1,852 matches
-
punea doi oameni față în față dacă nu era absolut sigură că se potrivesc... În toată cariera avusese un singur eșec: un cuplu gay care făcuse jurăminte solemne că se lasă de fumat; de fapt el-el continua să fumeze pe ascuns, iar el-ea îl prinsese în baie cu țigara aprinsă și se simțise trădat(ă)... Revin la tăcerea de mormânt lăsată în cafenea atunci când l-am cunoscut pe numărul zece; după câteva minute de comunicare intensă și exclusiv vizuală, ne-am
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Ă 503). Intraductibilitatea, sensul adânc, scris de istorie, miezul de durere, iată ce-i provoacă lui Cioran admirația: „nu încetez să mă minunez de resursele idiomului «nostru», mai poetic chiar și decât germana” (idem). De nu va fi admirat (pe ascuns, însă) faptul că limba aceasta a rămas în permanență, prin forța ei tainică, un mister neexplorabil până la capăt. Asemenea compatrioților lui Cioran, de altfel, considerați „imprevizibili și unzuverlässig (nesiguri, n.n.). Cine s-ar putea lăuda că-i cunoaște cu adevărat
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
îmi spune că trebuie să plece, că probabil sunt obosit, că sunt palid. Eu totuși mi-am ascuns mâhnirea cât am putut mai bine, și cred că am fost vesel tot timpul. Se vede însă că ceva mă rodea în ascuns și străbătea pe chip” (II, 125). Acum mărturisește Cioran c-a moștenit de la mama sa totul Ă bolile, melancolia, contradicțiile. Nu și umorul? Nu și scepticismul? Evident, umorul nu e o trăsătură dominantă, vizibilă, excesivă. Dar contradicția dintre ceva ce
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
aici cenușa amintirii unei vâlvătăi care-i dădea sens și identitate. Notează la un moment dat: „Mă revolt împotriva grandomaniei altora pentru că nu mai am șansa de a-i simți avantajele. Într-adevăr, sunt lecuit de toate delirurile și, în ascuns, regret amarnic. Pizmuiesc nebunia lumii întregi” (III, 132). Avantajele pozitive Ă ale grandomaniei, gloriei, orgoliului, celebrității, în fine, ale sănătății Ă sunt substituite de Cioran cu avantajele negativității, ale bolii, absenței, morții, anonimatului. Dar poate el să nege până la capăt
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
arăți ca o sălbăticiune! Nici nu-ți mai vezi de treabă, nu citești, nu scriii... Mi-a spus nevastă-ta. El 1: Ba scriu. Chiar mai mult ca oricînd. El n: Dacă ea nu te vede, înseamnă că scrii pe ascuns... El 1: Chiar așa, pe ascuns... El n: Așa deci...! În sfîrșit, fă ce vrei, dar trebuie să lămurești toată chestia asta. El 1:... chestia... El n: Da, pardon, iubirea. Dar chiar nu-ți dai seama că iubirea asta a
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
-ți mai vezi de treabă, nu citești, nu scriii... Mi-a spus nevastă-ta. El 1: Ba scriu. Chiar mai mult ca oricînd. El n: Dacă ea nu te vede, înseamnă că scrii pe ascuns... El 1: Chiar așa, pe ascuns... El n: Așa deci...! În sfîrșit, fă ce vrei, dar trebuie să lămurești toată chestia asta. El 1:... chestia... El n: Da, pardon, iubirea. Dar chiar nu-ți dai seama că iubirea asta a ta face numai rău, și nevesti-ti
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Octav: Ei, ăștia n-au făcut decît să renunțe la tentația funcției și să opteze pentru tentația banului. Aici s-a terminat schimbarea pentru ei. Costache: Și încă ceva; ăștia, adică foștii, erau și ei nemulțumiți... cîrteau și ei pe ascuns... voiau și ei schimbarea... Octav: Voiau pe dracu' schimbare! Duseseră țara de rîpă și începuse să le fie teamă că odată și-odată vor trebui să răspundă. Și de asta începuseră să dea vina pe regim, pe cel mai iubit
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
P. doi: Le avem aici, la îndemînă..., facem ce vrem..., dacă vrem el deschidem..., dacă nu, nu le deschidem... Noi hotărîm... Gh. P. unu: La urma urmei, de ce să nu le deschidem! (pune mîna pe dosare) N-am nimic de ascuns... Gh. P. doi: Nici eu... Gh. P. unu: Mă gîndesc cu oarecare frică să nu dau cu nasu de ce-au scris alții despre mine... Gh. P. doi: Mai rău e că poți să dai cu nasu de ce-ai
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
rău mă doare, / C-a meu dor crezare n-are; / Jure iarba din poiene, / Frunza din munți, delurele, / Că-s drepte vorbele mele; Jurați toate pentru mine / Că nu m-ați văzut cu nime, / Că toți mă năpăstuiesc / Că-n ascuns altu iubesc. Eu altu dac-aș iubi, / Nime-n lume n-ar mai ști. Da o spun, că nu-i păcat, / Nu mi-i drag al meu bărbat, / Am să-l las, altu-am să-mi cat, / Să nu fie-așa
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
