4,163 matches
-
nivelul mâinilor și picioarelor. Acestea pot avea două cauze. Una dintre ele este intensificarea microcirculației în extremități, ceea ce atrage resurse suplimentare de sânge și energie, până la nivelul degetelor. Cealaltă cauză este îmbunătățirea transmiterii impulsurilor nervoase prin sistemul nervos, ceea ce se aseamănă, oarecum, cu mărirea intensității curentului într-un sistem electric. Odată ce sistemul nervos se adaptează la această schimbare, furnicăturile vor dispărea treptat. Tremurăturile Tremurăturile apar adesea în stadiile incipiente de practică, fiind o reacție naturală a mușchilor la circulația intensificată a
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
spusese că, după toate călătoriile ei prin imensa Rusie, să vină pe jos până în Franța nu ar fi fost pentru ea deloc imposibil... La început, în timpul unor luni îndelungate de mizerie și de rătăciri, visul meu nebunesc avea să se asemene foarte mult cu acea tristă bravadă. Îmi imaginam o femeie îmbrăcată în negru care, în primele ceasuri ale unei dimineți întunecate de iarnă, va intra într-un orășel de frontieră. Pulpana paltonului ei va fi năclăită de noroi, șalul ei
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Tigheci, în Câmpulung, Cetatea Albă are șoltuz cu multă oaste, Bârladul stăpânește olate și pășuni, Suceava are ziduri de poți îmbla calare Pe ele. [Și] în târgul Siretului iar este Un episcop puternic de lege apuseană Dar toți ei se aseamăn cu vergile-unei mături Ce coadă n-au, legate nu sânt nu poți să mături Cu ea dușmanii țării, prădalnicele neamuri: Nu sar toți pentru unul și unul pentru toți. Și roiurile-s bune, prisaca înflorită, Dar ce folos când toate
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
o profesezi numai ca un negoț. Dacă o vrei asta atunci ai nimerit tocmai bine, însă atunci trebuie să nu te sfiești de neci o muncă, trebuie să-nveți estetica, mimica, retorica, alege-ți un ideal, caută a i te asemăna și calea la arte ți-o voi arăta-o bucuros. DILET[ANTUL] Îți mulțumesc de o mie de ori pentru bunăvoința d-tale. Voi împlini, numai de-o putea, ceea ce dorești. Când aș putea să-ncep cursul meu? HISTR[IO
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
orășenii din Adrianopol nu se putură stăpâni a doua zi de dimineață, cum descoperiră fuga latinilor, să nu prade măcar în dragă voie corturile și lucrurile părăsite de latini. O retragere măiastră, condusă de Gottfried de Villehardouin, care se poate asemăna cu acea a grecilor sub Xenophon, mântui rămășița oștii latine prin mijlocul nevoilor și urmăririlor unui dușman și numeros și crud care o inunda din toate părțile și-i călca în urme. Latinii, câți scăpară cu viața, se dezbătură până la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vibrațiuni de-ale afectului. Accentele vor fi ca niște unde plane cari adesea mai nici trădau mișcarea lor, dar încă să se ridice la o mișcare puternică a valurilor. Tonul fundamental din Ricard al III-lea și Franz Moor s-aseamănă, el ne dă în amândouă o imagine concavă, pustiită prin răutatea lor demonică, imaginea unor [naturi] suite până la deriziunea întregei lumi etice. Totuși însă pe Ri[c]ard al treilea împregiurările cele mari îl ridică la ondolațiuni cu totul altele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unui om dumnezeiesc. După cum se vede și din esemplele acest[e]a, lucrul principal e acela de-a afla categoria generală de care se ține caracteru[l] ce e a se reprezenta, de a așeza lângăolaltă figurile acelea cari s-aseamănă în trăsurile lor fundamentale și în speția generală a spiritului lor, spre a găsi totodată din această alăturare modificațiunea, coloritul spețial pe care o cere tonul fundamental la fiecare. Ar fi de mare folos pentru actor dacă și-ar grupa
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Ethos ar fi cel inteligibil. Pathos cel empiric. Pricepem aicea sub accent etic viața individuală, întru cât ea devine intuitivă prin ton, ridicîndu-se prin toate fazele dezvoltării ei din baza generală a tonului fundament[al]. Tonul fundamental s-ar putea asemăna cu o arhitectură, din care se ridică accentul etic în diferite grupe și figuri în lucru reliefat sau întreg, care însă toate stau în cea mai strictă legătură cu espresia și însămnătatea arhitecturei, cu spiritul întregului și cari ajută la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vedere a filozofiei practice. Ei privesc o constituție (abstracție făcând de importanța respectivă a lucrurilor) cu acelaș ochi cu care privesc un car cu vapor sau o mașină de treierat. FIZIOCRAȚIE Alți logicieni politici sânt atât de departe de-a asemăna o formă de guvern cu o mașină încît o privesc ca un soi de product spontaneu și pentru ei știința de a guverna e cum am zice o ramură a științelor naturale. Nu, zic ei, formele de guvern nu sânt
