2,884 matches
-
să fie ei cei care dețin monopolul verbalizării în majoritatea momentelor din clasă, fără a lăsa elevii/studenții să se exprime, iar când aceștia o fac, ei îi întrerup; pericolul unei asemenea situații este acela că profesorii, în calitate de astfel de ascultători, dețin în mod real puterea legitimă despre care vorbeam în primul capitol și astfel această situație frustrantă, demotivantă pentru cursanți și ineficientă pentru climatul școlar ca atare este greu de echilibrat în mod absolut natural); • Tot o greșeală de ascultare
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
frustrantă, demotivantă pentru cursanți și ineficientă pentru climatul școlar ca atare este greu de echilibrat în mod absolut natural); • Tot o greșeală de ascultare s-ar putea considera și urmărirea doar a porțiunilor din discurs care îi interesează pe unii ascultători pentru interesele particulare pe care le au. Pentru astfel de receptori, orice altceva va spune vorbitorul va fi considerat irelevant, și deci rejectat. Se cuvine totuși să menționăm că fiecare dintre noi avem din când în când practici de ascultare
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
două tipuri a căror prezență este evidentă în școală: - primul mod definește evitarea ascultării atunci când receptorul nu dorește să abordeze problema respectivă sau nu dorește să depună efort în a descifra ceea ce se intenționează să fie spus (ca remediu, acești ascultători trebuie să practice ascultarea unor subiecte în care înțelegerea este dificilă); - ascultătorul defensiv este cea de-a doua categorie și privește elevul/studentul ce consideră exprimări inocente drept atacuri personale; adolescenții sunt cunoscuți ca ascultători defensivi, luând comentariile făcute de
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
evitarea ascultării atunci când receptorul nu dorește să abordeze problema respectivă sau nu dorește să depună efort în a descifra ceea ce se intenționează să fie spus (ca remediu, acești ascultători trebuie să practice ascultarea unor subiecte în care înțelegerea este dificilă); - ascultătorul defensiv este cea de-a doua categorie și privește elevul/studentul ce consideră exprimări inocente drept atacuri personale; adolescenții sunt cunoscuți ca ascultători defensivi, luând comentariile făcute de părinți sau de profesori drept astfel de atacuri. La rândul său, Ralph
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fie spus (ca remediu, acești ascultători trebuie să practice ascultarea unor subiecte în care înțelegerea este dificilă); - ascultătorul defensiv este cea de-a doua categorie și privește elevul/studentul ce consideră exprimări inocente drept atacuri personale; adolescenții sunt cunoscuți ca ascultători defensivi, luând comentariile făcute de părinți sau de profesori drept astfel de atacuri. La rândul său, Ralph Nichols alcătuiește un decalog al factorilor care conduc la o ascultare ineficientă. În demersul de față ne vom opri însă doar asupra unuia
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care conduc la o ascultare ineficientă. În demersul de față ne vom opri însă doar asupra unuia dintre aceștia, și anume asupra a ceea ce Nichols identifică sub denumirea de „disturbatori emoționali”; este vorba despre acele cuvinte care cauzează la unii ascultători reacții emoționale, și astfel segmentează modul propriu de receptare, amploarea și calitatea acesteia. Folosind o metaforă inspirată, el le mai numește și cuvintele „steaguri roșii”, precizând că ele reduc eficiența ascultării uneori chiar aproape de zero în momentul când apar în
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
roșii”, precizând că ele reduc eficiența ascultării uneori chiar aproape de zero în momentul când apar în câmpul comunicării. De aceea este important să identificăm cuvintele și frazele care tind să ne distragă emoțional. Ele sunt personale și unice pentru fiecare ascultător în parte (Nichols a identificat la publicul american, mai des întâlnite drept „disturbatoare emoțional”, cuvintele: „SIDA”, „soacră”, „câștig”, „impozit” etc.). Utilizarea într-un exercițiu didactic a acestora ar putea începe prin identificarea lor de către fiecare persoană în parte (prin simulări
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
personal de ascultare în prezența lor. ¬ Pasul nr. 3: comprehensiunea (înțelegerea). Presupune, pe lângă interpretare, și o evaluare critică a ceea ce s-a ascultat; Ralph Nichols a descris o serie de factori care influențează înțelegerea, dintre care menționăm: - inteligența; - mărimea vocabularului ascultătorului; - abilitatea de a face inferențe; - abilitatea de a structura un discurs; - capacitatea de a surprinde ideile principale; - cunoașterea tehnicilor care îmbunătățesc concentrarea; - interes real pentru subiectul discutat; - oboseala fizică sau psihică a ascultătorilor; - eficiența vorbitorului; - temperatura camerei și ventilația; - experiența
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