loc de casă", pământul, cerul, "lumea" ,în general, care se supun unui cod de legi originar: "Toate lucrurile și lumea întreagă sunt, în felu lor și la locu lor, acolo unde numai iau ele ființă. E ceva care stăruie în ascuns, ca un izvor unde se urzește viața. Lucrurile au și ele o fire ce vine de undeva din adânc nu știe nime cum, da așa sunt de la început. Lumea este așa cum o vedem, cu toate alea în ea; o trăim
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
trebuie să fie liniștiți,/ într-un calm bărbătesc de firești renunțări, ctitorind nouă viață." Politica de zi cu zi a țării se întruchipează în versuri autentice: Nu putem cerși la curțile imperiale/ Nu putem fura la drumul mare sau pe ascuns/ Avem o istorie în suflete refuzând atentatul pieirii." Și este necesar să recuperăm steagurile, podurile arse, să umplem de zăcăminte munții prădați, să ne purificăm memoria. Pe trădători îi biciuiește, ca altădată Arghezi: "Ați îndoit lumina țării dreaptă/ Și ați
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a crea? Competențele transversale despre care se vorbește azi nu sunt același lucru cu competențele transdisciplinare în accepția înțeleasă de noi. Căci transversalitatea vizează fragmentele lumii (fragmente de subiect și de obiect), și nu zona comună Subiectului și Obiectului, terțul ascuns: "Transversalitatea este aproape întotdeauna orizontală", pe când transdisciplinaritatea, adică ceea ce e totodată și prin și dincolo, e verticală (B. Nicolescu, Phantasma). A formula aceste deziderate transdisciplinare sub forma "competențelor" pare un lucru imposibil. Există "competențe ale ființei"? Ceea ce nu se poate
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
minții, revolta și creația, vocația și ratarea, disperarea și singurătatea, moartea ca partener al rostului. Scenografa Daniela C. Kamiliotis mi-a spus de curând la New York că filmul este în toate fibrele sale autobiografic... Nu știu, poate... Sigur e universul ascunsului meu. Un artist cu cât este mai personal, primește ca Dar... creația. Talentul nu e altceva decât aptitudinile necesare pentru a primi, pentru a chema, pentru a pecetlui și însemna darul. Talentul captează darul din zonele tainicului, dincolo de înțelegerea celorlalți
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
poetic este structurat pe opoziția cunoaștere rațională - cunoaștere poetică, evidențiată prin conjuncția adversativă „dar“. Metafora simbol a luminii este valorizată dublu, negativ și pozitiv, prin antiteza lumina mea/lumina altora și prin opoziția semantică a verbelor: alții sugrumă vraja nepătrunsului ascuns / în adâncimi de întuneric / dar eu / eu cu lumina mea sporesc a lumii taină. Întregul enunț poetic dezvoltă câmpul semantic al conceptului de mister, exprimând tainele teluricului și ale celestului, ale vieții și ale morții prin negații repetate (nepătruns, nențeles
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în viziunea lui Dilthey atrage investigația filozofică numai atâta timp cât rămâne enigmă, adică ar spune Blaga câtă vreme o respectăm și o conservăm ca mister, sau în limbajul său poetic, revenind la ideea misterului "insondabil" câtă vreme "nu sugrumăm vraja nepătrunsului/ ascuns în adâncimi de întuneric" (s.n.)61. Până la urmă conchide filozoful român "toate <<progresele>> îi sunt deschise omului, în afară de unul singur: acela care ar afecta într-un fel principiul conservării misterelor instituit în univers"62. (Or, prin "fenomenologia pură", Husserl nu
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
impresia creării unei situații juridice diferită de cea reală, și încheierea concomitentă a unui alt contract, secret, în care sunt precizate adevăratele raporturi juridice pe care părțile înțeleg să le stabilească în realitate 220. Practic sunt încheiate două contracte: unul ascuns, numit și secret sau contraînscris și altul aparent, numit simulat sau public. Scopul simulației este, de regulă, fraudarea terților. Deosebirea de dol constă în faptul că la simulație, ambele părți contractante convin să lezeze interesele unui terț pe când la dol
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
De exemplu, între secolele al XVII-lea și al XIX-lea, s-a ajuns la o "adevărată explozie discursivă"62 referitoare la sexualitate. Această explozie discursivă nu era prezentă și oficializată în spațiul public, precum în zilele noastre, ci pe ascuns, subversivă la adresa moralei societății. Discuțiile despre sex, scrierile secrete despre sex erau plăcerile ascunse de morala vremii. Prin incitarea la a vorbi despre sex s-a ajuns la "spirale fără de sfârșit ale puterii și ale plăcerii"63. Dar s-a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
