9,111 matches
-
și de sensibilitatea hibridului sau a soiului cultivat. Simptome. Boala se manifestă pe frunze și tulpini, rareori pe palarii. Atacul pe frunze începe de la vârful lor printr-o decolorare ce se extinde spre codița frunzei și spre marginile frunzei. Zona atacată se brunifică, datorită țesuturilor arse, iar ciuperca rămâne viabilă în zona mare de decolorare, ce înconjură petele brune. Pe tulpini apar pete brune, ce se extind în cercuri concentrice până acoperă tulpina de jur împrejur. În dreptul petelor sunt distruse toate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
an la altul rezistența ciupercii este asigurată de miceliile din resturile de plante bolnave, pe care se formează fructificațiile de rezistență cu spori. Prevenire și combatere. Atacul acestei ciuperci poate fi prevenit prin măsuri agrotehnice ca: îngroparea adâncă a resturilor atacate, rotația culturilor și semănarea la timpul optim. La hibridul Sorem, la semănatul prea devreme se poate înregistra un atac puternic în urma căruia pierderile pot fi de cel puțin 30-65 % din producție, în schimb la hibridul Felix chiar fără să fie
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Transmiterea ciupercii de la un an la altul este asigurată de sporii de pe semințe sau din sol, care sunt foarte rezistenți la temperaturi scăzute. În cursul anului agricol, în prima parte, răspândirea ciupercii este asigurată de sporii formați pe primele plante atacate. Prevenire și combatere. Respectarea tehnologiei de cultură și tratamentul seminței poate preveni atacul acestei ciuperci. 4.1.5. Putregaiul cenușiu al florii soarelui Botrytis cinerea Boala este cunoscută și sub numele de putregaiul pălăriilor de floarea soarelui, dar ciuperca atacă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ciuperci produc pe organele aeriene (frunze, tulpini, pălării) pete negre în dreptul cărora țesuturile putrezesc și în condiții deosebit de favorabile, ciupercile pot produce chiar frângerea tulpinilor. Pe primele frunze apar pete brune, mai întâi pe margini apoi și spre centru. Frunzele atacate au pete negre, cu un ușor inel de decolorare, pete de diferite dimensiuni care se pot uni și în acest caz ocupă suprafețe mari din frunză și se acoperă pe vreme umedă cu un puf negru. Pe tulpini, inițial apar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în lanuri unde apar plante ce se veștejesc parțial sau total și prezintă zone albicioase la baza tulpinii și pe rădăcini. În interiorul tulpinii apar țesuturi spongioase (cu aspect de burete) în care pe vreme umedă apar gome. Pe toate țesuturile atacate și în măduva tulpinii apare un praf gri, alcătuit din mici scleroți negri. Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face numai prin microscleroți, care în anul următor pot da naștere la micelii de infecții pe plantele din
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de V. Severin în 1975. Se cunosc ca fiind înregistrate pagube foarte mari 4-64 % din recoltă în S.U.A., 75 % în Caucaz și chiar 43-100 %, în Extremul Orient. Simptome. Bacteria parazitează toate organele aeriene, frunze, tulpini și boabe. Pe primele frunze atacate apar pete cu aspect umed, scufundate, brune, ce pot produce pieirea plantulelor. Pe frunze aparute mai târziu se formează pete mici, de 1-2 mm, unghiulare, cu aspect umed, transparente, ce evoluează în pete galbene apoi brune, brune negricioase (fig. 76
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
două ori mai groasă decât restului frunzei, gofrarea putând apărea pe o parte sau pe ambele fețe. În momentul uscării țesuturile devin brun roșcate, iar zona de lângă ele, unde bacteria este activă are o culoare gălbuie. La soiurile sensibile țesuturile atacate se desprind, frunza apare perforată și pot fi atacate chiar păstăile (care chiar dacă au pete mici brun-roșcate) se formează semințe. Transmitere-răspândire. Bacteria se transmite de la un an la altul prin resturile vegetale, în care rezistă 9 luni și prin semințele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
produse de ciuperci 4.3.1. Rugina albă a cruciferelorAlbugo candida Boala cunoascută sub numele de rugina albă sau albumeală, este foarte comună, fiind întâlnită pe cruciferele cultivate și spontane. Simptome. Ciuperca atacă frunzele, tulpinile, florile și păstăile. Pe organele atacate apar pete de decolorare, apoi albe, lucioase, umflate, de diferite forme și mărimi (1-5 mm în diametru) izolate sau unite. În dreptul petelor epiderma crapă și pata capătă un aspect prăfos. Tulpinile și păstăile atacate suferă deformări ca: măriri anormale, îngroșări