înțelegerea, dintre care menționăm: - inteligența; - mărimea vocabularului ascultătorului; - abilitatea de a face inferențe; - abilitatea de a structura un discurs; - capacitatea de a surprinde ideile principale; - cunoașterea tehnicilor care îmbunătățesc concentrarea; - interes real pentru subiectul discutat; - oboseala fizică sau psihică a ascultătorilor; - eficiența vorbitorului; - temperatura camerei și ventilația; - experiența în a asculta materiale dificile; - curiozitatea față de subiectele discutate; - admirația pentru vorbitor; de altfel, prestigiul este un factor deosebit de important în ceea ce privește eficiența comunicării, dacă amintim numai experimentele lui Muzafer Sherif referitoare la conformarea
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
importante, răspunsurile respective furnizându-i profesorului unii dintre parametrii optimi sub care să își desfășoare demersul didactic. Studiile din literatura de specialitate au mai arătat o perspectivă pe care ne permitem să o încadrăm la acest pas, și anume tendința ascultătorului de a ignora în timpul comunicării informațiile folositoare și de a utiliza informațiile adiacente, nefolositoare; extrapolând un experiment al lui Henry Zukier (apud Myers, 1990, p. 117), să luăm, spre exemplu, cazurile a doi studenți pe care trebuie să-i examinăm
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
persoane) încă din anii de școală. Remarcăm totodată că o persoană este mai îndemnată să argumenteze circular atunci când i se pare evident și suficient raționamentul propriu, iar poziția aceasta este foarte apropiată de sistemul său de valori și credințe. Un ascultător eficient receptează informația dincolo de astfel de margini și limite, mai precis nu doar ascultă ceea ce spune efectiv o persoană, ci identifică și motivațiile discursului acesteia. Ascultarea empatică presupune interrelaționarea cu o persoană aflată în dificultate, în imposibilitatea de a rezolva
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
comunicatori, câmpul comunicării, personalitatea fiecăruia dintre aceștia etc. Lundy (apud Witkin, Altschuld, 1995, p. 157) a menționat mai multe niveluri de ascultare, precizând că acestea se înscriu pe un continuum, de la completa neatenție la atenția maximă; dintre acestea remarcăm următoarele: - ascultătorul este prezent fizic, dar nu și mental; - aude vorbitorul, dar face altceva în același timp; - întrerupe vorbitorul frecvent și în mod prematur; - permite vorbitorului să-și încheie emisia, dar, între timp, își intensifică gândirea pentru a răspunde sau a contraargumenta
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
că respectiva conferință a fost înregistrată mai devreme la ei în școală, fiind astfel conduși spre credința că membri ai colegiului lor au răspuns favorabil la conferință. Unui alt grup de studenți li s-a spus că aplauzele vin de la ascultători care nu fac parte din colegiul lor. Deși conferința a produs schimbările atitudinale așteptate la ambele grupuri, schimbările cele mai mari le-au avut studenții cărora li s-a spus că membrii propriului colegiu au reacționat cu căldură la audierea
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
focalizează pe tonul emoțional al desfășurării activității, iar în lipsa lor membrii grupului obosesc mai repede, se plictisesc de activitatea desfășurată, se angajează frecvent în conflicte unii cu alții etc.): - Încurajatorul contribuie la achizițiile grupului. Persoanele ce desfășoară asemenea roluri sunt ascultători interactivi care ajută la reformulare și claritate; încurajează oamenii să se simtă bine și să producă judecăți de valoare; - Portarul (rolurile de echilibrare) este cel care încearcă să țină canalele de comunicare deschise; ajută membrii mai reticenți să aibă contribuția
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sensul că dezvoltă strategii care ajută grupul să progreseze; 7) „Servitorul maselor” definește o strategie aparținând politicienilor; sunt persoane care posedă autoritatea și puterea, dar care susțin că au această poziție pentru a pune în valoare doleanțele celorlalți. Sunt buni ascultători și lasă cealaltă persoană să vorbească, pentru a obține informații cât mai bogate; 8) „Prietenul” este o persoană care vrea să te ajute în schimbul unor favoruri în viitor, fiind loial, cuternitor și vesel; nu se știe însă când va cere
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pozitive față de muncă și ale atitudinii pozitive față de învățătură, când copilul devine școlar. O preocupare foarte timpurie a familie trebuie să fie apropierea copilului de carte, familiarizarea acestuia cu fapte, întâmplări și eroi din lumea cărților destinate micilor cititori și ascultători. Stimularea interesului copilului față de carte depinde în cea mai mare măsură de locul pe care îl ocupă cartea în familie, de prețuirea ce i se acordă de către părinți și celelalte persoane adulte. Dacă părinții citesc și împărtășesc celorlalți membri ai
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