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care corpul pământului o sufere mereu prin căderea apei iar acea mișcare produce o cantitate însemnată de căldură. Mașinele cu vapor servesc, din contra, pentru a discompune căldura în mișcare și ridicare de sarcini. Locomotiva cu convoiul ei se poate asemăna c-un aparat de distilare. Căldura pusă sub cazan se schimbă în mișcare, mișcarea se așează în masă la osiile roților sub formă de căldură. Sfârșim cu o deducțiune practică tezele noastre, cari rezultă cu necesitate din principiul causa aequat
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu întregul. Cu cât e mai perfectă o ființă, cu atât mai neasemenea sânt părțile lui. În cazul dentăi părțile nu sânt decât o repetiție a întregului, în al doilea sânt cu totul neasemănătoare cu întregul. Cu cât părțile s-aseamănă cu atât mai neatârnate sânt una de alta; dependența reciprocă a părților e semnul unei organizațiuni superioare. ["ÎN PERIOADA SILURICĂ... "] 2257 În perioada silurică actualul continent al Europei era reprezentat numai prin câteva insule, cari ocupau locurile actualei Anglii, Irlandei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și ceea ce se spune despre ea se poate afirma despre toate viețile ce trăiesc și se mișcă și umblă pe pământ. Dezvoltarea începută în stomahul plantei se continuă și se îndeplinește în stomahul omului, carele cu drept cuvânt a fost asemănat c-o locomotivă. în stomahul acestui din urmă introducem materie combustibilă, în împrejurări proprii a favoriza 306 r discompunerea acestei materii combustibile, id est mișcarea elementelor ei, și aceasta mișcare produce putere. Modul în care concurg plante și animale pentru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
adică de prezență acolo unde se cuvine, acolo unde TREBUIE. Punctul cel mai important de fractură între Europa și America este cel al trecerii de la valorile fundamentale la cele fundamentaliste. Această trecere, operată de neoprotestantismul american în interiorul civilizației occidentale, se aseamănă oarecum cu translația sau alunecarea lumii musulmane spre radicalism, adică spre fundamentalismul islamic. Emmanuel Todd comenta de curând suficiența cu care președintele Statelor Unite împărțea lumea între reprezentanții binelui și cei ai răului, cerând tuturor să aleagă de ce parte se situează
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
Ghilgameș, XI, 199). Dar pentru că „somnul îl năpădi ca un vârtej de vânt”, eroul trebuie trezit „ca să se înapoieze teafăr pe calea pe care a venit” (XI, 200-208). Evident, somnul lui Ghilgameș nu este unul firesc, biologic, ci un somn asemănat cu moartea și datorat unui demon : „Ce am de făcut, Utnapiștim, încotro s-o iau, acum când nemilosul a pus stăpânire pe [membrele] mele ? în camera de culcare, moartea s-a furișat și oriunde pun [piciorul meu] moartea e de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Motivul apare mai pregnant în basmul Prâslea cel voinic și merele de aur (Aarne- Thompson, tip 301), cules de P. Ispirescu. Este vorba de un basm care conține aproape toate motivele din colinda Furarea astrelor : apariția zmeului (care poate fi asemănat cu Iuda din colindă), somnul falșilor eroi, furarea de către zmeu a merelor de aur (ce pot fi asemănate cu soarele și luna furate din rai de Iuda), lupta cu zmeul și victoria eroului. Fiii cei mari ai împăratului (falșii eroi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de P. Ispirescu. Este vorba de un basm care conține aproape toate motivele din colinda Furarea astrelor : apariția zmeului (care poate fi asemănat cu Iuda din colindă), somnul falșilor eroi, furarea de către zmeu a merelor de aur (ce pot fi asemănate cu soarele și luna furate din rai de Iuda), lupta cu zmeul și victoria eroului. Fiii cei mari ai împăratului (falșii eroi) reușesc să păzească treji mărul „o săptă mână întreagă”, dar sunt cuprinși de un somn irezistibil în noaptea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
viziunea lui Plutarh asupra divinității nu este una mitologică, ci teologică : Dumnezeu este perfect, etern, imuabil etc. Din perspectiva menta lității mitice, starea potenței divine nu este liniară, ci oscilantă (sinusoidală), iar „crizele” divinității sunt, de cele mai multe ori, identificate sau asemănate cu somnul (vezi în lirica populară românească : „Dumnezeu pare că doarme” ; cf. 76). Nici eroii, nici zeii nu au privilegiul insomniei. Puterea somnului „subjugă toți zeii și toți muritorii” (Orfeu, Imnuri, LXXXV ; cf. 78, p. 226). în sfera de semnificații