al chiriașilor, pornea melcii cu scoica lor în spinare, în aparență la voia unor valuri capricioase, în realitate după legile noi ale aluviunilor. În felul acesta, toți intimii lui Lică, mahalagii din trupul orașului, fusese izgoniți spre periferie (s. n.)." FASCINAȚIA ASCUNSULUI ...generează, în romanul privirii nesățioase, veritabile puneri în scenă ale actului perceptiv. Universul Hortensiei Papadat-Bengescu se alcătuiește din viziuni arhitectural-ambientale întretăiate: camera de primire, salonul de boală și salonul de bal (reunite în palatul Walter), palatul de marmoră...mortuar (reședința
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
orgoliu, un sine somnolent și anihilat în noua postură. Dintre termenii pe care (psih)analiza îi poate exploata, tocmai datorită aparenței lor neutre, "sertarele"apar desigur, ca semne exterioare, materiale, pentru pliuri ascunse, inavuabile, ale sufletului personajului. O tematică a ascunsului întunecat, a subteranei și a adîncului (imaginat ...arhitectural) se constituie în imaginile romanești ale discursului evaluativ, dirijat de vocea naratorială . Ele sînt spații simbolic transparente ale subconștientului. Gîndul morții, Lenora îl simte ridicîndu-se din "regiuni" materiale ale ființei, încă nedeslușit
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
38 UN REFLECTOR PE SCENA SUPLICIULUI 39 IMAGINARUL SCENIC ÎN ROMANELE HORTENSIEI PAPADAT-BENGESCU 42 CASE DE STICLĂ 42 SPRE SCENA ORAȘULUI 49 "PALAT DE NUNTĂ ȘI CAVOU..." 56 CASA DE ZID ȘI CASA DE SIMȚIRE 68 MOARTEA LENOREI 76 FASCINAȚIA ASCUNSULUI 81 NOTE 85 "...CAMIL CITEȘTE LA DAME AUX CAMÉLIAS..." 86 RE-SCRIEREA INTERTEXTUALĂ. LA DAME AUX CAMÉLIAS 99 NOTE 101 SCENA ȘI IRONIA. CU UN INTERMEZZO DESPRE TEATRALIZARE ÎN EPICUL CARAGIALIAN 102 DESPRE CUM NIMIC NU ESTE CE PARE A FI
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
lumi stranii, ieșită din trup (Muntele vrăjit). Eu nu strivesc corola de minuni a lumii Prin poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, L. Blaga elogiază lumina și potențează misterul, nu strivește "taina" universului, nu sugrumă "vraja nepătrunsului ascuns în adâncimi de întuneric". Poetul își pune problema contopirii prin iubire, până la identificare cu misterele universale. Exprimând lumea prin metafora "corola de minuni", eul liric va constata, în curând, obscurizarea acestor minuni care devin "adâncimi de întuneric", "neînțelesuri și mai
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Poezia curge liber, fără constrângeri prozodice, în versuri libere, influențate de poezia expresionistă germană. Aceasta nu descifrează tainele, "minunile" lumii, ci le potențează. "Lumina altora", rațiunea, luciditatea rece distrug "vraja", "corola de minuni a lumii": Lumina altora/ sugrumă vraja nepătrunsului ascuns/ în adâncimi de întuneric". "Lumina" poetului sporește taina (frumusețile) lumii, așa cum luna, cu razele ei albe nu micșorează, ci mărește misterele nopții: "dar eu, /eu cu lumina mea sporesc a lumii taină - /și-ntocmai cum cu razele ei albe luna
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
abilitate, stăpânire de sine în situații-limită (întâlnirea cu Duca-Vodă). Deși Alecu Ruset și Catrina se iubeau, Domnitorul voia să-și mărite fata cu Ștefan-beizade, fiul lui Radu-Vodă, "un schilod pe care fata nu-l putea suferi". Îndrăgostiții se întâlneau pe ascuns, cu complicitatea Măgdălinei, dădaca țigancă. Duca-Vodă voia să pună la cale căsătoria cu Ștefan-beizade, din rațiuni politice, urmărind tronul Țării Românești pentru fiul său. Față de tânărul îndrăgostit, abatele are o simpatie deosebită, manifestă înțelegere și vrea să-l ajute, prezentându
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ca fiind un om extrem de dur, care înțelegea că fiii lui să aibă o educatie spartana. "Spațiul copilăriei mele, scrie Sábato -, ca un teritoriu zguduit de forțe străine, era invadat de teroarea pe care o simțeam față de el. Plângeam pe ascuns, deși ne era interzis, iar pentru a-i evita izbucnirile violente, mama se grăbea să mă ascundă".40 Fără să vrea, mama, în dragostea și bunătatea ei, cu atâta disperare l-a aparat de furiile unui tată cu porniri violente
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
cu litere minuscule, copiase un text din Camus și "Dragul și îndepărtatul meu băiat" din Abaddón75. Mi-a spus plângând că, în anii grei în care a fost închis că deținut politic, în întunericul celulei, citea zilnic paginile acestea pe ascuns, ca să poată rezista. M-am pomenit tremurând de emoție că l-am slujit, prin vorbele mele, pe acel erou din câți are țara asta. A doua zi, ne-am luat rămas bun cu muzica și flori; a fost atât de
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]