local consacrat problematicii la zi. Pentru a diferi între ele, cât de cât, se începea cu paragraful de sfârșit și se termina cu începutul dintr-un alt ziar. Dacă era timp, se puteau aranja și alte permutări între paragrafe, pentru că ascultătorii acestui gen de emisiuni știau că te-au auzit, dar niciodată nu rețineau, nu-și propuneau să țină minte ce ai spus. După dispariția cenzurii specializate a apărut cenzura internă, a instituției de care aparțineai. În context, emisiunile în direct
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
vedere următoarele criterii: Este această persoană interesată de valorile dvs., de stilul de viață și de obiectivele dvs. la fel cum este de interesată de situația dvs. financiară? Este această persoană abordabilă, dă dovadă de empatie și este un bun ascultător? Are această persoană o filosofie clară de acumulare a bogăției? Are această persoană experiență în lucrul cu oameni în pragul pensionării? Cum au decurs aceste experiențe? Puteți intervieva câțiva dintre foștii clienți? Indiferent dacă apelați la un consultant financiar sau
[Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
învățați de la alții. Punând constant întrebări și ascultând cu atenție răspunsurile atunci când analizați noi situații și șanse pentru cariera dvs. - ca și în alte interacțiuni sociale, atât formale, cât și informale - vă veți dezvolta foarte bine curiozitatea. Dacă deveniți un ascultător mai bun, veți putea deveni mai curios și mai interesat de tot ce se petrece. Dacă vă concentrați într-adevăr pe ceea se spun interlocutorii dvs., fără să trageți imediat concluzii, veți înțelege mai bine și veți învăța mai ușor
[Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
politicienii de succes se presupune că posedă o astfel de inteligență bine dezvoltată. Interpersonalilor le place să organizeze evenimente, să fie liderii informali ai grupului; sunt apreciați de ceilalți pentru modul în care relaționează, în care știu să fie buni ascultători și sfătuitori. Succesul predării va fi asigurat de utilizarea învățării prin cooperare (peer learning), a jocurilor de rol, a brainstormingului, a educației interculturale. 8. Inteligența intrapersonală este capacitatea de a se înțelege pe sine însuși, de a evalua cu acuratețe
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
bărbați are o părere diferită despre ceea ce semnifică apariția unui copil în interiorul cuplului, părere care va influența decisiv atitudinea Ilenei / Lena față de fiecare dintre ei. Confesiunea lui Mavrodin începe firesc, fără vreo încercare forțată de motivare sau de ,,testare” a ascultătorului, fără vreo umbră de îndoială. Pentru el, destăinuirea nu înseamnă numai posibilitatea de a retrăi prin cuvânt un trecut de mult timp apus, ci și aceea de a reanaliza niște evenimente confuze care i-au marcat existența (,,Și apoi mi
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
lanseze într-o meditație asupra întâmplărilor trecute. Discursul ia forma unei povestiri echilibrate, caracterizată de o continuitate aproape desăvârșită. Eroul se transpune practic în trecut, singurele reveniri în planul prezentului fiind marcate doar de câteva paranteze menite să clarifice pentru ascultător contradicțiile dintre concepțiile și faptele lui Hasnaș: ,,(Îți atrag mereu atenția: nu uita că pozam într-un bărbat obosit de succese, de femei. Și apoi, atmosfera toată te îndemna la mască ieftină și vulgaritate.)”- p.87; ,,( Te rog să mă
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
meu pieri. În acel moment, nu mai rămăseseră decât o bucurie și o exaltare inefabile. Este imposibil să descrii pe deplin această experiență. Era ca efectul unei mari orchestre, când toate notele disparate se amestecă într-o armonie grandioasă, iar ascultătorul nu-și dă seama decât că sufletul i se înalță și că emoția aproape izbucnește din El Liniștea desăvârșită a nopții era înfiorată de o tăcere mai solemnă. Întunericul cuprindea o prezență pe care o simțeai cu atât mai mult
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
contextul. Același autor precizează momentele în care sunt utilizate emblemele: fie în pauzele care delimitează conversația, fie la începutul sau finalul exprimării, fie acompaniind unele cuvinte, în scopul sublinierii importanței lor, emblemele putând fi folosite deopotrivă de către vorbitor și de ascultător. O mențiune făcută de Paul Ekman la care face referire specialistul român S. Chelcea este aceea că, în comparație cu limbajul verbal, cel al emblemelor este mai lesne de achiziționat, cu specificarea că studiile transculturale efectuate de Ekman nu au identificat o
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
gesticulările care însoțesc vorbirea) au o organizare relaționata cu ritmurile vorbirii. Ele apar mai des în momentele în care fluxul vorbirii este întrerupt de ezitări, reveniri, "ah-uri"și alte neîndemânări 157. Noninfluențele sunt mult mai frecvente decât realizăm, din moment ce ascultătorul le editează atât de plăcut, pe masura ce încearcă să urmărească ce spune vorbitorul. Când aceste mișcări sunt tratate că informație, numărându-le de-a lungul unor perioade mai îndelungate, ele dobândesc un alt sens, mai putin specific. O persoană care gesticulează
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]