea unui
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]