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tulpinile, florile și păstăile. Pe organele atacate apar pete de decolorare, apoi albe, lucioase, umflate, de diferite forme și mărimi (1-5 mm în diametru) izolate sau unite. În dreptul petelor epiderma crapă și pata capătă un aspect prăfos. Tulpinile și păstăile atacate suferă deformări ca: măriri anormale, îngroșări (fig. 78). Frunzulițele de lângă flori sunt mărite, petalele sunt mici și înverzite. Tulpinile plantelor atacate sunt răsucite și se culcă pe sol. Transmitere-răspândire. Ciuperca se transmite de la un an la altul prin sporii de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mm în diametru) izolate sau unite. În dreptul petelor epiderma crapă și pata capătă un aspect prăfos. Tulpinile și păstăile atacate suferă deformări ca: măriri anormale, îngroșări (fig. 78). Frunzulițele de lângă flori sunt mărite, petalele sunt mici și înverzite. Tulpinile plantelor atacate sunt răsucite și se culcă pe sol. Transmitere-răspândire. Ciuperca se transmite de la un an la altul prin sporii de rezistență rămași în sol, sau de pe semințe, iar în cazul cruciferelor semănate din toamnă rezistă în rădăcinile din sol. În cursul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și studiat-o în perioada 1928-1930. În prezent, ciuperca este răspândită în toată țara producând pagube foarte mari în culturile din seră și solarii sau în culturile din câmp, în anii ploioși și călduroși. Simptome. Pe fața superioară a frunzelor atacate apar pete neregulate, colțuroase, delimitate de nervurile frunzelor, de culoare galbenă apoi brună. În dreptul petelor, pe fața inferioară apare un puf cenușiu violaceu. În final frunzele mănate se usucă, devin sfărâmicioase, iar fructele rămân mici și nu ajung la maturitate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
formă de spori de rezistență, din care în primăvara următoare, pe timp ploios, la temperaturi de 16-19șC apare un miceliu cu spori ce produc infecții. În tot cursul perioadei de vegetație au loc infecții date de sporii proveniți de pe frunzele atacate, care sunt duși de vânt, de apa de ploaie sau de apa de irigație și germinează la temperaturi cuprinse între 9-28șC. Pagubele sunt cu atât mai mari cu cât ciuperca este comună pentru dovleac, pepene verde, pepene galben și castraveți
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
care se observă puncte mici negre. Infecțiile sunt favorizate de eventualele răniri de la baza tulpinii. Atacul poate fi semnalat și pe capsule, acestea având o creștere redusă, devin brune, conțin puține semințe fără luciu, cu o capacitate germinativă mică. Plantele atacate au o înălțime redusă, se veștejesc, fibrele din tulpini se separă greu, fuiorul este de slabă calitate, iar producția de semințe este diminuată cantitativ și calitativ. Transmitere-răspândire. Boala este deosebit de gravă, întrucât transmiterea ei este asigurată direct de miceliul din
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
resturile vegetale rămase în câmp. În timpul vegetației ciuperca este răspândită prin sporii duși de vânt și picăturile de ploaie, atacul fiind favorizat de temperatura cuprinsă între 20-24șC și de umiditatea ridicată.În primele faze de vegetație plantele sunt mai puțin atacate, dar după înflorirea lor, ciuperca devine mai periculoasă, se răspândește cu rapiditate și atacă mai puternic. Prevenire și combatere. Se recomandă un asolament de 7-8 ani, semănarea la epoca optimă cu sămânță din loturile semincere neinfectate și tratarea semințelor cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tulpini, flori, capsule și semințe în toate fazele de vegetație. Pe primele frunzulițe apar pete galbene-portocalii în dreptul cărora țesuturile sunt ușor adâncite, iar marginea petelor este conturată cu o zonă mai închisă. La baza tulpinii și pe rădăcini în dreptul zonelor atacate, apar strangulări, îngroșări anormale și pete galbene portocalii (fig. 82). Plantele atacate în primele faze de vegetație se veștejesc și se usucă. Plantele mai mari atacate prezintă marmorări, alternanțe de culori verzi (zone sănătoase) cu zone brune-roșiatice. Frunzele pătate se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
conturată cu o zonă mai închisă. La baza tulpinii și pe rădăcini în dreptul zonelor atacate, apar strangulări, îngroșări anormale și pete galbene portocalii (fig. 82). Plantele atacate în primele faze de vegetație se veștejesc și se usucă. Plantele mai mari atacate prezintă marmorări, alternanțe de culori verzi (zone sănătoase) cu zone brune-roșiatice. Frunzele pătate se veștejesc, se brunifică și se usucă, iar ca urmare capsulele rămân mici, neuniforme și conțin semințe albicioase, șiștave, zbârcite, ușoare, cu suprafața lipsită de luciu și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
culori verzi (zone sănătoase) cu zone brune-roșiatice. Frunzele pătate se veștejesc, se brunifică și se usucă, iar ca urmare capsulele rămân mici, neuniforme și conțin semințe albicioase, șiștave, zbârcite, ușoare, cu suprafața lipsită de luciu și cu mici adâncituri. Tulpinile atacate, brunificate, sunt sfărâmicioase, conțin fibre fragile și ca urmare se fracturează în perioadele cu vânturi puternice. Transmitere-raspândire. Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face prin miceliul din semințe și prin conidiile rămase pe resturile vegetale, care rămân viabile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