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
notează, de asemenea, că Dumnezeu din legendele cosmo gonice românești „n-are nimic comun cu Dumnezeul creator și cosmocrat al iudeo- -creș tinismului” (39, p. 97). Într-adevăr, oboseala fizică și mintală de care dă dovadă primul nu poate fi asemănată cu omnipotența și omnisciența de care dă dovadă cel de-al doilea. Trebuie să remar- căm totuși faptul că nici Dumnezeul vetero testamentar nu este scutit de o stranie epuizare, chiar dacă aceasta nu se manifestă, ca în legendele românești, în timpul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cosmologia iraniană : „Dacă eu [Ormazd] nu fixez un termen pentru luptă, el [Ahriman] va fi capabil să facă creației mele ceea ce a amenințat că-i va face”, adică să o atragă de partea sa. Convenția dintre zeu și demon este asemănată în text cu cea dintre doi oameni care „fixează un termen pentru duel” (Bundahisn, I ; cf. 53, p. 317). Revenind la pasajul din Datastan i D¹nik, consemnez că Ormazd optează pentru confruntarea cu Ahriman, știind că în final îl va
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
al abisului acvatic precosmogonic : Eu în Vidros m-am născut Și în Vidros am crescut, Nici eu nu i-am dat de fund, Că Vidros este adânc Cât din cer până-n pământ. Din punct de vedere funcțional, Iuda poate fi asemănat foarte bine cu balaurul din mito-folclorul românesc. în descântece, șarpele este numit „iudiță” (88). Ca și balaurul, Iuda se mișcă la fel de bine în pământ, în apă, în aer sau în foc. El este, pe rând sau simultan, demon htonian, acvatic
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de „răutatea oamenilor” și de existența pe pământ a Uriașilor : „Iar în vremea aceea [= a potopului] erau pe pământ Uriașii, mai ales după ce fiii lui Dumnezeu intrară la fiicele oamenilor și le născură fii” (Geneza, VI, 4). Josephus Flavius îi aseamănă pe Uriașii biblici cu Giganții din mitologia greacă (Antichități iudaice, I, 3, 1). Pentru mitologia Jidovilor/Uriașilor, vezi și 125. 79. Pun în paranteză faptul că, în urmă cu peste un secol, G. Dem. Teodorescu vedea cu naivitate în aceste
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care scoliastul o numește „istriana Artemis”, după numele Istrului, în jurul căruia trăiesc triburi „care o cinstesc pe Artemis” (Scolii la Pindar). Herodot o numește pe Artemis printre „singurii zei pe care îi slăvesc [tracii]” (Istorii, V, 7). Același istoric grec aseamănă sacri- ficiile aduse zeiței Artemida Regina de femeile (preotesele) din Tracia și din Peonia (ținut la nord de Macedonia) cu cele aduse de preotesele-fecioare hiperboreene, probabil aceleiași zeițe, căci mormântul lor „se află în curtea sanctuarului Artemidei” (Istorii, IV, 34
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
diverselor genuri de litere - ebraice, grecești și latine, și chiar de litere inventate (121, p. 307). Faptul că în „Cartea solomonarului” se utilizau, probabil, diverse formule magice scrise și cu caractere ebraice i-a făcut pe țăranii români să o asemene sau chiar să o identifice cu cărțile de rugă ciune ale evreilor. Astfel, „în Bucovina [se] cred[e] că taina «școlii de șolo- monărit» o știu numai jidovii din cartea din care se roagă ei toamna, la sărbătoarea lor cea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un sistem haotic căruia i se impune Legea devine Kosmos (Univers ordonat). O altă alegorie cu bogate semnificații - cea a țesutului - pare să fie cuprinsă în demersul lui Tezeu. Privit de sus, Labirintul cu firul desfășurat pe parcursurile sale se aseamănă cu „o ciudată pânză de păianjen” (8, p. 197). În textele vedice și postvedice, Zeul suprem este frecvent numit „țesătorul” cosmic și asociat alegoric cu păianjenul care țese lumea din propriul său fir (83, pp. 215-218). Mircea Eliade consideră că
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
din pădure, a unei fecioare. Este o legendă cu rădăcini arhaice, care a beneficiat de o carieră prodigioasă în literatura și iconografia euro peană medievală (70). Iată un pasaj din Floarea darurilor, într-o veche tălmăcire românească : „Și poți să asemeni nesocotința unii hieri, ce-i zic inorog, carele are multă dulceață ca să șază lângă fată și, deacă veade vreo fată, el îndată merge la dânsa și adoarme în brațele ei ; și atuncea vin vânătorii de-l prind” (67, p. 109
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]