scurte, izolate, galben-verzui, la vârful foliolelor și pe margini. Prin unirea petelor se obțin zone clorotice mari, însă pe lângă nervuri rămâne o zonă verde. Frunzele virotice se îngălbenesc, se usucă în vârful plantelor, inflorescențele se veștejesc și se curbează. Plantele atacate au înălțime redusă, iar fibrele din tulpini, ca și producția de semințe, sunt de slabă calitate și de cantitate mică. Transmitere răspândire. Transmiterea virusului de la un an la altul se face prin semințele plantelor mozaicate. În cursul vegetației virusul este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
altul este asigurată de sporii de rezistență, iar în cursul vegetației răspândirea ciupercii se face prin intermediul sporilor duși de vânt și de apa de ploaie . Prevenire și combatere. Măsurile de igienă culturală care constau în strângerea și arderea resturilor plantelor atacate, precum și arăturile adânci, micșorează pagubele produse de ciupercă. Cânepa va fi introdusă în asolament așa încât să nu revină pe aceeași tarla decât după 3-4 ani. Tratamentele chimice cu produse ce combat mana, deși sunt foarte bune, nu se justifică economic
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
m2 , sau se va prăfui cu Benlate 50 WP-4 g/m2, Captadin 50 PU6 g/m2 sau Ridomil plus 48 WP-6 g/m2. Răsadurile vor fi stropite preventiv cu zeamă bordoleză 0,5-1 %. În momentul apariției bolii în răsadnițe, vetrele atacate ca și plantele din jur vor fi distruse prin stropiri cu formol. În câmp, tutunul va fi plantat între benzi de porumb, floarea soarelui sau cânepă, orientarea rândurilor fiind perpendiculară pe direcția vântului dominant. Recoltarea frunzelor, se face numai pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de ciuperci 6.1.4. Putregaiul plantulelor de tutun Pythium de Baryanum (vezi bolile sfeclei). 6.1.5. Căderea răsadului de tutun Rhizoctonia solani Boala poate fi întâlnită în răsadnițe, dar și în câmp, unde pagubele sunt mici. Simptome. Răsadul atacat prezintă o ofilire și îngălbenire a frunzulițelor, care atârnă pe lângă tulpiniță. La baza tulpinii, țesuturile parazitate se înmoaie, putrezesc și planta cade la pământ. În cazul perioadelor dintre udări, când răsadurile sunt uscate, se observă pe tulpini, dungi ușor adâncite
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
planta cade la pământ. În cazul perioadelor dintre udări, când răsadurile sunt uscate, se observă pe tulpini, dungi ușor adâncite, albe-cafenii. La baza plantelor se dezvoltă un mucegai alb-cenușiu, ce se întinde de la o plantă la alta. Dacă în răsadnița atacată se întrerupe udatul, pe pâsla miceliană apar scleroții ciupercii de 0,2-0,3 mm în diametru, negri și de forme neregulate. Transmitere-răspândire. Descrierea se găsește la bolile cartofului. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire și combatere descrise la bacterioza tutunului
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
lucernă și ardei și de M. Nicolaescu la ardei. Simptome. Lucerna virotică prezintă pe frunze pete mici, circulare, gălbui. Într-o fază mai avansată a bolii apar între nervuri benzi, inele sau pete eliptice de decolorare, gălbui sau albicioase. Frunzele atacate au suprafața redusă, gofrată, deformată. În anii următori, aceste plante dau un număr mare de lăstari, dar aceștia sunt scurți, strâmbi și se rup ușor (fig. 89). Virusul afectează și trifoiul alb, pe care dă mozaic sau pătare galbenă. La
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
decolorări, pete galbene-portocalii pe spațiile dintre nervuri, rămânând totuși o zonă verde dea lungul nervurilor, simptome ce dispar când temperatura aerului este ridicată. La soia, virusul produce o cloroză a nervurilor, pete galbene și uneori simptomul "frunză de stejar". Mazărea atacată prezintă o mozaicare a frunzelor însoțită de reducerea înălțimii plantelor, pe care apar păstăi deformate, cu boabe mici. Transmitere-răspândire. Virusul rezistă de la un an la altul în interiorul plantelor perene din cercul foarte larg de gazde. Lista gazdelor virusului este impresionantă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu margini brune înconjurate de un inel galben. Petele au până la 2-3 mm în diametru, apoi se unesc și în cele din urmă țesuturile se brunifică. Decolorarea și uscarea frunzelor progresează de la vârf spre codiță. Pe partea inferioară a zonelor atacate apare o peliculă de exudat bacterian, sub care, pe tulpini apar chiar mici răni. În faza finală a bolii, frunzele, codițele frunzelor și tulpinile se înnegresc și se usucă. Transmitere-răspândire. Agentul patogen se răspândește în culturi prin peliculele de exudat
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]